Guvernul schimbă modalitatea de alegere a președinților de consilii județene. Proiect de ordonanță de urgență

Guvernul va schimba din nou modalitatea de alegere a președinților de consilii județene. Vor fi aleși din nou din rândul consilierilor județeni, prin votul acestora.

Procedura va fi modificată prin ordonanță de urgență.

În vara anului 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat o ordonanță de urgență potrivit căreia președinții de consilii județene urmau să fie aleși prin vot uninominal, al cetățenilor, măsură criticată de președintele Klaus Iohannis.

Acum se propune ca președinții de CJ să fie aleși direct de către consilierii județeni, din rândul acestora, așa cum a fost și la alegerile din 2016.

Ce prevede proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului Orban (extras din document):

Articolul I – Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatele(2), (4) și (5) ale articolului 1 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

(5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv de către consiliile locale.”

2. Alineatul (2) al articolului 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, precum şi a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.”

3. Alineatul (1) al articolului 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 4 – (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată.”

4. Alineatul (2) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi consilier judeţean.

5. Alineatele (1), (4) și (5) ale articolului 7 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„Art. 7 – (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 8, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat.

(4) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar.

(5) O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local şi de consilier judeţean.

7. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 15 – (1) La aceeaşi secţie de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.

„Art. 88 – Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează:

Numărul locuitorilor județului / Numărul consilierilor

până la 350.000 – 31

între 350.001 și 500.000 – 33

între 500.001 și 650.000 – 35

peste 650.000 – 37

„Art. 101 – (1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.

(2) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţenese aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene.

(3) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

(4) Președintele și vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier județean.

(5) Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.

(6) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul județean care candidează la funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, respectiv președintele sau vicepreședintele consiliului județean a cărui eliberare din funcție se propune.

(7) Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.  

(8) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.”

Uniunea Salvaţi România (USR) a anunţat că este împotriva iniţiativei PNL de a modifica legea de alegere a autorităţilor publice locale. Va depune în acest sens un amendament la proiectul de lege pentru care Guvernul Orban îşi asumă răspunderea în Parlament miercuri.

„Iniţiativa PNL este împotriva oricăror principii ale democraţiei extinse la nivel local, căci deschide posibilitatea ca un partid care a luat 20% din voturi să dea preşedintele consiliului judeţean. Aceasta iniţiativă scoate din joc, practic, cetăţeanul şi votul lui, delegitimizând în acelaşi timp funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, ca reprezentant ales al comunităţii”, a declarat senatorul USR Vlad Alexandrescu, potrivit unui comunicat de presă transmis luni Agerpres.

Potrivit USR, preşedintele consiliului judeţean ar trebui ales de către cetăţeni, în două tururi de scrutin, tocmai pentru a creşte legitimitatea funcţiei şi a persoanei care o ocupă.

surse: hotnews.ro, agepres.ro