În România, e mai uşor să obţii o cutie de antibiotice decât să îţi faci analiza care justifică tratamentul

În România este mai ușor să obții o cutie de antibiotice decontate de CNAS decât să îți faci analiza care dovedește necesitatea ei pe motiv că nu există plafon, susțin reprezentanții Asociației Colegiul Pacienților.

„Utilizarea excesivă de antibiotice de ultimă generație în mod nejustificat, fără efectuarea de analize de laborator care să dovedească necesitatea și eficiența tratamentului, reprezintă o crima împotriva umanității și o deturnare de fonduri de la CNAS prin recomandarea nejustificată de medicamente”, se precizează într-o petiție depusă de Asociația Colegiul Pacienților la Ministerul Sănătății, Camera Deputaților, Senat și Administrația Prezidențială.

Potrivit asociației, în România este mai ușor să obții o cutie de antibiotice decontate de CNAS decât să îți faci analiza care dovedește necesitatea ei pe motiv că nu există plafon.

„Cauzele acestei situații dezastruoase includ lipsa unei abordări sistematice integrând toate părțile implicate: inexistența unui sistem de sănătate eficient, slaba conștientizare în rândul personalului medical, precum și lipsa de informare a populației”, mai susțin reprezentații Asociației Colegiul Pacienților.

În acest context, Colegiul Pacienților cere urgent CNAS și Ministerului Sănătății următoarele măsuri:

• eliminarea restricțiilor de plafon pentru testările bacteriologice și analize de laborator, cu efect imediat
• crearea de urgență a unui sistem de raportare a rezistenței la antibilotice la nivel național pe modelul Organizației Mondiale a Sănătății
• raportarea datelor în sistemul GLASS (Global Antimicrobial Resistance Surveillance System) al Organizației Mondiale a Sănătății

Organizația Mondială a Sănătății a emis un avertisment global privitor la implementarea unor măsuri urgente de control al rezistenței microbiene.

Cele mai frecvente bacterii rezistente sunt în acest moment: Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, urmată de Salmonella spp.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în rândul pacienților supecți de infecții în sânge, proporția bacteriilor rezistente la cel puțin unul dintre cele mai comune antibiotice variază între zero și 82%.

Rezistența la Penicilină, un medicament utilizat de decenii la nivel mondial pentru tratarea pneumoniei, s-a constatat o incidență a tulpinilor rezistente de până la 51% în rândul țărilor care au furnizat date.

Între 8% și 65% dintre infecțiile cu E. coli asociate cu infecțiile sistemului urinar prezintă rezistența la Ciprofloxacin, unul dintre cele mai comune antibiotice utilizate la tratarea acestor afecțiuni.

Raportul Organizației Mondiale a Sănătății confirmă situația gravă a rezistenței la antibiotic la nivel mondial și necesitatea unor măsuri concrete și coordonate la nivel internațional conform Dr. Marc Sprenger, director al WHO’s Antimicrobial Resistance Secretary.

La solicitarea Colegiului Pacienților, biroul de presă al Organizației Mondiale a Sănătății a comunicat că România nu a transmis date și nu se află în lista țărilor care contribuie la crearea unei baze internaționale de date privitoare la creșterea rezistenței bacteriilor la antibiotice.

„România nu este parte din acest raport numit GLASS pentru că nu colectează și nu furnizează astfel de date, și în acest moment nu avem informații exacte pe această temă.

După estimarea noastră, peste 50% dintre antibioticele utilizate în România nu sunt recomandate în baza unor analize microbiologice care să dovedească necesitatea sau, mai grav, eficiența acelui tratament.

De când sunt utilizate antibioticele au salvat sute de milioane de vieți și ne dorim să le folosim în continuare. Dacă, nu vor fi luate urgent măsuri de stopare a utilizării iraționale, sănătatea și viața oamenilor vor fi puse în pericol”, mai susțin reprezentanții Asociației Colegiul Pacienților.

Asociația Colegiul Pacienților cere Ministerului Sănătății și Guvernului să aibă în vedere implementarea urgentă a unui plan național de măsuri, cu obiective și termene precise, deoarece această situație reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice.