Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Legăturile ordinelor călugărești medievale, cu Alba Iulia. Cine erau eremiții augustinieni și ce căutau în oraș

Publicat

Eremiții augustinieni au fost o prezență importantă în Alba Iulia, în perioada medievală. Biserica lor, cunoscută și ca biserica Báthory ori a iezuiților, a fost cel de-al treilea monument medieval, din punctul de vedere al mărimii, din cetate, după catedrala Sf. Mihail și palatul episcopal.

Construit în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stilul goticului târziu transilvănean, edificiul a fost demolat în anul 1898 pentru a face loc gimnaziului superior romano-catolic, actuala clădire centrală a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Expertul în reconstituiri istorice, Cosmin Popa Gorjanu, a dedicat un articol acestui ordin și legăturilor sale cu Alba Iulia.

Potrivit acestuia, eremiții augustinieni au reprezentat unul din ordinele cerșetoare formate în cadrul Bisericii Romano-Catolice în secolul al XIII-lea în scopul combaterii ereziilor prin predici, educație și misionarism.

În 25 iulie 1898 începea demolarea bisericii Báthory sau a iezuiților, dispărând astfel un monument gotic din secolul al XIV-lea.

”Câteva fotografii de la sfârșitul secolului al XIX-lea, printre care și unele făcute de Adalbert Cserni, ne permit să cunoaștem acest monument dispărut.

Schimbarea denumirilor edificiului a făcut ca să se șteargă amintirea primilor posesori ai bisericii. Astăzi știm că ea a aparținut de fapt ordinului eremiților augustinieni, a căror existență la Alba Iulia datează de dinainte de anul 1295” scrie Cosmin Popa Gorjanu.

Ordinul a apărut în anul 1243, în cadrul mișcărilor din secolul al XIII-lea care urmăreau aducerea idealurilor de viață monastică în mediul urban, unde călugării făceau misiune apostolică.

Apariția ordinelor cerșetoare, la început cel franciscan și dominican, a fost o reacție față de pericolul dizolvării Bisericii Romano-Catolice sub amenințarea ereziilor.

Grupuri de eremiți se aflau în mai multe regiuni din Italia, Elveția, Franța și Anglia. În 1243, papa Inocențiu al IV-lea confirma cererea de organizare a ordinului prin emiterea unei bule ce-i hărăzea adoptarea regulii și a felului de viață ale Sfântului Augustin.

După 1256, odată cu unificarea diferitelor comunități care urmau regula Sfântului Augustin, eforturile ordinului au fost canalizate înspre predicare și îngrijire pastorală în mediile urbane ale Europei aflate în plină dezvoltare.

Din 1262 datează o diplomă emisă de papa Urban al IV-lea de extindere a privilegiilor augustinienilor eremiți din regatul Ungariei.

Perioadă de prosperitate

Apariția casei și a bisericii eremiților augustinieni la Alba Iulia coincide cu o perioadă de prosperitate și progrese semnificative obținute de ordin prin colaborarea strânsă între papalitate și priorul general al ordinului, Aegidius din Roma, între anii 1292-1295. Acesta a fost un teolog excepțional.

Din anul 1287, scrierile sale teologice erau obligatorii în toate școlile augustiniene. Potrivit scrisorii pe care a trimis-o imediat după alegerea sa în anul 1292, pe lângă obligațiile privind respectarea regulilor și disciplinei vieții conventuale, exista și aceea de a înființa școli.

Putem presupune funcționarea la Alba Iulia a unei școli, deși aceasta nu a fost confirmată de izvoare. Priorii provinciali erau sfătuiți să înființeze și școli de teologie.

În 1303, papa Bonifaciu acorda ordinului eremiților augustinieni privilegiile predicării, spovedaniei, iertării păcatelor, stabilirii penitențelor și al îngropării credincioșilor în propriile cimitire, punându-i astfel pe picior de egalitate cu celelalte două ordine cerșetoare concurente (ordinul franciscan și dominican).

Ordinul a primit sprijinul papal deoarece pontiful aprecia numărul important de preoți învățați și predicatori care erau de folos Bisericii prin modelul de viață elevat și cunoștințele lor.

Augustinienii la Alba Iulia

Despre activitățile augustinienilor din Alba Iulia au supraviețuit numai câteva știri indirecte.

În 1295, Ștefan, priorul eremiților din casa de Alba Iulia, împreună cu Andrei, lectorul, au fost martori la donarea de către un anume Zerias a unei treimi din moșia Beldiu către episcopul Petru al Transilvaniei.

Priorul conventului ordinului fraților eremiți din Alba Iulia ai Sfântului Augustin emitea împreună cu arhiepiscopul de Calocea, episcopul Transilvaniei, cel al Bosniei și cu Geraldus, priorul conventului dominicanilor din Alba Iulia, o copie autentică a privilegiului de scutire a 60 de gospodării românești de pe domeniul capitlului din Alba Iulia, din Filești și Aiud, de dijme și cincizecime.

Între 1296-1300, din nou conventul fraților eremiți din casa din Alba Iulia, alături de capitlul catedral și de conventul dominican de aici emiteau copii autentice ale privilegiilor coloniștilor din Ighiu și Cricău.

Oarda, cedată penru 50 de mărci de argint

În 13 iulie 1300, episcopul Petru al Transilvaniei, înregistra donația pioasă făcută de Elisabeta, văduva lui Herbord din Vințu de Jos, care ceda moșia Oarda capitlului din Alba Iulia în schimbul unei sume de 50 de mărci de argint.

În acest act se pomenește acordarea unei sume de zece mărci de argint pentru biserica cu hramul Sf. Ștefan, întâiul mucenic (decem fratribus heremitanis Sancti Augustini de conventu Albensis ad opus ecclesie beati Stephani protomartyris).

Astfel, avem nu numai un reper cronologic al începutului, dar cunoaștem și hramul bisericii augustinienilor.

Date și documente

Cu excepția donației pioase a nobilei Elisabeta, celelalte date atestă tot activitatea eremiților augustinieni ca instituție emitentă de acte. Tot din 1300 datează un act dat de priorul Ștefan și de lectorul Solomon.

Din 2 decembrie 1308 datează o copie autentificată emisă de conventul eremiților augustinieni, anume de priorul Ștefan și de lectorul Petru pentru capitlul din Alba Iulia.

Din anul 1311, datează o altă referire la priorul Paul al fraților eremiți. În 1328, în actul de împăcare între preoții din decanatul Sebeș și capitlul din Alba Iulia, a fost indicat ca loc de întâlnire a părților fie la dominicani, fie la conventul fraților augustinieni ai fericitului Ștefan.

Totodată se arată că diploma de împăcare urma să fie sigilată cu pecețile celor două conventuri, dar neavând suficientă tărie pecețile respective, să se ceară scrisori de la episcopii din regat.

Reforma locurilor de adeverire de la mijlocul secolului al XIV-lea a limitat numărul instituțiilor autorizate să emită acte autentice, iar sub incidența ei a căzut și conventul eremiților din Alba Iulia.

Aceasta poate fi o explicație a scăderii drastice a numărului izvoarelor referitoare la ei.

Întrucât arhiva și biblioteca conventului au dispărut, informațiile referitoare la augustinienii eremiți din Alba Iulia reflectă numai rolul lor ca loc de adeverire, și nu principala lor funcție, și anume aceea de a face educație teologică și misiune creștină.

Pentru multă vreme biserica a fost atribuită de autorii moderni și contemporani ordinului dominican. Sursa confuziilor între conventul și biserica dominicanilor și cea a eremiților augustinieni apare în anul 1580, când iezuitul Francisc Leleszi afirma că ordinul său primise biserica mare și frumoasă a bernardinilor de la Ștefan Báthory, pentru ca după un an să descrie starea precară a clădirilor primite de la dominicani.

Mai multe surse din anii 1580-1583 indicau faptul că biserica și conventul predate iezuiților aparținuseră dominicanilor.

Transferul bisericii și a claustrului legat de ea de la ordinul eremiților augustinieni la ordinul dominican s-a petrecut în anul 1553.

Dominicanii l-au ocupat până la dieta de la Cluj, din anul 1556. Nu se cunoaște însă nici data și nici motivul plecării augustinienilor din Alba Iulia.

Ca dată a ridicării bisericii, analizele istoricilor de artă indică a doua jumătate a secolului al XIV-lea. A fost o biserică sală, cu cor poligonal. Corul avea înălțimea egală cu cea a navei.

Ambele erau susținute de contraforturi numeroase, mai scunde și mai masive pentru navă, mai lungi și mai zvelte pentru absidă.

Biserica și absida au avut inițial ferestre înalte, dar care au fost obturate într-o fază mai târzie fiind înlocuite cu ferestre dreptunghiulare. Pe fațada de vest se afla un portal central decorat.

În partea sa superioară, deasupra portalului, se remarcă rozasa decorată cu mulură cu trilob central.

Pe latura de nord, așa cum se observă din fotografii, au fost ridicate construcții târzii, după ce un claustru adosat pe partea de nord, vizibil pe planurile lui Massimiliano Milanesi din 1587, au fost demolate.

Într-o fotografie care surprinde absida altarului dinspre răsărit se mai poate identifica o fereastră cu deschidere romanică, ce a aparținut probabil vechiului claustru al mănăstirii augustiniene.

Ansamblul alcătuit din biserică și claustrul de pe latura de nord au fost transferate între 1580-1588 ordinului iezuit, invitat în Transilvania de Ștefan sau Cristofor Báthory.

Deși iezuiții locuiau în casa prepozitului, aflată în zona palatului princiar, în rapoartele lor semnalau starea de ruină în care se afla biserica Sf. Ștefan și claustrul la momentul donației.

Câteva rapoarte mai târzii remarcă reparațiile efectuate cu ajutorul sumelor acordate de principi. În această biserică se țineau slujbele pentru credincioșii romano-catolici din Alba Iulia, al căror număr crescuse la 300-400.

Din anul 1588, iezuiții au construit o altă biserică, cu hramul Sf. Mihail, amplasată la apus de zidul de incintă al cetății. Ei au fost expulzați din Alba Iulia după aproape două decenii, reîntorcându-se în cetate numai după ce Transilvania a ajuns sub stăpânire habsburgică.

Între anii 1715-1718, reședința iezuiților a fost reparată și restaurată concomitent cu lucrările de construcție a cetății Vauban.

În anul 1776, desființarea ordinelor călugărești în Imperiul Habsburgic a făcut ca biserica să fie din nou părăsită de iezuiți, iar clădirile lor au fost transferate seminarului teologic până în anul 1783.

La 14 iunie 1783, fosta biserică a augustinienilor eremiți era transformată într-un simplu depozit, fiind dată în folosința armatei. În anul 1891, a fost din nou trecută din patrimoniul armatei în cel al Bisericii Romano-Catolice, care, în 1898, a decis demolarea ei pentru a face loc gimnaziului superior romano-catolic.

Sursă: Preluare după Cosmin Popa Gorjanu, Biserica eremiților augustinieni din Alba Iulia, publicat grație unui proiect finanțat de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Alba Iulia și desfăşurat de Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia (prin Departamentul de Istorie, Arheologie și Muzeologie) în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cât câștigă șefii administrației din Alba. Sumele încasate de primarii orașelor, prefectul și președintele consiliului județean

Publicat

Încasează anual sume astronomice pentru românul de rând și conduc primăriile din județul Alba.

Cei mai importanți oameni din administrație și-au făcut publice declarațiile de avere, din care putem afla cât au câștigat în anul fiscal încheiat, adică în 2021. 

Mulți dintre ei nu și-au încărcat declarațiile pe siteurile primăriilor pe care le conduc, acolo unde informațiile ar fi la îndemâna cetățenilor, sau atunci când au făcut-o, le-au îngropat în site încât să fie foarte greu de găsit.

Totuși au fost obligați să și le depună pe  integritate.eu, unde au fost consultate de Alba24.ro și de unde au fost extrase veniturile declarate ale acestora.

Mai multe informații despre averile lor, nu doar despre venituri, puteți accesa aici.

Ion Dumitrel – președintele Consiliului Județean Alba

Președintele Ion Dumitrel a încasat o indemnizație de 164.268 de lei în 2021, de la instituția pe care o conduce.

Soția acestuia, angajată a Apa CTTA Alba, a avut un salariu de 128.158 de lei, la care s-au adăugat bonuri de masă în valoare de 3.300 de lei.

dumitrel

Acesta nu a declarat datorii și avea două conturi în care se aflau 342.000 de lei și respectiv 132.000 de lei, dar și un cont în valută gol.

Prefectul județului, Nicolae Albu

Prefectul Nicolae Albu a încasat în 2021, suma de 143.550, de la Prefectură. Soția sa a obținut, în același an, venituri (salariu) în valoare de  58.777 de lei de la Instituția Prefectului Alba și 15.725 de lei de la APIA.

Soția prefectului a mai obținut, potrivit declarației acestuia, indemnizații AJOFM (6.440 de lei), indemnizații pentru comisie de concurs (1.200 de lei).

Alba Iulia – Gabriel Pleșa

Primarul Gabriel Pleșa are venituri atât din indemnizația de primar cât și din mediul privat, de la o firmă a familiei.

În 2021, Pleșa a primit de la primărie 164.268 de lei, iar de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, o retribuție de profesor asociat în valoare de 3.599 de lei.

Primarul a primit dividende de la două firme: 110.000 de lei de la Matex SRL și 155.000 de lei de la VIVA SRL, ambele firme ale familiei sale.

Sebeș – Dorin Nistor

Primarul Dorin Nistor a încasat de la primăria pe care o conduce suma de 118.632 de lei, în 2021. Soția sa, consilier juridic la Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov, a câștigat 76.196 de lei.

La bancă, primarul are 3 conturi în lei care totalizează aproape 100.000 de lei și unul în valută, cu peste 5.000 de euro.

Aiud – Oana Badea

Primarul din Aiud, Oana Badea, a declarat venituri de 119.921 de lei, obținute în această calitate în 2021.

Aceasta nu are alte venituri, și nu a declarat nici conturi la bancă. Singura achiziție pe care a menționat-o în declarația de avere este o Dacia Logan din 2021.

Câmpeni – Dan Cristian Pașca

Primarul din Câmpeni, Dan Cristian Pașca, declară că a încasat de a primărie, în anul fiscal încheiat, suma de 83.328 de lei.

Soția sa, medic de familie, a câștigat însă mult mai bine: a avut venituri de 316.180 de lei, la care se mai adaugă 18.000 de lei încasați de la firma Aristur SRL Câmpeni.

Familia Pașca a încasat însă cele mai mari sume de bani din dividende, obținute de la 2 firme: SC ARCOM SRL și SC ARISTUR Câmpeni SRL.

În total, este vorba despre 710.000 de lei, după cum reiese din declarația de mai jos.

Afacerile celor două firme par a fi mers mult mai bine decât în anul anterior, când dividentele obținute de familie au fost de 552.000 de lei.

Abrud – Cristian Albu

Primarul din Abrud a declarat în anul fiscal 2021, în această calitate, suma de 100.380 de lei. Soția sa a câștigat 48.000 de lei, ca angajată la DGASPC Abrud.

Înainte să fie ales în funcția de primar, Cristian Albu câștiga mai mulți bani ca angajat al Cupru Min Abrud.

În anul fiscal în care a ajuns primar, obținuse de la compania de stat aproximativ 118.000 de lei.

Baia de Arieș – Traian Pandor

Primarul orașului Baia de Arieș, Traian Pandor, a obținut în anul fiscal încheiat, adică în 2021, suma de 92.352 de lei de la primărie.

Pe lângă acești bani, Pandor a mai primit 49.000 de lei pensie. Față de declarațiile de avere anterioare, de această dată au dispărut veniturile din închirieri.

Suplimentar însă, primarul a cumpărat în 2021 un teren intravilan la Ciugud.

Blaj – Gheorghe Rotar

Primarul din Blaj, Gheorghe Rotar, a declarat venituri de 118.632 de lei, reprezentând indemnizația de primar pentru anul 2021, în scădere față de anul anterior când a obținut o indemnizație de peste 132.000 de lei.

Veniturile familiei sunt întregite de soția sa, asistent șef la spitalul din oraș, care a câștigat aproape 77.000 de lei.

Familia Rotar a mai obținut suma de 14.220 de lei din chirii.

Cugir – Adrian Teban

Primarul din Cugir, Adrian Teban, a declarat o indemnizație de 118.893 de lei, sumă obținută în 2021 de la primărie.

Soția sa a câștigat peste 74.000 de lei de la școala gimnazială la care lucrează.

În anul 2021, Teban a mai încasat 12.176 de Euro de la Comitetul European al Regiunilor.

Economiile sale din bancă au crescut într-un an de la 44.500 de euro, la 57.812 euro.

Zlatna – Silviu Ponoran

Primarul din Zlatna, Silviu Ponoran, a avut în 2021, ultimul an fiscal de raportare, un venit de la primărie în sumă de 95.358 de lei.

Suma este mai mică decât cea din 2020, când, potrivit declarației proprii, a încasat mai mult de 100.000 de lei.

În bancă, Ponoran are peste 65.000 de lei.

Teiuș – Mirel Hălălai

Primarul din Teiuș, Mirel Hălălai, a depășit venituri de 100.000 de lei obținute de la primărie în 2021.

Soția acestuia a câștigat suma de 20.228 de lei de la filma DAMIPROD SRL.

În declarația acestuia de avere mai este raportat un depozit bancar al soției, care aduce un venit de 100.000 de lei pe an, însă cel mai probabil este vorba despre o greșeală, supa reprezentând de fapt depozitul.

Ocna Mureș – Silviu Vințeler

Primarul din Ocna Mureș, Silviu Vințeler a câștigat în această funcție 109.512 de lei. Soția sa, angajată la SC Apa CTTA Alba, a câștigat 34.300 de lei.

Acesta nu are conturi bancare, în schimb are două credite, dintre care unul în valoare de 75.001 lei, contractat în 2020 și scadent în 2024 și altuld e 135.000 de lei, scadent în 2027.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Florin Salam NU a murit! Prima filmare cu acesta, postată pe pagina sa de Facebook, după apariția știrii

Publicat

Florin Salam nu a murit. Lumea iubitorilor de manele a fost zguduită sâmbătă seară de vestea că idolul lor, Florin Salam, ar fi murit la vârsta de 42 de ani.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, cu atât mai mult cu cât se știa despre acesta că este în spital.

La câteva minute după apariția știrii, acesta a scris un mesaj pe contul său de Facebook:

”Dragilor. Voi fi scurt și la obiect. Nu. Nu am murit.

Iar din păcate această informație reprezintă o palmă dură asupra credibilității presei din România.

Ne vom revedea curând la concerte.

Va doresc sănătate tuturor.”

Prima filmare cu Florin Salam, după apariția știrii legate de ”moartea” sa

Ulterior, acesta și-a șters postarea însă a revenit la scurt timp cu o filmare în care vorbește despre starea sa.

UPDATE: Și Betty Salam, fiica interpretului de manele Florin Salam, a reacționat după apariţia în presă a informației că tatăl ei a murit.

Ea a dezmințit informația și s-a arătat indignată de articolul apărut pe siteul ProTV.

UPDATE: Siteul știrilor ProtTV le-a cerut scuze cititorilor, pentru eroare.

”Ne cerem scuze cititorilor pentru eroare. Reporterii Știrilor Pro TV au primit, pe surse, informația conform căreia Florin Salam a murit.

Din păcare, stirileprotv.ro a eșuat în a verifica informația și din alte surse, fapt care a condus la o regretabilă greșeală”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Seară magică la Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia. Lupte de gladiatori și paradă cu torțe

Publicat

Seara de sâmbătă este una specială în cadrul Festivalului Roman Apulum, care se desfășoară în acest weekend la Alba Iulia. 

În programul oficial al evenimentului au fost incluse demonstrații de dansuri antice cu  Magna Nemesis, Venatrix și Nimfele Daciei  pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice

De asemeana, căderea întunericului aduce și mult-așteptatele lupte de gladiatori cu Ludus Ursus și Ludus Apulensis, care au loc tot pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Seara se încheie în jurul orelor 21.45-22.00 cu o parada cu torțe care va defila pe Strada Mihai Viteazul.

Pe parcusul zilei, participanții la festival au putut vedea prezentări și demonstrații militare comune ale trupelor participante: Tomis (Constanta); Historia Renascita (Pitesti); VeteresMilites (Sibiu); Omnis Barbaria (Baia Mare); Terra Dacia Aeterna (Cluj-Napoca); Legio I Italica (Svishtov, Bulgaria); Dacii Petrodavei (Piatra Neamț), Garda Apulum (Alba Iulia) / Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Duminică, 14 august – PROGRAM

Orele 10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul) / Platou strada Militari – tabăra romană; Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor

Orele 11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum / Pornire de la Muzeul Principia

Orele 11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 18.30 – 19.00 Târg de sclavi / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnicămilitară ale trupelor participante: Legiunile romane, Războinicii barbari / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.30-20.00 – Mare confruntare / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Luni, 15 august

Orele 12.00 – Ceremonialul de închidere a festivalului. Parada trupelor / Esplanada Catedralei Romano-Catolice și Strada Mihai Viteazul

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

David Popovici, RECORD MONDIAL la 100 de metri liber și aur la Campionatul European de la Roma

Publicat

Sportivul român, David Popovici, a câștigat aurul cu un nou record mondial 46,86 la 100 de metri liber, la Campionatul European de Natație. 

El se apropiase anterior la doar 7 sutimi de recordul mondial deținut până acum de Cielo Filho din 2009.

În semifinale, Popovici și-a confirmat statutul de mare favorit. Cu o evoluție magnifică, românul a oprit cronometrul la 46.98 secunde, un nou record european, la numai 7 sutimi de recordul mondial (46.91), deţinut de brazilianul Cesar Cielo Filho.

Finala probei a avut loc sâmbătă, de la ora 19.22

David Popovici este al patrulea om din toate timpurile care coboară sub 47 de secunde pe suta de metri.

Foto: David Popovici Facebook

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax