Salariu minim diferențiat după vechime și studii: AUR vrea să schimbe Codul muncii. Ce efecte ar putea avea modificările

Salariu minim diferențiat după vechime și studii. Parlamentarii AUR vor să schimbe Codul muncii. Ce efecte ar putea avea modificările. Un proiect legislativ depus de parlamentarii AUR (B604/2025) propune modificarea radicală a modului în care este calculat salariul minim pe economie.

Măsura ar crea un sistem de salariu minim diferențiat în funcție de vechimea în muncă și nivelul studiilor, care ar urma să se aplice tuturor angajaților din România.

DOCUMENT: Proiect lege AUR – Modificare Codul Muncii B604/2025

Modificările legislative din proiect ar urma transforme salariul minim dintr-o valoare unică într-o grilă complexă, cu creșteri obligatorii acordate în funcție de vechime și studii. Deși susținătorii consideră că măsura recompensează experiența și educația, economiștii avertizează că poate distorsiona piața muncii și poate împovăra firmele.

La acest moment proiectul este în dezbatere parlamentară și nu produce efecte până la adoptare și promulgare.

Ce prevede proiectul: principalele articole și extrase din lege

Inițiativa parlamentarilor AUR modifică articolul 164 din Codul Muncii și introduce majorări obligatorii, împărțite pe cinci gradații de vechime, precum și o ierarhie națională a coeficienților salariali pe baza calificărilor profesionale.

1. Salariul minim devine progresiv, în 5 gradații de vechime

Potrivit proiectului, art. 164 alin. (2) din Codul muncii ar fi rescris astfel:

„Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată […] se majorează diferenţiat pe criteriile nivelului de vechime, în 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă.”

Gradațiile sunt definite astfel:

Extrase din lege – Alin. (2) lit. a–e

• a) Gradația 1 – 3 la 5 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut […] cu cota procentuală de 10%, rezultând noul salariu minim brut.”
• b) Gradația 2 – 5 la 10 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 7,5%.”
• c) Gradația 3 – 10 la 15 ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 5%.”
• d) Gradația 4 – 15 la 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”
• e) Gradația 5 – peste 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”

Practic, salariul minim nu ar mai fi unic, ci ar urca automat odată cu vechimea angajatului.

2. Coeficienți obligatorii în funcție de studiile necesare postului

Articolul 164 alin. (3) introduce o ierarhie salarială bazată pe nivelul studiilor:

„Salariul de bază minim brut […] se majorează diferenţiat pe criteriile de studii prin aplicarea unui coeficient minim de ierarhizare.”
Extrase din lege – Alin. (3) lit. a–k

Coeficienții minimi de ierarhizare sunt:

• 1,00 – muncitori necalificați
• 1,20 – muncitori calificați
• 1,20 – absolvenți de școală profesională
• 1,20 – studii liceale
• 1,25 – studii liceale cu diplomă de bacalaureat
• 1,30 – studii postliceale / școală de maiștri
• 1,50 – studii superioare de scurtă durată
• 1,70 – studii superioare (licență)
• 1,80 – licență + master
• 2,00 – licență + doctorat

Proiectul clarifică și condițiile de aplicare:

„Prevederile alin. (3) lit. c) – k) se aplică […] pentru care fișa postului are o condiție de pregătire sine qua non.” Cu alte cuvinte, un angajat nu poate solicita majorarea doar pentru că deține o diplomă, dacă postul nu necesită acea calificare.

3. Angajatorii sunt obligați să plătească salariul rezultat din combinația gradație + coeficient

Conform art. 164 alin. (7): „Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut calculat conform alin. (2) şi (3).”

Salariații beneficiază de acest nivel inclusiv dacă sunt la muncă, dar nu pot desfășura activitate din motive neimputabile lor.

4. Amenzi mari pentru nerespectarea legii

Proiectul introduce o nouă sancțiune la art. 260: „Încălcarea obligației prevăzute la art. 164 alin. (2) și (3) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-au aplicat majorările.”

Asta înseamnă că o firmă cu 10 angajați la salariul minim riscă până la 100.000 de lei amendă dacă nu aplică noile grile.

Cum ar funcționa în practică salariul minim diferențiat

• Un angajat intră în câmpul muncii cu salariul minim de bază stabilit de Guvern.
• După 3 ani, intră automat în gradația 1 (+10%).
• La 5 ani, în gradația 2 (+7,5%), și tot așa.

Dacă postul său necesită, de exemplu, studii superioare, atunci peste salariul minim + gradație se aplică și coeficientul specific (ex.: 1,70 pentru licență).

Cum motivează AUR proiectul privind salariul minim diferențiat

În expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ B604/2025, AUR justifică introducerea salariului minim diferențiat prin două probleme majore pe care le consideră „critice pentru viitorul societății românești”: migrația forței de muncă și abandonul școlar.

Inițiatorul proiectului susține că nivelul redus al salariilor din România și lipsa unor criterii care să recompenseze vechimea și studiile ar determina atât plecarea tinerilor în străinătate, cât și dezinteresul față de educație.

Ce spun economiștii: crește salariul minim, scad șansele tinerilor?

Potrivit Digi24, economistul Bogdan Glăvan critică proiectul de lege și descrie inițiativa legislativă ca fiind una politică, nu economică:

„Salariul depinde de productivitatea muncii, nu de vârsta angajatului. Nu există logică economică pentru care un paznic în vârstă ar trebui plătit mai bine decât unul tânăr.”

El susține că proiectul ar putea avea efecte precum:

• îmbătrânirea artificială a forței de muncă,
• descurajarea angajării tinerilor,
• creșterea costurilor cu salariile în sectorul privat,
• majorarea indirectă a salariilor bugetarilor, unde grilele de salarizare sunt legate de salariul minim.

Ce impact ar avea legea asupra angajatorilor și salariaților

Pentru angajatori:

• costuri salariale mai mari,
• necesitatea reconfigurării organigramelor și a grilelor interne,
• impact deosebit în retail, industrie, pază, curățenie – sectoare cu mulți angajați la minim,
• risc ridicat de sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli.

Pentru salariați:

• angajații cu vechime ar câștiga automat mai mult,
• tinerii ar fi dezavantajați în competiția de angajare,
• cei cu studii ar beneficia doar dacă postul cere obligatoriu acea calificare.