Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Lovitură de teatru: PSD ar putea obține ambele mandate de senator de Alba, conform ultimelor calcule. Este așteptată decizia BEC


Publicat

PSD ar putea obține ambele mandate de senator alocate județului Alba, la redistribuire, după ce liberalii nu au putut obține o normă plină pentru candidatul lor. Se pare că ne-am putea afla în situația inversă față de acum 4 ani, când liberalii au obținut 4 mandate de deputat iar PSD doar unul, deși diferența de voturi dintre cele două formațiuni era foarte mică. 

Astfel, Sorin Bumb ar putea pierde postul de senator pentru care deja s-a bucurat împreună cu colegii săi de partid, iar în locul său ar putea intra în Parlament Nicolae Adrian Bara.

Adrian Bara

Surse politice de la ambele partide au confirmat această variantă, însă este așteptată decizia Biroului Electoral Central.

Liberalii își păstrează însă speranța și rezerva cu privire la acest scenariu.

Surse din PNL au declarat pentru Alba24 că nu s-a finalizat distribuirea din cauza a două contestații: una la Ialomița și alta la București, unde unui candidat independent îi lipseau 17 voturi pentru a ajunge în Parlament (este vorba despre Valeriu Nicolae): ”La Alba e un rest mare și nu cred ca vor fi probleme, dar softul poate da surprize”.

Cum se calculează

Alegerile parlamentare au în spate câteva reguli pe care mulți dintre alegători nu le știu sau le-au uitat. Sistemul electoral românesc este un amestec alambicat care trimite vedete de partid pe liste electorale în fiecare județ, însă ultimul cuvânt îl are tot scorul la nivel național.

La încheierea votului, în fiecare județ, în București și în Diaspora (ca total, nu pe fiecare țară, pentru că Diaspora reprezintă o singură circumscripție electorală) se face clasamentul partidelor, în funcție de numărul de voturi obținut de fiecare, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat.

Parlamentul României este format din 465 de parlamentari – 136 de senatori și 329 de deputați. Pentru stabilirea lor, este nevoie de o matematică electorală complicată, pe care au reușit să o explice jurnaliștii de la Europa Liberă.

Prima etapă a repartizării mandatelor. Departajarea se face local, pe fiecare circumscripție electorală (județ, București și Diaspora). Autoritățile electorale stabilesc pe fiecare circumscripție un coeficient electoral.

Acesta se calculează împărțind numărul total de voturi exprimate în circumscripția respectivă la numărul de deputați, respectiv de senatori care vor reprezenta în Parlament județul respectiv.

Numărul de parlamentari pentru fiecare circumscripție este stabilit dinainte, pe criteriul reprezentativității: un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Coeficientul electoral rezultat din această împărțire este unul întreg, fără rotunjirea zecimalelor în sus sau în jos.

Apoi, fiecărui partid i se repartizează atâtea mandate de deputați și de senatori de câte ori coeficientul electoral al circumscripție se include la voturile exprimate pentru lista de deputați, respectiv de senatori.

A doua etapă a repartizării mandatelor, cea în care ne aflăm acum, are loc la nivel național. Pentru că există situații când într-un județ un partid obține un scor bun și deci mai multe mandate de parlamentar de pe lista respectivă, însă la nivel național partidul respectiv a ieșit pe locul doi sau trei, să spunem.

Per total, reprezentarea finală a partidelor în Parlament trebuie să respecte scorurile procentuale obținute la nivel național, indiferent că într-un județ un partid a ieșit pe primul loc, iar în altul pe locul trei, de exemplu.

Astfel, la nivel național, la Biroul Electoral Central, sunt adunate din circumscripții, pentru fiecare partid, numărul de voturi rămase neutilizate sau care au fost sub coeficientul electoral, așa numitele ”resturi”.

Pentru că împărțirea matematică de la nivel județean nu produce numere rotunde, ci „dă cu rest”, „resturile” de mandate plus voturile partidelor care nu au trecut pragul electoral de 5% sunt adunate practic la nivel central și redistribuite partidelor, pe listele din județe.

Pe baza acestor calcule, PNL Alba a obținut în 2016, patru deputați din cinci, în ciuda faptului că diferența de voturi pe care le-a avut în plus față de PSD a fost foarte mică: PNL a luat 44.921 de voturi (36,91%) iar PSD 43.241 voturi (36,86 %).

Rezultate la alegerile parlamentare în județul Alba 2020:

CAMERA DEPUTAȚILOR – 105.379 voturi valabil exprimate

PNL – 38.496 voturi – 36,53%

PSD – 21.787 voturi-  20,67%

USR PLUS – 14.765 voturi- 14,01%

AUR – 12.952 voturi-  12,29%

PMP – 4.728 voturi – 4,48%

PRO România – 3.485  – voturi – 3,3%

UDMR – 3.049 voturi – 2,89%

SENAT – 105.560 voturi valabil exprimate

PNL – 37.975 voturi – 35,97%

PSD – 23.058 voturi-  21,84%

USR PLUS – 15.468 voturi- 14,65%

AUR – 13.377 voturi-  12,67%

PMP – 4.576 voturi – 4,33%

PRO România – 3.355 – voturi –  3,17%

UDMR – 3.130 voturi – 2,96%



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. pilu

    sâmbătă, 12.12.2020 at 13:08

    Se schimba tusea cu junghiul.Bumb in patru ani a pus pe el serios. Nu-i nimic, se intoarce la postul lasat vacant si inventat doar pentru el la CJ. Nu poti lasa pe dinafara asa o valoare imensa.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Profesorii vor primi bani pentru orele de recuperare a materiei. Cîmpeanu: Pierderile elevilor nu pot fi reparate în online

Publicat

profesor

Numărul orelor de recuperare a materiei va fi în medie de 5 pe săptămână și vor varia în funcție de evaluările făcute de profesori, care vor stabili de la caz la caz cât s-a pierdut din programa școlară  a declarat Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu,  la Digi24.

„Sunt situații în care elevii au pierdut mai mult sau în care elevii au asimilat mai mult și numărul de ore va fi mai mic”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Responsabilitatea funcționării în siguranță a școlilor va fi la ministerul Educației și la autoritățile locale. „Faptul că această decizie de redeschidere a școlilor a fost anunțată ieri, cu mult înainte de 8 februarie, are în vedere această perioadă de pregătire, înainte ca elevii să ajungă din nou în bănci. Limita dintre dreptul la sănătate și dreptul la educație e foarte subțire.

Aș vrea să cred că din perspectiva diminuării riscului a fost o măsură bună învățământul online, dar educațional elevii au de recuperat. Am afirmat public că îmi doresc deschiderea școlilor și a fost motivată această dorință de necesitatea unor acte remediale.

Pierderile suferite pe timpul predării online sunt inevitabile și au fost accentuate de circumstanțe conjuncturale cum ar fi accesul dificil la internet, la examene, formarea cadrelor didactice sau disponibilitatea lor.

Aceste pierderi nu pot fi reparate tot în online și am decalat cu 8 săptămâni termenul la care situația școlară pe primul semestru poate fi încheiată pentru a putea derula actele remediale”, a explicat ministrul.

Felul în care vor fi organizate orele remediale va fi decis la nivelul fiecărei școli, de fiecare profesor în parte, după o evaluare.

„Orele de recuperare vor fi organizate de Ministerul Educației, inspectorate școlare, însă ajung la profesori, pentru că pierderile au fost neuniforme și diferă la școală la școală, de la elev la elev.

Pot identifica aceste pierderi doar profesorii, în urma unor evaluări se poate vedea cât a pierdut elevul”, a mai spus Cîmpeanu.

100 lei/oră pentru profesorii care vor susține orele de recuperare

„Ministerul Educației trebuie să organizeze acest proces și să identifice sursele de finanțare pentru aceste acte remediale.

Pentru a motiva cadrele didactice ne gândim la un cuantum atractiv și cuantumul pe care-l avem în vedere, propus de mine, nevalidat la nivelul ministerului, e de 100 lei pe oră la fiecare oră remedială.

Acest tarif e maximul corespunzător unui profesor cu peste 25 ani vechime în învățământul preuniversitar. Cadrele mai tinere cu o experiență mai redusă în sistem mă aștept să fie motivate de această posibilitate de recompensare a efoturilor, care nu vor fi mici”, a conchis Sorin Cîmpeanu.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Când pică Paştele ortodox și catolic în 2021. De ce se sărbătorește în zile diferite și cum se calculează data în fiecare an

Publicat

Slujba de Inviere Catedrala Alba Iulia

În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, când va fi o minivacanță de cinci zile. Paștele catolic va fi în 4 aprilie.

Vinerea Mare este și zi liberă pentru români. Astfel, românii vor avea, cu ocazia Paștelui, o minivacanță de cinci zile: vineri, 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă, 1 mai, duminică, 2 mai și luni, 3 mai (a doua zi de Paște).

Vezi și Zile libere 2021. Vor fi mai puține minivacanțe și zile libere în timpul săptămânii față de anul 2020

Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a reuni familia.

Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie.

Când pică Paștele ortodox în 2021 și în următorii ani:

Paştele ortodox 2021 – duminică, 2 mai

Paştele ortodox 2022 – duminică, 24 aprilie

Paştele ortodox 2023 – duminică, 16 aprilie

Paştele ortodox 2024 – duminică, 5 mai

Paştele ortodox 2025 – duminică, 20 aprilie

Paștele catolic în 2021 și în următorii ani:

Paştele catolic 2021 – duminică, 4 aprilie

Paştele catolic 2022 – duminica 17 aprilie

Paştele catolic 2023 – duminică 9 aprilie

Paştele catolic 2024 – duminică 31 martie

Paştele catolic 2025 – duminică 20 aprilie

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Risc mare de avalanșă în Munții Șureanu, Parâng și Făgăraș, la cota 1800. Stratul instabil de zăpadă atinge jumătate de metru

Publicat

Meteorologii avertizează că există un risc mare de avalanşă în Munţii Şureanu, Parâng și Făgăraș.

Potrivit buletinului meteo emis de autorități pentru perioada 16 – 18 ianuarie, în cazul munţilor Parâng – Şureanu, la peste cota 1800 metri se regăsește un strat instabil de pulver ce are pe alocuri 30-50 cm şi plăci de vânt, mai vechi pe versanţii nordici şi estici şi recente pe versanţii sudici şi sud-estici.

Stratul de pulver este depus îndeosebi peste plăci de vânt şi cruste îngheţate, dar şi peste zăpadă acumulată din ninsorile precedente, cu slabă coeziune la straturile mai stabile din profunzime. În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă.

La supraîncărcări se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, ce pot angrena atât zăpada proaspătă cât şi cea din ninsorile precedente, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite cu acumulări mari de zăpadă.

Conform sursei citate, între 1500 şi 1800 m, stratul e local mai însemnat şi există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii în condiţii de supraîncărcare, fiind întâlnite zone cu depozite mai însemnate de zăpadă, îndeosebi pe versanţii sudici.

Sub 1500 m stratul are dimensiuni reduse.

Citește și: Totul despre vortexul polar care îngheață Europa: ce este și cum funcționează. Cum va arăta vremea după destrămarea lui

Și în Munţii Făgăraş, la peste 1800 m, în partea superioară a stratului se regăsește un strat instabil compus din zăpadă pulver sau recent depusă ce depăşeşte pe alocuri 50 cm.

Pe versanţii nordici şi estici întâlnim plăci de vânt mai vechi, acoperite cu zăpadă proaspătă, iar pe cei sudici şi sud-estici plăci de vânt recente.

În profunzime predomină cristalele fine şi faţetate dar întâlnim şi cruste de gheaţă. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde acumulările de zăpadă sunt mai însemnate.

Cum va fi vremea

Vremea va rămâne încă câteva zile deosebit de rece, iar pe parcursul nopților și al dimineților va fi ger, la început în nord-vest, nord-est și centru, apoi și în celelalte regiuni.

Temperaturile minime vor coborî frecvent sub -10 grade și se vor încadra, în general, între -18 și -8 grade, cu cele mai scăzute valori în depresiunile intramontane, îndeosebi din estul Transilvaniei, sub -20 de grade.

Maximele diurne vor fi preponderent negative și se vor încadra, în general, între -10 și 0 grade. Local se va semnala ghețuș, precizează meteorologii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

METEO: Vreme GEROASĂ până în 18 ianuarie. Avertizare de avalanșe în munți, în zonele înalte și în văile de la mică altitudine

Publicat

ger, frig

Administrația Națională de Meteorologie anunță că vremea va fi geroasă în intervalul 16 ianuarie, ora 16 – 18 ianuarie, ora 20 . Cerul va fi variabil, temporar noros şi trecător va ninge, în general slab, în toate masivele.

Stratul de zăpadă nu va suferi modificări importante. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări temporare de 50-70 km/h în zonele înalte, din sector predominant nord-vestic, trecător viscolind şi spulberând zăpada. Temporar se va semnala ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

ANM avertizează că în munții Șureanu, Parâng, Făgăraș și Bucegi, atât la înălțimi mari cât și în zonele mai adăpostite din văile aflate la o altitudine mai mică unde sunt acumulări mari de zăpadă se pot forma avalanșe de dimensiuni mici și izolat medii.

Potrivit Buletinului nivometeorologic pentru perioada 16 – 18 ianuarie, în munţii Şureanu și Parâng  la peste 1800 m întâlnim un strat instabil de pulver ce are pe alocuri 30-50 cm şi plăci de vânt, mai vechi pe versanţii nordici şi estici şi recente pe versanţii sudici şi sud-estici.

Stratul de pulver este depus îndeosebi peste plăci de vânt şi cruste îngheţate, dar şi peste zăpadă acumulată din ninsorile precedente, cu slabă coeziune la straturile mai stabile din profunzime.

În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă. La supraîncărcări se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, ce pot angrena atât zăpada proaspătă cât şi cea din ninsorile precedente, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite cu acumulări mari de zăpadă.

Conform sursei citate, între 1500 şi 1800 m, stratul e local mai însemnat şi există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii în condiţii de supraîncărcare, fiind întâlnite zone cu depozite mai însemnate de zăpadă, îndeosebi pe versanţii sudici. Sub 1500 m stratul are dimensiuni reduse.

în Munţii Făgăraş, la peste 1800 m, în partea superioară a stratului regăsim un strat instabil compus din zăpadă pulver sau recent depusă ce depăşeşte pe alocuri 50 cm. Pe versanţii nordici şi estici întâlnim plăci de vânt mai vechi, acoperite cu zăpadă proaspătă, iar pe cei sudici şi sud-estici plăci de vânt recente. În profunzime predomină cristalele fine şi faţetate dar întâlnim şi cruste de gheaţă. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde acumulările de zăpadă sunt mai însemnate.

„La supraîncărcări oricât de mici dar şi spontan, pe pantele suficient de înclinate, stratul instabil din partea superioară poate aluneca peste cel vechi, declanşând avalanşe de dimensiuni medii şi mari. Sub 1800 m, stratul are dimensiuni mai reduse pe versanţii nordici şi e mai consistent pe cei sudici. Şi aici există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni relativ mici, în zonele cu depozite de zăpadă spulberată de la altitudini mai mari. Sub 1500 m, stratul este de dimensiuni mai reduse”, se precizează în buletinul nivometeorologic.

În Munţii Bucegi şi în Munţii Ţarcu – Godeanu riscul de avalanşă este însemnat, iar în Munţii Rodnei, Călimani – Bistriţei – Ceahlău, precum şi în Munţii Vlădeasa – Muntele Mare riscul este moderat.

În intervalul 15 ianuarie 2021, ora 16 – 16 ianuarie 2021, ora 16, vremea a fost geroasă. Cerul a fost mai mult noros şi temporar a nins în toate masivele.

Vântul a suflat în general moderat, cu intensificări temporare de 40-50 km/h în întreaga arie montană şi cu peste 80-90 km/h pe crestele Carpaţilor Orientali şi Meridionali, din sector predominant nord-vestic, viscolind şi spulberând zăpada. Local s-a semnalat ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

Sâmbătă, la ora 14, în Carpaţii Meridionali, grosimea stratului de zăpadă era de 205 cm la Bâlea-Lac, 93 cm la Vf. Omu, 92 cm la Sinaia, 96 cm la Cuntu, 76 cm Vf. Ţarcu, 65 cm la Păltiniş, 49 cm la Parâng.

În Carpaţii Orientali, zăpada avea 70 cm la Lăcăuţi, 76 cm la Vf. Călimani, 42 cm la Penteleu, 55 cm la Vf. Iezer, 37 cm la Bucin şi 37 cm la Ceahlău-Toaca. În Carpaţii Occidentali erau 81 cm de zăpadă la Semenic, 73 cm la Stâna de Vale, 35 cm la Băişoara, 34 cm la Vf. Vlădeasa 1800 şi 25 cm la Roşia Montană.

În ceea ce priveşte temperaturile, la peste 1800 m vor fi minime între -25 şi -21 gr.C şi maxime între -22 şi -14 gr.C. Sub 1800 m se vor semnala temperaturi minime cuprinse între -22 şi -14 gr.C şi temperaturi maxime între -17 şi -10 gr.C.

Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate