Liber la cultura de cânepă în regim gospodăresc. Condițiile cerute de MADR pentru exploatarea acestei plante

În România, cânepa ar putea fi cultivată în gospodării, pe suprafețe de până la 1.500 de metri pătrați, potrivit unui proiect al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR). Măsura vine pentru a sprijini cultivarea acestei plante care aducea venituri importante României, odinioară al treilea producător din lume.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 339 / 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările și completările ulterioare, va fi permisă „cultivarea plantelor cânepă Canabis sativa L, subspecia sativa în vederea producerii de tulpini, sămânţă, în cercetarea agricolă ori pentru producerea de sămânţă certificată, numai cu autorizarea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti”.

De asemenea, va fi permisă și cultivarea plantelor de mac Papaver somniferum L, pentru obținerea de semințe folosite în scop alimentar, numai cu autorizarea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Culturile de cânepă vor fi monitorizate pe tot parcursul perioadei de vegetație.

„Culturile de plante de cânepă Canabis sativa L, subspecia sativa cu suprafața maximă de 15,00 ari pot fi înființate în grădinile familiale, pe teren amplasat în intravilan, producția rezultată fiind utilizată exclusiv pentru uz propriu, gospodăresc și tradițional, prin declararea pe propria răspundere a suprafeței, producției estimată și realizată aferente fiecărei părți componente a plantei, respectiv tulpină, frunze, inflorescențe, fructe, semințe cât și a produselor obținute în urma prelucrării”, se arată în proiect.

Ministerul Sănătăţii va aduna, analiza şi comunica Agenţiei Naţionale Antidrog, toate datele statistice pe care le deţin în legătură cu activităţile de cultivare, situaţia suprafeţelor pentru care s-au eliberat autorizații de cultivare, precum și suprafețele rămase în cultură și producțiile obținute după recoltare.

„Cânepa este o importantă plantă textilă de la care se utilizează toate părțile plantei, asigurând producții de peste 3000 kg fibre/ha. În ultimii ani a crescut atât suprafața cultivată cu cânepă cât și interesul producătorilor agricoli pentru această cultură. În prezent pentru a cultiva cânepă producătorii agricoli trebuie să dețină contract de valorificare a producției, ceea ce înseamnă că cultivarea cânepei în sistem gospodăresc, pentru obținerea de produse necesare propriei gospodării și anume confecționarea de îmbrăcăminte naturală din in și cânepă, costume populare, covoare, vestimentație școlară, funii, nu este reglementată. În același timp cânepa valorifică solurile mai putin productive iar cultura poate fi extinsă pe un areal vast în ţara noastră, deoarece întâlneşte condiţii favorabile până la altitudini de peste 800 de metri, ceea ce implică şi un avantaj economic”, se explică în proiect.

Motivele pentru care această iniţiativă legislativă este promovată ca ordonanţă de urgenţă:

– neadoptarea măsurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență are ca efect discriminarea producătorilor agricoli care vor să cultive cânepă pentru consum propriu

– țesătura de cânepă românească este recunoscută în lume drept ”fibra de aur a României”

– cererea crescândă din țară și din străinătate pentru producția de cânepă industrială

– nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență va avea ca efect: imposibilitatea asigurării unor venituri membrilor gospodăriilor din spațiul rural, acesta fiind o sursă foarte importantă de venit; imposibilitatea continuării tradițiilor și obiceiurilor românești: țesături, broderii, împletituri, covoare dar și organizarea de șezători în comunitatea satului; neîncadrarea în termenul de eliberare a autorizației pentru cultivare, respectiv data limită de 10 mai 2016, precum și încadrarea în termenul de depunere a cererilor de plată și implicit pierderea sumelor pentru susținerea fermierilor români, poate avea consecințe nefavorabile atât pe plan economic cât și social prin pierderea subvențiilor acordate fermierilor; neîncadrarea în perioada optimă de semănat a culturii conform tehnologiei de cultivare.

sursa: digi24.ro, madr.ro