Indexul democrației pentru anul 2018. România, între țările cu „democrații defecte”. Punctajul a scăzut de la an la an

Publicația britanică The Economist a publicat Indexul democrației pentru anul 2018, care ierarhizează ţările lumii în funcţie de puterea regimului democratic, determinată pe baza a cinci categorii generale – alegeri libere şi corecte, funcţionarea Guvernului, libertăţi civile, participare politică şi cultură politică. Între cele 167 de țări analizate, România a obținut un punctaj de 6,38, pe o scară până la 10, fiind în continuă scădere în ultimii ani.

Studiul The Economist, publicat în fiecare an începând din 2006, analizează 167 de țări în baza a 60 de indicatori din cinci domenii: pluralism și proces electoral, funcționarea guvernului, implicarea politică, cultura politică democrată și drepturile omului.

Concluzia studiului The Economist – mai strict decât altele în domeniu – este tristă: doar 4,5% din populația lumii trăiește în „democrații depline”. Cu toate acestea, scorul democrației la nivel global a rămas stabil în 2018, pentru prima dată în ultimii trei ani. 42 de țări s-au confruntat cu un declin, comparativ cu 89 în 2017. Încurajator, 48 și-au consolidat democrația.

România, între țările cu „democrații defecte”

România continuă să se afle între țările cu „democrații defecte”, iar punctajul obținut a scăzut de la an la an.

Scorul pentru România este 6,38 pentru anul 2018, în condițiile în care în 2017 a fost 6,44, în 2016 – 6,62, iar în 2014 și 2015 – 6,68.

Novegia deschide topul țărilor cu democrații consolidate

Pe primul loc în topul democrațiilor se află Norvegia (9,87), urmată de Islanda (9,58), Suedia (9,39), Noua Zeelandă (9,26) și Danemarca (9,22).

La polul opus se află Coreea de Nord (1,08), Siria (1,43), Congo (1,49), Republica Central Africană (1,52) și Ciad (1,61).

Amenințările la adresa democrației, tot mai evidente în ultimii ani

În ultimii ani, amenințările la adresa democrației din întreaga lume au devenit din ce în ce mai evidente. Populiști cu tendințe autoritare au câștigat alegeri în Filipine, Brazilia și Mexic și au subminat instituții democratice din Ungaria, Turcia și Polonia.

În studiu sunt menționate și mișcările de protest din astfel de state, ceea ce arată creșterea interesului pentru viața politică. Fenomenul este valabil și pentru democrații avansate, precum Statele Unite ale Americii, unde în ultimii ani polarizarea societății a transformat nemulțumirile în furie, iar de multe ori furia s-a transformat în proteste violente. Nemulțumirea oamenilor s-a văzut și la vot. La ultimele alegeri parțiale din SUA, prezența la vot a fost cea mai mare din ultimii 100 de ani.

sursa: hotnews.ro