Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ministerul Muncii vrea un sistem IT de 27 de milioane de euro. Interacțiunea se va face online, fără deplasare la ghișeu

Publicat

laptop calculator

Ministerul Muncii vrea să-și dezvolte un sistem informatic integrat cu o valoare estimată la peste 133,1 milioane de lei (peste 27 milioane de euro). Acesta vizează ca interacțiunea cetățeanului atât direct cu ministerul cât și cu instituțiile din subordine să se poată realiza online printr-un singur punct de contact – portalul Ministerului Muncii, fără deplasare la ghișeu, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică.

Proiectul va fi finanțat din fonduri UE nerambursabile și de la bugetul de stat pe o perioadă de 3 ani.

Ministerul Muncii a lansat recent în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru realizarea proiectului numit „Hub de servicii MMPS” – un sistem informatic integrat care să permită interacțiunea online cu cetățeanul prin diverse servicii electronice.

Proiectul a fost lansat în consultare publică în data de 27 mai și are termen de primire observații până pe 5 iunie 2021.

Ce servicii electronice ar urma să furnizeze sistemul IT dorit de Ministerul Muncii:

  • Serviciul de vizualizare integrată și completă a dosarului cetăţeanului, respectiv a solicitărilor, cererilor și răspunsurilor furnizate către cetăţeni, asigurând un tablou complet și individual al interacţiunii fiecărui cetăţean sau întreprindere cu autoritățile publice din domeniile muncă, familie și protecției sociale;
  • Serviciul de depunere electronică a documentelor justificative (copiilor după documentele necesare) pentru solicitarea/ obţinerea unor beneficii de asistență socială asigurate de MMPS și/sau instituțiilor din subordinea/sub autoritatea/în coordonarea sa – se asigură prin intermediul unei componente de Gestionare a Fluxurilor de Lucru și Documentelor expuse prin intermediul HUB-ului DE SERVICII MMPS – SII MMPS;
  • Serviciul de furnizare electronică a răspunsurilor către cetăţean şi terţe părţi, prin automatizare şi reducerea numărului de procese manuale;
  • Serviciul de verificare de către cetăţeni și întreprinderi a stadiului solicitărilor acestora;
  • Serviciul de căutare a informaţiilor oferite de MMPS şi de depunere a solicitărilor şi a documentelor doveditoare în vederea obţinerii unor servicii sociale și/sau beneficii de asistență socială;
  • Serviciul de mesagerie electronică pentru comunicarea electronică între cetățeni și întreprinderi și personalul din cadrul MMPS și ANPIS;
  • Serviciul de semnare electronică a documentelor corespunzătoare răspunsurilor furnizate de fiecare departament al MMPS sau instituție din subordine/sub autoritate/în coordonarea MMPS care participă la furnizarea răspunsului integrat și complet, în mod electronic, la solicitările cetăţenilor – se asigură prin intermediul unei componente de semnătură electronică și certificate digitale, în conformitate cu regulamentul eIDAS;
  • Serviciul electronic de raportare şi management decizional;
  • Serviciul de digitizare a dosarelor beneficiarilor de servicii sociale și constituirea registrului național al beneficiarilor de servicii sociale (la nivel de CNP);
  • Serviciul electronic de e-Acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențiere a serviciilor sociale;
  • Serviciul de definire a regulilor și politicilor automatizate de determinare a eligibilităţii solicitanţilor față de tipurile de servicii sociale și/sau beneficii de asistență socială puse la dispoziţie de MMPS;
  • Serviciul de verificare a eligibilităţii cetăţenilor și prezentare a tipurilor de servicii sociale și/sau beneficii de asistență socială de care cel interesat poate beneficia din partea MMPS și/sau instituțiilor din subordinea/sub autoritatea/în coordonarea sa;
  • Serviciul de preluare electronică a solicitărilor și cererilor venite din partea cetăţenilor – se va asigura prin intermediul aplicaţiilor expuse prin intermediul componentelor HUB-ului DE SERVICII MMPS – SII MMPS;
  • Serviciul de verificare, trasabilitate și combatere a fraudei, corespunzător modalităţii de alocare a fondurilor de beneficii de asistență socială și/sau alte tipuri de beneficii către persoanele îndreptăţite, automatizarea fluxurilor de lucru și a schimbului de date inter-agenții și pentru raportare în timp real, pe bază de date corecte;
  • Serviciul de autentificare unică a cetăţeanului și întreprinderii pentru serviciile publice electronice oferite de MMPS şi/sau instituțiile din subordinea/sub autoritatea/în coordonarea sa;
  • Serviciul de gestiune a activităților de control/evaluare efectuate de ANPIS, precum și a solicitărilor de control/evaluare primite de ANPIS (atât prin sesizări/petiții cât și prin liste de suspiciuni sau solicitări punctuale);
  • Serviciul de planificare și realizare a activităţilor de evaluare în teren, de monitorizare şi control a furnizorilor de servicii sociale realizate de către ANPIS, prin Agenţiile Teritoriale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială;
  • Serviciul pentru gestionarea solicitărilor intracomunitare, în cadrul proiectului EESSI prin integrarea rezultatelor proiectului EESSIRO, sistemul informatic ce conectează CNPP, CNAS, ANOFM, ANPIS și ANAF responsabile de securitate socială pentru schimburile electronice de date la nivel național.

Potrivit notei de fundamentare, obiectivul general al proiectului „Hub de servicii MMPS – SII MMPS” constă în realizarea infrastructurii specifice – sistem informatic integrat, necesar pentru integrarea, corelarea și managementul optim al tuturor informațiilor din domeniile de activitate specifice MMPS astfel încât interacțiunea cetățeanului, atât cu MMPS direct cât și cu instituțiile aflate în subordinea/sub autoritatea/în coordonarea MMPS, să se poată realiza în mediul on-line printr-un singur punct de contact – portalul MMPS, fără deplasare la ghișeu, facilitându-se astfel accesul la o gamă largă de servicii publice electronice, la asistență, consiliere și îndrumare.

Valoarea totală a proiectului de investiții care se va derula pe 3 ani este de peste 133,1 milioane de lei.

Finanțarea proiectului de investiții se va realiza din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Instituțiile beneficare și responsabile de implementare vor fi Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

sursa: hotnews.ro, mmuncii.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

Controalele de amploare ANAF la persoane fizice. Vor fi implicate și structurile subordonate direcțiilor regionale de finanțe

Publicat

sediul ANAF Alba

Controalele de amploare ale ANAF la persoane fizice începând cu luna iulie sunt reglementate printr-un proiect de ordin ce extinde responsabilitățile de verificare a situației fiscale și la structurile subordonate direcțiilor regionale de finanțe.

Adică sunt implicate în acțiunile de verificare și structurile de inspecție fiscală persoane fizice din cadrul unităților subordonate direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice.

Se urmărește creșterea capacității de efectuare a verificărilor (creșterea numărului de persoane fizice cu risc de neconformare care vor fi supuse verificărilor) în scopul tratării într-un mod mai eficient a cazurilor de neconformare.

ANAF  a făcut o analiză pe 20 de milioane de CNP-uri (exclusiv copii) pe o perioadă de câțiva ani (2020 și 2021 încă nu sunt încă finalizate). Numărul CNP-urilor este mai mare decât populația datorită perioadei, potrivit președintelui ANAF Lucian Heiuș: Unii au ieșit, alții au intrat. E o analiză mai vastă, scrie hotnews.ro.

Potrivit sursei citate, 561.000 de persoane au acumulat în perioada 2016-2019 o diferență între veniturile estimate, și cele declarate și impozitate, de 20 miliarde euro.

Controalele vor începe de la persoanele suspectate că au mai mulți bani. Vor fi urmărite inclusiv rețelele de socializare.

„Am văzut ce bunuri mobile și imobile s-au achiziționat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele în conturile bancare, cu ce sume și-au creditat propriile societăți, cu ce sume și-au majorat capitalurile la societățile pe care le au și ce cheltuieli au putut să angajeze”, spunea Heiuș.

Legea spune că dacă există o diferență de 10% dintre venitul estimat și cel declarat dar nu mai puțin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanță la declarare.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul privind modificarea Codului Fiscal. Toate schimbările propuse

Publicat

foto: Ministerul Finanțelor/ facbook

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță privind modificarea Codului Fiscal. Modificări ale impozitului pe dividende și pe veniturile microîntreprinderilor, în zona impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, precum și a TVA, printre schimbări.

În cazul impozitului pe profit se propune extinderea facilității privind scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție, și de a le moderniza pe cele existente.

Majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților.

DOCUMENTE

AICI: Proiect modificare Cod Fiscal

AICI: Nota fundamentare modificare Cod Fiscal

Totodată, pentru evitarea declanșării procedurii de infringement împotriva României, din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării prevăzut de TFUE, se propuneo serie de modificări menite să asigure un regim național de scutire, egal și echitabil, pentru dividendele interne și transfrontaliere, plătite de un rezident român, în situații comparabile.

Modificări la sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanță sunt:

  • reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro;
  • instituirea condiției ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%;
  • instituirea unei condiții de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
  • limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management;

excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfășoară activităţi:

  • în domeniul bancar,
  • în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor,
  • al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii,
  • în domeniul jocurilor de noroc,
  • precum și a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale;
  • eliminarea posibilității de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați;
  • menținerea cotei de impozitare de 1%; efectuarea unor corelări tehnice pentru integrarea noilor condiții de încadrare în regulile fiscale în vigoare;

În cazul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfășoară activități sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, având în vedere atât abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023, cât și faptul că din analiza efectelor aplicării măsurii, a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili.

Revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în construcții, agricultură și în industria alimentară

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilitățile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 și pct. 7 din Codul fiscal.

Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent.

Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.

Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv.

Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizaţiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizaţiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizație reprezintă venit neimpozabil și nu se cuprinde în baza de calcul al contribușiei de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuția de asigurări sociale.

Modificarea plafonului pentru contribuabilii care determină venitul pe bază de norma de venit

Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro.

Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

  • a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
  • b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare;
  • c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege;
  • d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
  • e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
  • f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
  • g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Impozitarea veniturilor din jocuri de noroc

În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc, se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40%.

Totodată, baremul de impunere propus cuprinde și modificarea tranșelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote:

a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;

b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deținute o perioadă mai mare de 3 ani. De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil.

Modificări pentru persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri și din drepturi de proprietate intelectuală

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din

  • activităţi independente,
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
  • venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III,
  • venituri din cedarea folosinţei bunurilor,
  • venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură,
  • venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice

Excluderea facilităților pentru alcool și sucuri cu adaos de zahăr

Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se excludă din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepția prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, și băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate.

Această măsură are în vedere descurajarea consumul de băuturi racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturi energizante etc., cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor.

Față de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ar avea un impact mai mare asupra sănătăţii, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantităţii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepţia calorică este bine cunoscută.

TVA mai mare pentru servicii de catering și cazare

Totodată, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se aplice aceeași cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât și pentru serviciile de restaurant şi de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră.

În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant şi de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidența cotei reduse de TVA de 9%.

Restrângerea aplicării TVA de 5% pentru locuințe

De asemenea, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Creșterea accizei pentru țigarete și băuturi alcoolice

Se propune creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete, precum și adoptarea unui nou calendar de creștere graduală a nivelului accizei totale pentru țigarete ținând cont de necesitatea respectării legislației unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare și asigurarea predictibilității fiscale necesară sectorului.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

Un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidențiale

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în ” Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. și a cotelor de impozitare respective.

Abrogarea unor prevederi privind plata impozitului specific

Se propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare.

Persoanele care au datorat impozit specific unor activități, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condițiilor de aplicare a acestui sistem de impunere și/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activități decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Exponatul lunii iulie la Sala Unirii din Alba Iulia: medaliile Încoronării Regilor României Mari

Publicat

La Sala Unirii din Alba Iulis vor fi prezentate marți, 5 iulie, de la ora 11.00, în cadrul exponatului lunii iulie, medaliile Încoronării Regilor României Mari.

Evenimentul prin care regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați la Alba Iulia (15 octombrie 1922) și sărbătoriți apoi timp de două zile (16-17 octombrie 1922) la București, nu putea fi lipsit de emiterea medaliilor oficiale și populare. Amânarea ceremoniei și schimbarea componenței membrilor Comisiei de Încoronare au avut ca rezultat realizarea mai multor proiecte/propuneri de medalii în anii 1920 și 1921, la care ulterior s-a renunțat. În 1922 a fost aprobate și comandate în număr mare modele noi, cu alte compoziții.

Doi artiști au fost implicați în desenarea acestora: Mihail Kara, un sculptor ceh stabilit la Oradea și Constantin Kristescu, ofițer al armatei române și gravor cu studii la Paris, transmit reprezentanții muzeului.

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia deține câteva dintre aceste proiecte de medalii: medaliile cu portretele familiei regale realizate de Mihail Kara (medalii separate cu reprezentarea regilor Ferdinand și Maria și ale principeselor Elisabeta și Mărioara), dar și o insignă – un model simplificat dintr-o machetă mai amplă, cu redarea regilor însoțiți de regalii, toate turnate în bronz, medalia realizată de Constantin Kristescu, bătută în atelierul din Paris al lui Arthus Bertrand, dar și două medalii nesemnate, dintre care una simplă, destinată publicului obișnuit, realizată din aluminiu în care pe avers sunt redați cei doi regi ai României Mari. Pe revers evenimentul pentru care a fost creată: În amintirea Încoronărei M.L.L. Suveranilor României Mari /Alba Iulia 1922.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Doar unu din doi copii înscrişi în clasa I acum 12 ani ajung să ia Bac-ul. Restul ajung la muncă necalificată. Analiză ZF

Publicat

Doar unu din doi copii înscrişi în clasa I ia Bac-ul. Restul ajung să facă muncă necalificată în țară şi în străinătate.

Doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul. Însumate pentru o perioadă de cinci ani, datele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat examenul de bacalaureat, potrivit zf.ro.

Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

Potrivit zf.ro, cauza este reprezentată de 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare.

Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net, mai scrie sursa citată.

Degradarea competenţei corpului profesoral s-a produs din cauza salariilor mici şi neglijarea investiţiilor în infrastructura şcolară.

În acest context, cei care nu iau Bacalaureatul ajung să lucreze ca spălători de mașini, chelneri sau casieri.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax