Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Infracțiunile de trafic de minori, agresiune sexuală, pornografie infantilă sau sclavie ar putea să nu se mai prescrie. PROIECT


Publicat

pixabay free

Sclavia, traficul de persoane și cel de minori, agresiunea sexuală sau pornografia infantilă ar putea fi incluse în lista infracțiunilor pentru care prescripția nu înlătură răspunderea penală, prevede un proiect de lege lansat recent în dezbatere la Senat.

Propunerea legislativă inițiată de mai mulți parlamentari de la PNL și UDMR urmărește modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, în sensul introducerii mai multor fapte în categoria celor pentru care prescripția nu elimină răspunderea penală.

Astfel, lista actuală a infracțiunilor ce nu se prescriu ar putea fi completată cu următoarele infracțiuni:

  • sclavie;
  • trafic de persoane;
  • trafic de minori;
  • proxenetism;
  • agresiune sexuală;
  • pornografie infantilă;
  • tortură.

În prezent, prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul violurilor sau al actelor sexuale cu minori.

„Agresiunile de natură sexuală săvârşite asupra minorilor, dar şi alte categorii de infracţiuni, printre care se numără traficul de minori şi traficul de persoane, proxenetismul şi agresiunile sexuale împotriva minorilor, precum şi pornografia infantilă reprezintă fapte grave, care afectează în mod iremediabil integritatea fizică şi psihică a persoanelor care le cad victime. Astfel, de cele mai multe ori, din diverse cauze, printre care amintim teama că nu vor fi crezute, că vor fi blamate pentru ceea ce li s-a întâmplat, teama că se vor face de ruşine, ameninţările, de multe ori constante sau repetate ale agresorilor ori inclusiv neîncrederea în actul de justiţie, aceste infracţiuni rămân necunoscute pentru perioade lungi de timp, chiar şi apropiaţilor supravieţuitorilor, iar în cazurile în care acestea sunt cunoscute, ele sunt doar foarte rar raportate în mod oficial autorităţilor, astfel încât să poată fi luate măsurile care se impun pentru identificarea, prinderea şi pedepsirea autorilor acestora.

Mai mult decât atât, practica judiciară arată că în situaţii precum trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism sau chiar în situaţii de pornogafie infantilă, autorii acestor fapte acţionează în cadrul unor grupuri infracţionale organizate care sunt foarte greu de pus sub acuzare. Astfel, se ajunge la situaţii în care termenul de prescripţie se scurge înainte ca dosarele să poată fi finalizate, iar autorii acuzaţi în mod oficial”, explică parlamentarii în expunerea de motive.

O altă modificare propusă prin inițiativa legislativă face referire la obligaţia martorilor de a raporta imediat sau de a contacta autorităţile atunci când iau la cunoştinţă despre o potenţială infracţiune din rândul celor enumerate mai sus, inclusiv sub protecţia anonimatului.

„Denunţarea unor infracţiuni atât de grave, precum cele îndreptate împotriva vieţii, libertăţii şi integrităţii sexuale, cele de trafic şi de exploatare a persoanelor vulnerabile atunci când au ca victime minori, se poate realiza inclusiv cu protecţia identităţii martorilor, în condiţiile Codului de procedură penală. Este o garanţie procesual penală oferită acelor martori care refuză să denunţe astfel de fapte, întrucât se tem de reţelele de crimă organizată care săvârşesc faptele în cauză. Astfel, vor fi evitate situaţii cum a fost cea de la Caracal, în care s-a dovedit că un taximetrist din oraş ştia despre persoana în maşină căreia s-a urcat Alexandra Măceşanu dar nu a vorbit despre asta cu autorităţile întrucât a considerat că <Nu este treaba sa!>”, se mai precizează în expunerea de motive.

Potrivit proiectului, cei care au fost martori ai infracțiunilor din lista de mai sus riscă pedepse cu închisoarea dacă nu le rapotează imediat sau nu contactează autoritățile. 

„Fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieţii, de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor sau care a avut ca urmare moartea unui minor, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani”, se precizează în proiectul de lege.

În prezent se pedepsește cu închisoarea doar nedenunțarea faptelor comise contra vieții sau care au avut ca urmare moartea unei persoane.

sursa: senat.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cum arată unul dintre cele mai degradate drumuri din Alba. Consiliul județean promite începerea reparațiilor în acest an

Publicat

Drumul Județean 705, între Zlatna și Almașu Mare, este un adevărat calvar pentru locuitorii din zona respectivă.

Pe lângă craterele adânci, sunt porțiuni întregi în care asfaltul a crăpat, iar circulația este un coșmar pentru orice șofer.

Documentația pentru lucrările de reparație la drum a fost depusă de către Consiliul Județean Alba pentru finanțare la Compania Națională de Investiții.

Vicepreședintele instituției, Marius Hațegan, a declarat că în cazul în care CNI nu va finanța drumul, CJ Alba a prevăzut bani în bugetul acestui an pentru lucrări.

”Lucrările încep anul acesta sută la sută, într-un fel sau altul. Suntem cu acest drum pe lista sinteză și mai urmează o etapă. Dacă nu se va aproba, va fi realizat cu bani din bugetul județului” a spus Hațegan.

Acesta a mai spus că în zonă sunt 4 cariere care alimentează lucrările de la Autostrada Sebeș-Turda. Circulația mașinilor grele pe drumul respectiv se va diminua odată cu finalizarea lucrărilor la autostradă, mai spune Hațegan.

Problemele apărute pe acest tronson, între Zlatna și Almașu Mare, au fost semnalate încă de acum câțiva ani.

Șoferii care sunt nevoiți să treacă zilnic prin zonă s-au plâns de starea deplorabilă a carosabilului și de faptul că trebuie să suporte din buzunarul lor reparații la autovehicule.

În satele de dincolo de drum trăiesc aproximativ 1.000 de oameni. În urmă cu doi ani (2019), s-a ajuns chiar la blocarea drumului de câțiva locuitori din Almașu Mare. Între timp însă, nu s-a întâmplat nimic.

Starea drumului s-a agravat sub roțile camioanelor care transportă piatră de la carierele din zonă. Îmbrăcămintea rutieră din beton a cedat și drumul pare „spart” în sute de bucăți.

Unele gropi  mai adânci au fost astupate în timp cu asfalt, în timp ce altele au fost acoperite doar cu pământ sau pietriș.

Ce se întâmplă cu drumul

Consiliul Județean (CJ) Alba a pregătit documentația pentru modernizarea drumului. Potrivit documentelor, carosabilul de pe DJ 705 Zlatna – Almașu Mare – limita județului Hunedoara este serios afectat de traficul greu și nu mai îndeplinește condițiile de siguranță a circulației. Investiția ar putea ajunge la 15 milioane de milioane lei.

Sectorul de drum vizat pentru reabilitare este doar de 6,195 km (între km 40+663 și 46+828), fiind situat la periferia sudică a Munților Apuseni.

Se împarte, din punct de vedere al structurii rutiere, în două tronsoane: primul cu îmbrăcăminte asfaltică (de 840 m, între km 40+633 și 41+473), al doilea cu structură rutieră rigidă din beton de ciment (de 5,355 km, între km 41+473 și 46+828), se arată în documentație. Starea tehnică a ambelor tronsoane de drum este „rea”.

Pe primul tronson au fost constatate defecțiuni de structură a asfaltului (faianțări, fisuri și crăpături longitudinale), defecțiuni de suprafață (suprafață șlefuită sau cu ciupituri), defecțiuni ale îmbrăcăminții rutiere (gropi, praguri, rupturi de margine).

Tronsonul al doilea, cel din beton, are probleme de structură (pompaj, dale tasate, faianțare, distrugere totală a dalelor), defecțiuni de suprafață (suprafață șlefuită, alunecoasă, peladă), defecțiuni ale rosturilor, defecțiuni ale îmbrăcăminții rutiere (fisuri și crăpături, gropi).

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO: Ultramaratonistul aiudean Levente Polgar a primit o diplomă de merit din partea ministrului Tineretului și Sportului

Publicat

Ultramaratonistul aiudean Levente Polgar a primit din partea ministrului Tineretului și Sportului o diplomă de merit, pentru curajul de „a alerga pentru cei care nu pot” și de a demonstra că „imposibilul” nu face parte din vocabularul unui campion. 

„A fost o onoare să primesc diploma de merit din partea domnului Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului.

Este campionul meu pe care îl apreciez tare mult, iar această invitație vine să-mi confirme că efortul pe care l-am depus de-a lungul timpului, în a mă pregăti din punct de vedere fizic, nu a fost în zadar.

Promit să-i urmez exemplul domnului ministru și să nu renunț la pasiunea mea pentru sport. Și cine știe, poate, în viitor, voi reuși să particip pentru România la competiții sportive mult mai titrate decât cele la care am fost până acum”, a transmis Polgar Levente Ioan, pe pagina de Facebook.

sursa, foto: Facebook (Polgar Levente Ioan)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Guvernul Dăncilă a folosit, prin derogări de la Legea finanțelor publice, 73% din banii din Fondul de rezervă

Publicat

viorica dancila alba

Potrivit raportului Curții de Conturi, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a alocat peste 4.000 de milioane de lei din Fondul de rezervă, prin derogări de la Legea finanțelor publice.

În Raportul Curții de Conturi pe anul 2019 se arată că s-a continuat practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări, lucru care arată că „este ignorată esența modului de funcționare a acestuia”.

„Referitor la modul de constituire și utilizare a Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB), în anul 2019 s-a constatat că suma utilizată în anul 2019 a fost de 5.547,89 milioane lei – cea mai mare din ultimii zece ani (după ce suma utilizată în 2018, de 3.121,84 milioane lei a fost, la rândul ei, cea mai mare din aceeași perioadă de timp)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Raportul mai arată că prevederile bugetare inițiale ale Fondului de rezervă bugetară au fost majorate de 58,34 de ori pe parcursul exercițiului bugetar, respectiv de la prevederile inițiale în sumă de 99.000 mii lei, prevederile finale au ajuns la 5.776.014 mii lei.

„Aceste majorări au fost efectuate atât pe baza rectificării bugetare, cât și pe baza renunțărilor ordonatorilor principali de credite la creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale (potrivit art. 54 din Legea nr. 500/2002), precum și din sumele neutilizate din fondurile alocate din FRB prin hotărâri ale Guvernului”, potrivit raportului anual.

Parctic, această modalitate de alocare a reprezentat 73.5%, respectiv 4.079,78 milioane lei din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă în anul 2019, conform raportului.

„Referitor la modul de repartizare a fondurilor la dispoziția Guvernului, s-a constatat continuarea practicii alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări de la prevederile art. 30 din Legea nr. 500/2002… Ponderea ridicată a alocărilor prin derogare conduce la concluzia că, practic, este ignorată esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei program/obiectiv/acțiuni”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Reprezentanții instituției au recomandat Ministerului Finanțelor Publice să facă demersuri pentru diminuarea sau chiar a elimina practica derogărilor de la regulile alocării de resurse din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

„Prin aceste demersuri se va urmări asigurarea de fonduri doar pentru cheltuielile pentru care se justifică caracterul urgent sau neprevăzut apărut în timpul exercițiului bugetar, la care este necesară finanțarea imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinația acestora, din motive independente de voința ordonatorilor de credite”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sursa: stiripesurse.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Premierul Florin Cîțu vrea amenzi pentru persoanele care nu poartă mască: Nu se ia în calcul un lockdown

Publicat

Premierul Florin Cîțu a declarat astăzi că va cere ca polițiștii să fie mai atenți și să aplice amenzi persoanelor care nu poartă mască, având în vedere că acest lucru este obligatoriu.

Cîțu a declarat, într-un interviu acordat pemtru G4Media.ro, că îi va cere ministrului de Interne ca cei care nu poartă corect masca să fie amendați de către polițiști, subliniind că a observat o relaxare și în rândul oamenilor legii, nu doar în ceea ce privește populația.

”Poate va trebui să vorbesc cu domnul ministru de Interne ca să fie mult mai atenți polițiștii și să dea poate amenzi pentru purtatul măștii pe stradă. Am văzut o relaxare și din partea ofițerilor de poliție”, a declarat Florin Cîțu pentru G4Media.ro.

El a precizat că nu autoritățile au relaxat condițiile, „ci oamenii încep să se relaxeze”.

„Mergi pe stradă și vezi foarte mulți oameni fără mască, deși în continuare e obligatoriu să porți mască. De aceea în fiecare ieșire publică transmit mesajul că purtarea măștii e obligatorie. Nu contează tulpina virusului, dacă ai mască – te protejează. Masca, dezinfectarea și distanțarea sunt cele trei lucuri elementare. Aceste lucruri ne-au salvat până acum”, a mai spus premierul.

Cîțu a mai declarat că ținta de vaccinare a 70% din populație până în luna iunie este un scenariu optimist al Guvernului și că cel mai probabil acest procent va fi atins în luna septembrie, cum s-a stabilit inițial.

Premierul a mai spus că este un lucru bun că a ținut ”economia deschisă” și că nu se ia în calcul un lockdown, chiar dacă experții se așteaptă ca numărul de cazuri de Covid-19 să crească în perioada următoare.

Interviul integral, pe G4Media.ro

Sursa: G4Media

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate