Infracțiunile de trafic de minori, agresiune sexuală, pornografie infantilă sau sclavie ar putea să nu se mai prescrie. PROIECT

Sclavia, traficul de persoane și cel de minori, agresiunea sexuală sau pornografia infantilă ar putea fi incluse în lista infracțiunilor pentru care prescripția nu înlătură răspunderea penală, prevede un proiect de lege lansat recent în dezbatere la Senat.

Propunerea legislativă inițiată de mai mulți parlamentari de la PNL și UDMR urmărește modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, în sensul introducerii mai multor fapte în categoria celor pentru care prescripția nu elimină răspunderea penală.

Astfel, lista actuală a infracțiunilor ce nu se prescriu ar putea fi completată cu următoarele infracțiuni:

• sclavie;
• trafic de persoane;
• trafic de minori;
• proxenetism;
• agresiune sexuală;
• pornografie infantilă;
• tortură.

În prezent, prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul violurilor sau al actelor sexuale cu minori.

„Agresiunile de natură sexuală săvârşite asupra minorilor, dar şi alte categorii de infracţiuni, printre care se numără traficul de minori şi traficul de persoane, proxenetismul şi agresiunile sexuale împotriva minorilor, precum şi pornografia infantilă reprezintă fapte grave, care afectează în mod iremediabil integritatea fizică şi psihică a persoanelor care le cad victime. Astfel, de cele mai multe ori, din diverse cauze, printre care amintim teama că nu vor fi crezute, că vor fi blamate pentru ceea ce li s-a întâmplat, teama că se vor face de ruşine, ameninţările, de multe ori constante sau repetate ale agresorilor ori inclusiv neîncrederea în actul de justiţie, aceste infracţiuni rămân necunoscute pentru perioade lungi de timp, chiar şi apropiaţilor supravieţuitorilor, iar în cazurile în care acestea sunt cunoscute, ele sunt doar foarte rar raportate în mod oficial autorităţilor, astfel încât să poată fi luate măsurile care se impun pentru identificarea, prinderea şi pedepsirea autorilor acestora.

Mai mult decât atât, practica judiciară arată că în situaţii precum trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism sau chiar în situaţii de pornogafie infantilă, autorii acestor fapte acţionează în cadrul unor grupuri infracţionale organizate care sunt foarte greu de pus sub acuzare. Astfel, se ajunge la situaţii în care termenul de prescripţie se scurge înainte ca dosarele să poată fi finalizate, iar autorii acuzaţi în mod oficial”, explică parlamentarii în expunerea de motive.

O altă modificare propusă prin inițiativa legislativă face referire la obligaţia martorilor de a raporta imediat sau de a contacta autorităţile atunci când iau la cunoştinţă despre o potenţială infracţiune din rândul celor enumerate mai sus, inclusiv sub protecţia anonimatului.

„Denunţarea unor infracţiuni atât de grave, precum cele îndreptate împotriva vieţii, libertăţii şi integrităţii sexuale, cele de trafic şi de exploatare a persoanelor vulnerabile atunci când au ca victime minori, se poate realiza inclusiv cu protecţia identităţii martorilor, în condiţiile Codului de procedură penală. Este o garanţie procesual penală oferită acelor martori care refuză să denunţe astfel de fapte, întrucât se tem de reţelele de crimă organizată care săvârşesc faptele în cauză. Astfel, vor fi evitate situaţii cum a fost cea de la Caracal, în care s-a dovedit că un taximetrist din oraş ştia despre persoana în maşină căreia s-a urcat Alexandra Măceşanu dar nu a vorbit despre asta cu autorităţile întrucât a considerat că <Nu este treaba sa!>”, se mai precizează în expunerea de motive.

Potrivit proiectului, cei care au fost martori ai infracțiunilor din lista de mai sus riscă pedepse cu închisoarea dacă nu le rapotează imediat sau nu contactează autoritățile. 

„Fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieţii, de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor sau care a avut ca urmare moartea unui minor, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani”, se precizează în proiectul de lege.

În prezent se pedepsește cu închisoarea doar nedenunțarea faptelor comise contra vieții sau care au avut ca urmare moartea unei persoane.

sursa: senat.ro