Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Impresii de la Festivalul de Teatru de la Alba Iulia. A fost frumos, dar nu prea…


Publicat

IMG_2652A mai trecut o ediție a Festivalului de Teatru „Povești” care se ține la Alba Iulia de 12 ani, în fiecare toamnă. Partea bună este că anul viitor festivalul va avea loc în luna mai, deci nu mai avem de așteptat un an până la următoarea ediție. 

Partea mai puțin bună, e că ediția de anul acesta nu a reușit să mă impresioneze. Am tot așteptat un spectacol care să mă pună pe gânduri măcar două ore după ce se termină, să mă „răscolească”, vorba unui coleg,  să le povestesc despre el prietenilor mei lipsiți de interes pentru evenimentul ăsta, ca să le deschid și lor puțin apetitul pentru teatru. Dar nu s-a întâmplat așa. Ba dinpotrivă, ultima seară m-a făcut să regret că am dat banii pe taxi pentru că era cât pe ce să ratez „Soldatul de ciocolată”, vai, și bine făceam.

IMG_3196În primul rând, din punctul meu de vedere, Festivalul de Teatru este cel mai bun eveniment care se întâmplă în decursul unui an în Alba Iulia. Vine că o purificare a sufletului după ce tot anul ne-au poluat fonic, la suprapreț, artiștii de mâna a doua gen Ruby, Dorian Popa și alții care vin, aproape în fiecare weekend, la tot felul de evenimente. Aceleași note bune și pentru organizarea festivalului.

Cu toate astea după câțiva ani buni în care m-am dus aproape la fiecare spectacol de teatru cred că festivalul are nevoie urgentă de un upgrade. Știu că sunt alese spectacole de masă care să aducă public în sală, actori cunoscuți, pe care și eu vreau să îi revăd, dar parcă merită și riscul unei schimbări.

marcel iuresSă revin la ce a fost în acest an FITAB. Am avut așa: Marcel Iureș, Maia Morgenstern, Marius Manole, Gigi Căciuleanu, Florin Piersic Jr., Vlad Zamfirescu, Mirela Oprișor și lista poate continua. Cu așa actori, probabil credeți că sunt subiectivă atunci când spun că un singur spectacol mi-a plăcut, cel în care a jucat Piersic Jr.

Am început festivalul cu o conferință de presă la care a fost prezent Marcel Iureș. Actorul a avut anul acesta o prezență semnificativă,  lucru care mi-a plăcut, adică aș putea să stau să-l ascult oricât fără să mă plictisesc. Marcel Iureș are un farmec personal care te face să te simți mic, așa cum te simți în preajma oamenilor speciali.

IMG_2381„A douăsprezecea noapte” a fost primul spectacol pe care l-am văzut. O comedie, în care, din cele 2 ore jumate am râs 10 minute, dar am râs bine. Mi-au plăcut foarte mult Adrian Nicolae, în rolul Sir Toby și Andrei Huțuleac, bufonul foarte talentat, captivant și cu o voce surprinzătoare.

Cel mai bun spectacol, din punctul meu de vedere, fără a avea o părere avizată și fără a fi o mare consumatoare de teatru, a fost „Freak Man” a lui Florin Piersic. A fost singurul spectacol, un one man show, care m-a trecut prin toate stările, de la râs în hohote până, aproape, la plâns. M-am dus să-l văd pe Piersic fără așteptări mari, deși este evident un actor bun. Nu-l văzusem niciodată la teatru. Și poate din acest motiv a reușit să mă surprindă pentru că nu știam ce mă așteaptă.

IMG_2569În schimb eram entuziasmată să o revăd Maia Morgenstern în „Amantul”. După primele 5 minute mi-a dispărut și zâmbetul și entuziasmul. Să zicem ca nu  fost cel mai bun spectacol al acesteia. Mircea Rusu, soțul el din piesă, și amantul în același timp, a fost mai pe gustul meu, mai natural. El nu mi-a dat impresia că îl chinuie personajul.

Am sperat că îmi voi șterge memoria cu Emojiplay a lui Gigi Căciuleanu, mai ales că fusesem la conferința de presă a acestuia și m-a făcut foarte curioasă. Când am ieșit din sala nu am știut ce să spun, creierul meu nu putea înțelege ce s-a întâmplat acum, după ce anul trecut am fost entuziasmată de „Vivaldi și Anotimpurile” .

IMG_2802Al doilea spectacol în ierarhia preferințelor mele de la această ediție de festival, dacă se poate numi ierarhie când ai doar două în lista, a fost „Secretul Fericirii”. O poveste contemporană, trei actori pe gustul meu, Vlad Zamfirescu, Dan Bordeianu și Irina Velcescu, un spectacol care a început greu, dar care în final m-a surprins. Să ne înțelegem, nu a fost la fel de bun ca cel a lui Piersic, dar a meritat să fiu acolo.

Tot în regia lui Vlad Zamfirescu dar mult, mult mai ”subțire” a fost „All Inclusive”. Parcă mi-a fost și ciudă de sentimentul pe care mi l-a dat acest spectacol, pentru că fiecare actor din distribuție, individual, îmi place.

Și am ajuns în ultima seară cu marele Teatru Odeon. Cu gândul că începe la ora 20.00 nu m-am  prea grăbit, noroc, sau ghinion, la 19.00 fără câteva minute m-am uitat pe program și am văzut că mai avem fix 5 minute să ajung pentru că nu începea cu o ora mai devreme de cât îmi întipărisem eu în minte. Prea grăbită, să nu pierd ceea ce mă gândeam eu că va fi apogeul festivalului am ajuns, cu puțină întârziere, am ignorat toate semnele care puteau să indice că voi ieși de acolo dezamăgită.

festivalul international de teatruCam așa a fost la spectacolele de anul acesta. Legat de conferințele de presă nu prea pot spune mare lucru, deși am auzit câțiva cârcotași care vorbeau de întrebările lipsite de inspirație din partea jurnaliștilor. Acum ce-i drept,  după ce ai plecat de la o conferințe cu politicieni și ai ”aterizat” în fața unui păpușar nu prea îți mai vine să întrebi mare lucru. Până la urma și întrebările sunt ca și invitații acestor conferințe, interesante sau inexistente dacă e cazul.

În cadrul festivalului au fost și lansări de carte. M-am nimerit, fără să știu ce este în program, la lansarea „Adevărul, mai frumos ca legenda” a lui Ion Dichiseanu.

ion dichiseanu Numai că despre carte nu s-a pomenit mai nimic. Actorul nu a vrut să spună mare lucru nici întrebat. Maestrul Dichiseanu a a preferat mai bine să povestească tot felul de întâmplări din anii lui de glorie, sorbit din ochi de patru oameni care au venit să-i cumpere cartea.

Despre spectatori pot spune de pe acum că telefoanele vor suna în continuare în timpul spectacolelor și la următoarele ediții, iar ședințele foto făcute cu telefonul și evident cu blițul nu vor fi ratate. Cam atât de la FITAB 2017 și aștept ca la anul să-i simt mirosul de primăvară.

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate