Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

JOI: Se împlinesc trei ani de la întronizarea ÎPS Irineu ca arhiepiscop ortodox de Alba Iulia. Detalii din viaţa şi activitatea ierarhului


Publicat

IPS Irineu Arhiepiscop de Alba Iulia

ÎPS Irineu, arhiepiscopul de Alba Iulia, împlinește, joi, trei ani de când a fost întronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Alba Iuliei. Originar din județul Maramureș, a urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu și București, absolvind „șef de promoție”. La vârsta de 25 de ani, a intrat în obștea Mănăstirii Sinaia, primind la călugărie numele Irineu. Din anul 2011, este Arhiepiscopul Alba Iuliei, înlocuindu-l în funcție pe ÎPS Andrei Andreicuț, după ce acesta a fost ales mitropolit al Clujului.

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu Pop s-a născut la data de 2 iulie 1953, în comuna Băseşti, judeţul Maramureş, din părinţii Dumitru şi Rozalia Pop, agricultori, primind la Botez numele Ionel. Şcoala elementară a urmat-o în comuna natală, între anii 1960-1968. Răspunzând vocaţiei pentru Preoţie, s-a înscris la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, unde, timp de cinci ani (1968-1973) s-a dovedit un elev eminent, obţinând premiul întâi la sfârşitul fiecărei clase.

După terminarea studiilor teologice seminariale, a fost recrutat în armată şi şi-a satisfăcut stagiul militar la o unitate de ,,Vânători de Munte” în oraşul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna (1973-1974). În toamna anului 1974, a fost admis la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care l-a frecventat numai un singur an (1974-1975), continuându-şi apoi studiile la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, unde, în vara anului 1978, şi-a luat licenţa în Teologie cu calificativul ,,excepţional”, fiind şef de promoţie. La Bucureşti a fost studentul unor străluciţi teologi şi excepţionali oameni de cultură, dintre care amintim pe Pr. Prof. Nicolae Balca, Pr. Prof. Ene Branişte, Pr. Prof. Mircea Chialda, Pr. Prof. Constantin Galeriu, Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Pr. Prof. Niculae Şerbănescu şi Prof. Iorgu Ivan, care au contribuit, alături de alţii, la formarea sa ca viitor slujitor al altarului.

În 1 august 1978, la vârsta de 25 de ani, a intrat în obştea Mânăstirii Sinaia din judeţul Prahova, aşezământ monahal prestigios, cu viaţă duhovnicească neîntreruptă de peste trei sute de ani. La puţin timp, a fost tuns în monahism de sărbătoarea Sfintei Parascheva (14 octombrie 1978), primind la călugărie numele Irineu. Peste doi ani, la aceeaşi sărbătoare (14 octombrie 1980), a fost hirotonit ieromonah de către Preasfinţitul Roman Ialomiţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pe lângă slujirea pastorală, a avut şi ascultarea de ghid-muzeograf, îndeplinindu-le pe amândouă cu competenţă şi conştiinciozitate.

În toamna anului 1981, în urma unui examen riguros, a fost admis, pe primul loc, la cursurile de Doctorat din cadrul Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti. A urmat aceste cursuri între anii 1981-1984, având ca specializare principală disciplina Teologia Morală, sub îndrumarea ştiinţifică a distinsului părinte profesor, teolog şi filolog Dr. Dumitru Radu. La 10 iunie 1984, fericitul întru pomenire, patriarhul Iustin Moisescu i-a acordat rangul de protosinghel. Între anii 1985-1988 a beneficiat de o bursă de studii în America, la Institutul Teologic Prezbiterian din Princeton, statul New Jersey, unde s-a specializat în cadrul Eticii sociale, având coordonator pe ilustrul profesor Dr. Charles West. În paralel cu munca de cercetare şi documentare, şi-a redactat o bună parte din teza de doctorat.

În SUA a desfăşurat şi o bogată activitate ecumenică şi misionară, atât în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Misionare din America şi Canada, cât şi în Comunitatea ortodoxă ,,Sfântul Fotie” din cadrul Universităţii Princeton, în calitate de membru activ al acesteia. Activitatea ecumenică şi de promovare a valorilor teologice şi spirituale ale Bisericii Ortodoxe, în general şi ale Bisericii Ortodoxe Române în special, a desfăşurat-o prin participări la diverse simpozioane, servicii religioase, întruniri ecumenice, prin predici şi conferinţe, precum şi prin publicarea a numeroase articole în presa românească şi americană, religioasă şi laică. În cei trei ani petrecuţi în străinătate, a fost un reprezentant demn al etosului românesc peste Ocean. În acest sens, iată ce scria Dr. Thomas W. Gillespie, conducătorul şcolii teologice de la Princeton, despre Înaltpreasfinţia Sa: ,,Părintele Irineu Pop a adus o importantă contribuţie instituţiei noastre prin conferinţele sale despre spiritualitatea ortodoxă şi despre viaţa şi mărturia Bisericii Ortodoxe Române. Munca sa teologică la noi a fost substanţială şi prezenţa sa a fost o binecuvântare” (21 iulie 1988).

Reîntors în ţară, la 30 august 1988, a revenit cu bucurie la Sfânta Mânăstire Sinaia, unde şi-a reluat activităţile sacerdotală şi muzeografică, finalizând şi redactarea tezei de doctorat. După nouă luni petrecute în acest istoric aşezământ călugăresc, pe care-l iubea nespus de mult şi-l numea ,,paradis pământesc”, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist l-a numit, la 9 iunie 1989, preot slujitor la catedrala patriarhală din Bucureşti. I s-au încredinţat, astfel, numeroase ascultări de ordin administrativ-bisericesc, pregătindu-se pentru a primi sarcini de conducere în viitor. În acest răstimp, avea un dor fierbinte după oaza monahală de la Sinaia, parcă simţind că, fără voia sa, a părăsit-o pentru totdeauna.

La data de 26 octombrie 1989, a primit rangul de arhimandrit, după care a fost numit Superior al Aşezămintelor ortodoxe româneşti de la Ierusalim şi Iordan şi Reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului. În această calitate, a participat, în soborul de slujitori, la serviciile religioase celebrate la Locurile Sfinte, fiind apreciat atât în rândurile ierarhilor ortodocşi de la Ierusalim, cât şi în ale celorlalţi reprezentanţi ai cultelor religioase de acolo. Cu tact pastoral şi cu răbdare, a acordat asistenţă religioasă românilor aşezaţi în Israel, precum şi pelerinilor veniţi în Ţara Sfântă, pentru care era un ghid priceput şi neobosit. Pe lângă misiunea de îndrumător al pelerinilor români, a desfăşurat o susţinută activitate de ordin gospodăresc şi administrativ, şi s-a străduit pentru editarea la nivel înalt a revistei Învierea (Resurrection) şi a suplimentului ei cultural-istoric Spirit românesc.

Despărţindu-se cu greu de cetatea sfântă a Ierusalimului, s-a întors în patrie şi a slujit puţin timp la catedrala patriarhală. În data de 4 octombrie 1990, a susţinut teza de doctorat cu titlul Chipul lui Hristos în viaţa morală a creştinului (446 p.), obţinând media 9,77, şi fiind declarat ,,Doctor în teologie”, cu calificativul “excepţional”. La scurt timp, în 30 octombrie 1990, în urma recomandării Arhiepiscopului Teofil Herineanu şi la propunerea Sinodului Permanent al Mitropoliei Ardealului, Preacuviosul Arhimandrit Irineu Pop a fost numit de către Sfântul Sinod al BOR Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. A primit titlul de ,,Bistriţeanul” şi a fost hirotonit şi instalat în catedrala eparhială din Cluj-Napoca, la 21 noiembrie 1990.

De la hirotonirea întru arhiereu, prin sfinte slujbe, vizite canonice în parohii, scrieri alese şi prelegeri elevate, prin participarea la diferite manifestări culturale, simpozioane, aniversări, vernisaje şi evenimente de interes social şi umanitar de pe raza eparhiei, Înaltpreasfinţia Sa a contribuit la sporirea spirituală şi culturală a credincioşilor clujeni şi bistriţeni. În cei 20 de ani de arhipăstorire, a prezidat conferinţele preoţeşti, cursuri pastorale şi de îndrumare misionară a preoţilor, comisii de admitere la Seminarul Teologic şi de obţinere a Atestatului profesional teologic, comisii pentru examenul de capacitate a candidaţilor la hirotonie şi comisii de examinare a candidaţilor pentru parohiile din mediul urban. Printr-o astfel de activitate multifuncţională, se străduieşte cu râvnă a fi împreună-lucrător cu Hristos la zidirea Trupului Său tainic, al Bisericii.

Din anul 1994, Înaltpreasfinţia Sa a adus o contribuţie deosebită la susţinerea şi dezvoltarea învăţământului teologic universitar clujean şi la formarea viitorilor slujitori ai Bisericii, prin predarea cursurilor de Morală creştină şi Spiritualitate ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. De asemenea, ţine cursuri de „Istoria civilizaţiei creştine” la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii creştine ,,Dimitrie Cantemir”. Prin Sfintele Liturghii săvârşite în paraclisul Seminarului Teologic, prin întâlnirile trimestriale cu elevii seminarişti şi prin îndrumările duhovniceşti pe care le acordă acestora, îi ajută să-şi modeleze viaţa după chipul lui Hristos, Arhiereul veşnic, pe Care-L vor sluji în ogorul Bisericii străbune.

Înaltpreasfinţitul Irineu a activat în unele asociaţii şi societăţi, şi anume ca membru de onoare în Asociaţia de prietenie România-Israel, ca preşedinte în Asociaţia Filantropică Christiana, ca secretar al Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor din Princeton Seminary şi ca membru al Fundaţiei Internaţionale de Caritate „Omenia”. În felul acesta, a promovat prietenia şi fraternitatea, iubirea creştină şi umanismul evanghelic, conştient că este bine şi frumos ,,să locuiască fraţii împreună”(Ps. 132, 1). La 23 decembrie 1999, i s-a acordat titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca, ,,pentru contribuţia deosebită la promovarea valorilor spirituale creştine în societatea românească şi pentru prestigioasa activitate pe tărâm cultural”. Din anul 2000 este şi preşedintele Comisiei locale de Bioetică. În semn de apreciere a activităţii sale, Preşedinţia României i-a conferit, la data de 7 februarie 2004, Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Comandor. În 18 februarie 2009, a fost ales membru de onoare al Marelui Senat al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în data de 21 noiembrie 2010, i s-a conferit titlul de „Professor Honoris Causa” din partea aceleiaşi Universităţi.

Pe lângă activitatea pastoral-misionară şi didactică, a desfăşurat o impresionantă muncă de cercetare ştiinţifică, concretizată în peste 230 studii şi articole, publicate în diverse reviste şi periodice din ţară şi din străinătate. De asemenea, este autorul a 18 cărţi şi a 4 traduceri. Un interes aparte a manifestat pentru semănarea cuvântului lui Dumnezeu, elaborând trei volume de Cuvântări duhovniceşti şi două volume de Predici la duminici şi sărbători. O preocupare constantă a avut pentru Ţara Sfântă, reliefată în patru lucrări, despre aşezămintele noastre româneşti de acolo, despre sanctuarele şi locurile de pelerinaj, despre Sfântul român Ioan Iacob de la Hozeva şi despre Lumina Sfântă. Acum lucrează la o altă carte în care îşi dezvăluie iubirea pentru Patria pământească a lui Hristos, unde pietrele vorbesc despre mântuirea pe care Dumnezeu a făcut-o ,,în mijlocul pământului”(Ps. 73, 13). În marea lor majoritate, publicaţiile au un caracter moral, pastoral şi duhovnicesc.

Cu ocazia împlinirii a trei ani de când Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a fost întronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Alba Iuliei, preotul Florin Croitoru, consilier cultural al Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia, a transmis un comunicat:

Joi, 5 iunie se împlinesc trei ani de când Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a fost întronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Alba Iuliei.

Timpul vieţii este un timp al lucrării şi al mărturisirii. Această dimensiune a existenţei este înţeleasă la superlativ mai ales de către oamenii duhovniceşti, pentru care lumea, adevărul şi raţiunile inteligibile ale lucrurilor devin context al înnoirii şi al progresului, hrană spirituală şi mijloace de unire cu Dumnezeu. Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, în cei trei ani petrecuţi deja în scaunul vlădicesc de la Alba Iulia, a dat viaţă acestor realităţi şi ne oferă zilnic modelul de trăire duhovnicească în cotidian.

Ierarhul şi-a asumat misiunea de a trăi cu discreţie şi altruism calitatea de Arhiereu al lui Hristos şi de părinte spiritual al preoţilor, credincioşilor şi cinului monahal din Eparhia Alba Iulia, calitate înţeleasă ca slujire sinceră şi responsabilitate sporită în Biserica lui Hristos. Hrănit din cuvintele Bibliei şi din textele Sfinţilor Părinţi cu lumina prezenţei dumnezeieşti, Înaltpreasfinţia Sa accentuează în misiunea ce o desfăşoară legătura dintre rugăciune şi viaţa de zi cu zi, dintre respectul faţă de misiunea preoţească şi disciplina personală, dintre libertate şi responsabilitate, apărând valorile autentice fără nici o ezitare.

Aducând mulţumire lui Dumnezeu pentru activitatea pilduitoare pe teren misionar, pastoral, administrativ şi didactic a Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, pentru frumosul picurat prin cuvânt şi faptă în sufletele credincioşilor din judeţele Alba şi Mureş cu diferite ocazii şi pentru continua bucurie a întâlnirii în rugăciune, Îl rugăm pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos să înmulţească şi de acum înainte binecuvântările asupra Arhipăstorului nostru şi să-l ocrotească în nobila lucrare de călăuzire duhovnicească a creştinilor Eparhiei noastre”, a tansmis reprezentantul Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Restricții de circulație pe DN7 duminică, luni și marți. Categoriile de vehicule vizate și atenționări pentru șoferi

Publicat

CNAIR informează conducătorii auto că duminică, sâmbătă și luni vor fi restricții de circulație pe DN7 Pitești – Râmnicu Vâlcea – Veștem (județul Sibiu).

”Potrivit Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018, circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de duminică, 29 noiembrie, luni, 30 noiembrie, marți, 1 decembrie 2020 pe DN 7 – Piteşti (intersecția DN7 cu DN7C) – Râmnicu Vâlcea – Veștem (intersecția DN7 cu DN 1)”, arată CNAIR.

Duminică 29 noiembrie 2020, interdicția este în intervalul orar 16.00-22.00, iar luni și marți, între orele 6.00 și 22.00.

Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, mai precizează CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Minivacanță de patru zile, cu weekend prelungit de Ziua Națională. Perioadele cu sărbători legale 2020-2021

Publicat

Românii au minivacanță de 4 zile de Ziua Națională. Va fi liber pentru unele categorii de angajați luni, 30 noiembrie, de Sfântul Andrei și marți, 1 decembrie, de Ziua Națională, pe lângă cele două zile libere din acest weekend.

Minivacanța va fi însă marcată de restricțiile impuse de pandemia de coronavirus, astfel încât deplasările sunt limitate, pentru a preveni îmbolnăvirile.

Următoarea perioadă cu zile libere va fi de Crăciun (trei zile) și apoi de Anul Nou.

25 decembrie – vineri – Crăciun (minivacanță de 3 zile)

26 decembrie – sâmbătă – A doua zi de Crăciun

Zile libere 2021:

1 ianuarie (vineri): Anul Nou

2 ianuarie (sâmbătă): A doua zi după Anul Nou

24 ianuarie (duminică): Ziua Principatelor Române (Mica Unire)

1 Mai și Paștele Ortodox (minivacanță de 4 zile):

30 aprilie (vineri): Vinerea mare

1 mai (sâmbătă): Ziua Muncii

2 mai (duminică): Paștele Ortodox

3 mai (luni): A doua zi de Paște Ortodox

1 iunie (marți): Ziua Copilului

20 iunie (duminică): Rusaliile (minivacanță de 3 zile)

21 iunie (luni): A doua zi de Rusalii

15 august (duminică): Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie (marți): Sfântul Andrei

1 Decembrie (miercuri): Ziua Națională a României

25 decembrie (sâmbătă): Crăciunul

26 decembrie (duminică): A doua zi de Crăciun

Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end.

În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepția unităților sanitare și a celor de alimentație publică, precum și a unităților în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producție sau specificului activității.

Salariații care lucrează în astfel de unități au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Hoții nu mai scapă de condamnări, chiar dacă ajung la o înțelegere cu păgubiții. Legea a fost promulgată

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, actul normativ pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Una dintre prevederile actului normativ vizează eliminarea posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt calificat.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 231 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt prevăzute art. 229 alin.(l), alin.(2) lit.b) şi c). Acest articol defineşte furtul calificat.

Infracţiunile la care se referă sunt:

  • furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun, în timpul nopţii, de o persoana mascată, deghizată sau travestită,
  • furtul prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;
  • furtul săvârşit prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere,
  • furtul săvârşit prin violare de domiciliu sau sediu profesional sau de către o persoană având asupra sa o armă.

„Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de familie de către un minor în paguba tutorelui ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. (…) În cazul faptelor prevăzute la art. 228 şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală”, prevede actul normativ. Articolul 228 defineşte tipurile de furt, iar articolul 230 defineşte furtul în scop de folosinţă ca fiind furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, precum şi folosirea folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă.

Veste proastă pentru șoferii care parchează neregulamentar pe domeniul public. De sâmbătă, vor încasa amenzi usturătoare

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Veste proastă pentru șoferii care parchează neregulamentar pe domeniul public. De sâmbătă, vor încasa amenzi usturătoare

Publicat

Începând de sâmbătă 28 noiembrie șoferii ce-și vor lăsa mașina pe spații verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse, vor risca ridicarea acesteia, și  pe lângă amenda primită, vor trebui să plătească mai multe taxe pentru recuperarea acesteia (de transport și de depozitare). Legea care nu mai cruță niciun conducător auto care parchează neregulamentar, pe domeniul public intră în vigoare.

Potrivit Legii nr. 273/2020 (apărută în Monitorul Oficial nr. 1133), aplicabilă de sâmbătă, se introduce interdicția de a parca orice tip de vehicul pe domeniul public, în afara spațiilor marcate în acest sens.

Așadar, după intrarea în vigoare a măsurilor cuprinse în Legea nr. 273/2020, cei ce-și vor lăsa mașina pe spații verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse, printre altele, vor risca ridicarea ei și, pe lângă amenda primită, vor trebui să plătească mai multe taxe pentru recuperarea acesteia (de transport și de depozitare) scrie avocatnet.ro

Dacă o mașină va fi lăsată pe domeniul public, “poliţia locală poate dispune măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului”, se precizează în Legea nr. 273/2020. Totuși, în cazul în care în mașină vor fi persoane, ridicarea mașinii nu va avea loc sau, dacă a fost deja începută, va fi întreruptă.

Până acum, potrivit Codului rutier (OUG 195/2002), era posibilă doar ridicarea mașinilor de pe drumurile publice, nu și de pe domeniul public, această posibilitate nefiind permisă în legislație, până la oficializarea schimbării de mai sus.

De altfel, așa cum apare și în motivația ce însoțea proiectul care a devenit Legea nr. 273/2020, “[a]u existat inițiative anterioare pentru completarea OUG 195, cu aplicarea sancțiunii de ridicare a vehiculelor parcate pe spații verzi, eșuate din cauza faptului că această OUG reglementează exclusiv circulația pe drumurile publice”.

Totodată, Legea nr. 273/2020 stabilește și că atât persoanele fizice, cât și cele juridice, vor avea mai multe obligații decât în prezent în ceea ce privește îngrijirea unor bunuri pe care le au în proprietate, mai exact, a clădirilor, terenurilor sau vehiculelor

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate