Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Moş Crăciun, înlocuit cu Moş Gerilă de comuniști. Fără zile libere de sărbători, iar bradul era pom de iarnă


Publicat

Sub regimul fostului dictator Nicolae Ceauşescu, vreme de câteva decenii, Moş Crăciun a fost înlocuit cu Moş Gerilă, o invenţie prin care comuniştii atei au dorit să şteargă din conştiinţa colectivă sărbătoarea creştină a Crăciunului.

În vremea dictaturii Ceauşiste, nu era zile libere de sărbători iar zilele de Crăciun erau lucrătoare, Moş Gerilă venea în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era Pom de iarnă.

Citește și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

La începutul anilor 50, comuniştii au decis să-l distrugă pe Moş Crăciun şi să-l înlocuiască cu Moş Gerilă, o invenţie menită să şteargă din conştiinţa poporului pe care, şi mai apoi, Ceauşescu îl voia ateu. Bradul de Crăciun, Moş Crăciun şi sărbătoarea Creştină a Naşterii Domnului au fost ”libere” până spre sfârşitul anilor ’40.

Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare, scrie adevărul.ro

Începând cu 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar în ziarele vremii moşul cu barbă albă şi haine roşii, care aducea daruri copiilor cuminţi, a început să apară cu denumirea de Moş Gerilă.
Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.

CITEȘTE ȘI: Mesaje Speciale de Crăciun 2019. O selecție a celor mai frumoase texte petru felicitări şi urări de Crăciun

Moşul comunist Gerilă nu numai că preluase atribuţiile lui Moş Crăciun, acelea de a aduce daruri copiilor, dar i s-au dat şi trăsături de activist de partid. Serbările Pomului de Iarnă erau organizate de comunişti în fabrici şi uzine, unde copiii erau chemaţi în faţa Moşului să spună poezii şi erau răsplătiţi cu pungi cu dulciuri.  

Versurile special create pentru noul moş, Gerilă, aveau şi ele iz socialist: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine:

„Moş Gerilă toţi îmi spun

Că eşti darnic şi eşti bun

Dar să stii mai din’ainte

C-am fost băieţel cuminte,

Şi mai spun aşa să ştii

Ca eu nu-ţi cer jucării

Cum ţi-ar cere şi alţi copii.

Însă nu m-aş supăra

Dacă tot mi-ai da ceva”

Moş Gerilă şi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoştinţa copiilor trebuia să se întoarcă către partid.

Mesajele din revistele pentru pionieri şi UTC-işti  îndemnau în acest sens. „Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al lui Moş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev.

Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4,2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd. Anul 1979, anul Congresului al XII-lea al partidului şi al celei de a 35-a aniversări a eliberării patriei, a fost un an în care şi munca părinţilor a fost mai bună”, scria revista ”Cutezătorii” din anii 80.

Pluguşor comunist :

Nu doar numele Moşului l-au schimbat comuniştii, ci şi cântecele şi colindele specifice Sărbătorilor de Iarnă.

Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, fiind înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

”Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….” suna Pluguşorul din 1980.

Crăciun pe furiş  

Copiii intrau în vacanţa de iarnă după 22 decembrie. Cum zilele de Crăciun erau lucrătoare şi startul Sărbătorilor de Iarnă se dădea după 27 decembrie, abia după această dată era indicată amenajarea pomului de iarnă în casele românilor.

Cei care amenajau bradul mai devreme îl ţineau departe de ferestre şi evitau instalaţiile de iluminat pentru a nu atrage atenţia. Cum beteala nu se găsea în magazine, brazii erau împodobiţi cu globuleţe şi aranjamente din hârtie creponată.

Revelionul era ziua principală a Sărbătorilor de Iarnă. Românii făceau trecerea dintre ani, odată cu mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, transmis la televizor.

”Dragi tovarăşi şi preteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră”, spunea Nicolae Ceauşescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani. Moş Gerilă a murit odată cu Ceauşescu, în decembrie 1989.

Crăciunul şi întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă erau cunoscute, în vremea regimului comunist din România, sub denumirea de „luna cadourilor“. Moş Crăciun a fost transformat în Moş Gerilă, iar bradul de Crăciun era „pomul de iarnă“. Nici felicitările de Sărbători nu erau la calitatea grafică din zilele noastre, iar mesajul transmis era altul.

„Serbările pomului de iarnă” începeau oficial sub regimul comunist pe 27 decembrie, când autorităţile vremii apreciau că erau stinse pulsaţiile timide ale înăbuşitei sărbători a Naşterii lui Hristos.

În aproape fiecare casă, în ciuda discursului oficial, bradul era împobodit înainte de data de 25 decembrie, iar mulți români își petreceau sărbătorile creștinește, inclusiv prin participarea la slujbele Bisericii.

Punctul culminant al„marelui raliu al vacanţei copiilor” era Revelionul, ale cărei bucurii erau, în egală măsură, exagerate. În ciuda acestui fapt, dacă deschidem revistele pentru copii din acea perioadă, Moş Gerilă apare reprezentat foarte rar, în anecdote sau pentru a le insufla copiilor ceea ce trebuia să aştepte de la el.

„Confiscarea“ lui Moș Crăciun

Una dintre cele mai cunoscute poezii ale perioadei era Scrisoarea către Moş Gerilă: „Moş Gerilă toţi îmi spun/ Că eşti darnic şi eşti bun/ Dar să ştii mai din’ainte/ C-am fost băieţel cuminte,/ Şi mai spun aşa să ştii/ Că eu nu-ţi cer jucării/ Cum ţi-ar cere şi alţi copii/ Însă nu m-aş supăra/Dacă tot mi-ai da ceva”. Sugestive sunt şi felicitările de Sărbători, care sunt departe de calitatea grafică a celor care le găsim azi la tot pasul.

mos gerila

Iarna anului 1946 a fost ultima, sub regimul comunist, în care ziarele vremii l-au avut ca personaj principal pe Moș Crăciun. Primele semne concrete apar un an mai târziu. În ediția din 25 decembrie 1947, pe coperta ziarului „Națiunea“ apare un personaj total diferit de imaginea clasică a lui Moș Crăciun. Noul „moș“ e mult mai tânăr, atletic, proletar, cu pieptul dezgolit, zâmbitor parcă la gândul de a intra în prima uzină pentru a se dedica partidului, prin muncă. Noul personaj transmitea și un mesaj, prin cartea pe care o ținea în mâna dreaptă, „Noua istorie a României”.

Tâlcul desenului era dezlegat pe întreaga primă pagină a ziarului la care facem referire. În articolul „Dialog de Crăciun“ se spune foarte clar: „de anul acesta Crăciunul nu va semăna cu altele şi aceasta o ştiu toţi aceia care se călăuzesc după steaua ce suie în fiecare seară pe cerul mare al Moscovei”.

„Cariera“ lui Moş Crăciun a luat sfârșit, în presa comunistă, în iarna lui 1949. Gazetarii vremii descriau însă, pe larg, serbările pomului, care nu mai era „pom de Crăciun”, ci „pom de iarnă”, mutate de pe 24 şi 25 decembrie, pe 30 sau 31 decembrie. Asta, pentru eliminarea oricărei legături între primirea darurilor, sărbătoarea Crăciunului şi Naşterea Domnului.

 

sursa: adevărul.ro, Nicu Neag

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Nelu Tătaru: În ritmul de acum al evoluției pandemiei de COVID se pot organiza alegeri parlamentare în acest an

Publicat

Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății, a declarat că în ritmul prezent al evoluției de pandemiei de coronavirus în România se pot organiza alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. Tătaru a fost prezent marți seara, la TVR1, unde a făcut o serie de declarații pe acest subiect. 

Cele mai importante declarații ale ministrului Tătaru

Avem în jur de 1050 de paturi complet dotate la ATI, dintre acestea sunt 554 ocupate. Avem județe în care avem o suprapopulare: Iași, București, Prahova, Vâlcea, Vaslui. Mai sunt locuri, dar nu e ca acum o săptămână. Putem fi la risc în privința cazurilor de ATI dacă vom avea o creștere accentuată de la o zi la alta.

Este sub control situația cu școala, este ceea ce așteptam în contextul în care o să avem o creștere de cazuri noi. Școala și alegerile sunt cele mai reglementate, dar gândiți-vă că o zi la copil înseamnă: mijloc de transport în comun, drumul de la școală înapoi și un parc după-amiază. Școala este reglementată.

În momentul acesta nu avem în vedere starea de urgență, este apanajul președintelui României. Noi urmărim evoluția, indicii. Sunt județe care au creșteri pe anumite focare, cum ar fi căminele de bătrâni.

Încă suntem în primul val, faza a doua care este mai agresivă și nu mai beneficiem de aceleași respectări. Vedem o creștere de la o zi la alta, mai ales că septembrie a fost o lună grea, revenirea din concedii, redeschideri de instituții, transport în comun aglomerat etc.

Noi am colaborat cu OMS, cu Uniunea Europeană, luăm decizii comune. Noi trebuie să gestionăm transmiterea cazurilor comunitare și de import (…). Ne așteptăm la o reașezare a noastră ca interpretare, ne așteptăm la testare și carantină obligatorie de 7 zile pentru persoanele care se întorc din zone de risc.

Vaccinul antigripal: Sunt două firme care produc acest vaccin și 5 distribuitori care le aduc la noi în țară. Până acum am primit în jur de 500 mii de doze, urmând ca în 15 noiembrie să le primim pe toate celelalte. Aceste 3 milioane de doze sunt pentru cei care sunt în grupele de risc și care sunt în programul de gratuitate al MS. Celelalte sunt în jur de 800 de mii de doze.

În contextul de acum noi pregătim o situație epidemiologică pentru a putea gestiona și alegerile parlamentare, dar nu depinde numai de noi. Această pandemie se tranșează în pre-spital și asta înseamnă respectarea de reguli. După ritmul de acum se poate merge și la parlamentare.

În funcție de evoluția fiecărei comunități, comitetul județean de coordonare a intervenției evaluează în fiecare parte. Riscăm să ieșim din platou dacă nu respectăm regulile.

Haideți să ne bucurăm în liniște și la distanță. Reluarea unor activități și multitudinea de relaxări trebuie să se facă într-un anumit cadru: o mască, un dezinfectant, o distanțare.

G4media.ro 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

România, primul loc în Europa la credința în Dumnezeu. Studiu legat de nivelul angajamentului religios, realizat în 34 de țări

Publicat

Europenii, în general, sunt mai puțin religioși decât oamenii din alte părți ale lumii. Dar, în Europa, există, uneori, diferențe considerabile în ceea ce privește nivelul angajamentului religios, potrivit unei analize a sondajelor recente ale Centrului de Cercetare Pew în 34 de țări.

România este urmată de Armenia, Georgia, Grecia și Moldova. Ultima pe listă este Estonia.

România este pe primul loc din Europa, la acest capitol, ținând cont de TOATE aspectele investigate de sondaj, per ansamblu. Studiul a investigat mai multe aspecte ale acestui subiect.

Potrivit sondajului, 55% dintre adulții români spun că sunt ”foarte religioși” și 50% consideră că religia este foarte importantă în viața lor.

La acest capitol, suntem pe locul 4. România este pe locul 4 și la proporția celor care spun că cred în Dumnezeu: 64% spun că au o certitudine legată de  existența divinității. În plus, 44% dintre români spun că se roagă zilnic (locul al treilea).

1. Romania 55%
2. Armenia 51%
3. Georgia 50%
4. Greece 49%
5. Moldova 47%
6. Bosnia 46%
7. Croatia 44%
8. Poland 40%
9.Portugal 37%

10. Serbia 32%
11. Ukraine 31%
12. Slovakia 29%
13. Belarus 27%
13. Italy 27%
15. Ireland 24%
16. Lithuania 21%
16. Spain 21%
18. Bulgaria 18%
18. Netherlands 18%

19. Hungary 17%

20. Norway 17%
20. Russia 17%
23. Latvia 15%
24. Austria14%
25. Finland 13%

26. France 12%
26. Germany 12%
26. Switzerland 12%
29. United Kingdom 11%
30. Belgium 10%
30. Sweden 10%
32. Czech Republic 8%
32. Denmark 8%
34. Estonia 7%

Sursă: pewresearch.org

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Restaurante și baruri din Hunedoara, închise din cauza numărului mare de cazuri de COVID. Restricții similare și în alte județe

Publicat

Din cauza numărului mare de cazuri de coronavirus, în mai multe județe din țară, au reapărut restricțiile în zona Horeca. Mai exact, În județul vecin, în 12 localități din Hunedoara nu se mai permite funcționarea restauranturilor și a barurilor.

De asemenea, la Bacău s-au luat măsuri similare în mai multe localități, precum și în județul Iași. Restricțiile vin în contextul în care în mai multe localități din județe s-a depășit rata de infectare de 1.5/1000 de locuitori în ultimele două săptămâni.

În județul Hunedoara s-a luat măsura ca 12 localități să-și închidă restaurantele și cafenelele, inclusiv la Petroșani.

„Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara a decis, prin Hotarârea nr. 27 din 29.09.2020, să restricționeze și/sau să mențină restricțiile privind desfășurarea unor activități comerciale în localitățile unde incidența cumulată a cazurilor confirmate pozitiv cu virusul SARS-COV 2, în ultimele 14 zile, trece peste pragul de 1,5/1.000 locuitori.

Restricția intră în vigoare începând de astăzi, 29.09.2020, și se aplică pentru următoarele activități comerciale:
– activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, a restaurantelor și cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau a altor unități de cazare, a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc, în interiorul clădirilor.”

Lista localităților unde se aplică prevederile Hotărârii nr. 27 din 28 septembrie 2020 a CJSU Hunedoara: Petroșani, Băiești, Câmpu lui Neag, Dâncu Mic, Fintoag, Galați, Livadia, Mihăileni, Obârșa,Pricaz, Subcetate, Totești.

Și în județul Bacău s-au închis barurile și restaurantele în mai multe localități, iar alte evenimente se pot desfășura cu program limitat.

Restricițiile au intrat în vigoare și în județul Iași, în comunele Bârnova, Heleşteni, Holboca şi Horleşti, unde s-a dispus şi suspendarea activităţii operatorilor licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, precum şi interzicerea desfăşurării spectacolelor, concertelor şi evenimentelor culturale. Intrarea în restaurante, cafenele şi sălile cu jocuri de noroc ar putea fi interzisă în municipiul Iaşi începând cu 5 octombrie, dacă rata infecţiilor cu noul coronavirus nu scade sub 1,5 la mia de locuitori.

sursă g4media.ro 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine este Gabriel Pleșa, noul primar din Alba Iulia. De la o trupă de umor și afaceri cu telefoane, la politică și administrație

Publicat

Gabriel Pleșa, noul primar al municipiului Alba Iulia din partea USR PLUS, era până nu demult viceprimar în administrația locală condusă de Mircea Hava și un membru de bază al vechiului partid liberal. Acesta a ajuns primar candidând practic împotriva foștilor săi colegi. 

Dincolo de activitatea sa politică și din prestația sa din campania electorală, Gabriel Pleșa a fost întotdeauna un personaj discret, puține detalii legate de viața sa privată apărând public.

Familia

Pleșa s-a născut în Alba Iulia și are doi copii: un băiat care este student și o fețită de 11 ani, elevă. Tatăl său, Ioan, a fost profesor de geografie-istorie și pentru multă vreme a lucrat la Arhivele Statului.

Pleșa l-a invocat cu lacrimi în ochi în seara alegerilor, dedicându-i victoria la Primăria Alba Iulia.

Citește: VIDEO: Emoție la sediul USR Alba, în noaptea alegerilor. Gabriel Pleșa a izbucnit în lacrimi: ”Îi dedic victoria tatălui meu”

Mama sa, Maria, a fost contabilă la Consiliul Popular Alba Iulia, devenit ulterior, după Revoluție, Administrația Financiară Alba Iulia.

”Întreaga mea copilărie s-a derulat în jurul Cetății Alba Carolina. Am mers la grădiniță în clădirea de lângă Traseul Celor Trei Fortificații – care acum aparține Palatului Copiilor, după care am urmat cursurile Școlii Generale nr. 2, din spatele Colegiului HCC.

Am intrat apoi la secția mate-fizică a Colegiului „Horea Cloșca și Crișan” și am promovat examenul de Bacalaureat în anul 1985” își amintește Pleșa, într-o postare publicată pe siteul său de campanie.

În campania electorală, Gabriel Pleșa a publicat o fotografie cu o vioară. Fotografia a contrariat o parte dintre cititorii ziarului Alba24, care au dorit să afle dacă într-adevăr, acesta știe să o folosească.

Pleșa a lămurit subiectul: nu doar că știe, dar a urcat și pe scenă. ”Actualul Centru de Cultură „Augustin Bena”, pe atunci Școala Populară de Arte, mi-a fost timp de un deceniu o a doua școală. Acolo am învățat să iubesc vioara și am luat primul contact cu scena și publicul” a transmis acesta.

A urmat Facultatea de Mecanică din Cluj Napoca – secția Tehnologia Construcțiilor de Mașini și a făcut armata la Lipova, la Școala de Subofițeri în Rezervă, arma infanterie.

În toamna lui 1986 s-a mutat la Cluj Napoca, la facultate. Acolo nu s-a ținut doar de școală, ci și de glume. A făcut parte din grupul de umor, muzică și dans, „Trupa BUM”, a Facultății de Mecanică, cu care a participat la peste 100 de spectacole în cadrul unor festivaluri studențești.

Afacerile

În timpul Revoluției, Gabriel Pleșa era în anul IV de facultate și apoi, după absolvire a făcut parte din prima generație fără post repartizat de stat.

”Am fost, practic, aruncat în acel haos al unei economii de piață incipiente, așa că m-am angajat la o firmă privată, unde lucra și Călin, fratele meu mai mare, pe un post care nici măcar nu cerea studii superioare.

A fost însă o bună lecție de viață, căci a trebuit să o iau de la zero în chiar momentul zero al noii noastre realități. Am descoperit că e ok să ai idei și că e chiar bine să ai inițiativă” își amintește Pleșa.

Așa a decis, împreună cu fratele său, să își facă propria firmă, Matex SRL.

”Era anul 1993 și nu existau încă firme care să ofere servicii de televiziune prin cablu, așa că piața instalațiilor de recepție satelit, acele antene parabolice, era în plină dezvoltare.

De acolo, de la acele antene parabolice am început și, un an mai târziu, în 1994, am deschis Viva SRL, firmă care se ocupă azi cu comerțul materialelor de construcții.

Ulterior, pentru că piața construcțiilor începea să se dezvolte din ce în ce mai mult, am transformat Matex SRL și am trecut de la parabolice la confecții metalice, domeniu în care firma activează și azi” spune Gabriel Pleșa.

Prin Viva SRL, cei doi frați au mai dezvoltat o afacere în domeniul comunicațiilor, între 1996 și 2002 având un parteneriat cu Dialog (actualul Orange). Unii albaiulieni își mai aduc poate aminte de magazinele VIVA, care vindeau telefoane și accesorii.

”Am decis, împreună cu fratele meu, să renunțăm la afacerea cu telefoanele pentru a ne concentra pe piața materialelor de construcții și chiar a construcțiilor civile, un domeniu care în anii 2000 era într-un veritabil boom.

Ambele firme funcționează și sunt în continuare o afacere de familie profitabilă, de activitatea căreia se ocupă în prezent fratele meu, Călin Pleșa” – Gabriel Pleșa.

În politică a intrat acum mulți ani. A fost implicat în multe acțiuni. Printre altele, a fost singurul lider politic din Alba Iulia care a ieșit discret în stradă în timpul manifestațiilor împotriva Ordonanței 13, unde a strigat alături de mii de oameni: ”PSD, ciuma roșie”, un partid cu care acum va trebui să negocieze în mod direct o eventuală colaborare în consiliul local.

La primărie a fost propulsat după fuzionarea PDL cu PNL. Era atunci președinte al organizației municipale a ”vechiului” PNL și în acest context, liderii PDL l-au cooptat la conducerea noii formațiuni politice și implicit în administrație.

Acolo a ajuns în competiție directă cu Voicu Paul. În calitate de viceprimar, Pleșa nu s-a remarcat în mod deosebit prin proiecte importante. De altfel, nici nu i s-au dat prea multe atribuții.

Cum a ajuns să candideze la funcția de primar

După ce fostul primar, Mircea Hava, a devenit europarlamentar, în interiorul organizației județene a apărut o problemă: cine îi va lua locul acestuia și pe cine va susține partidul. Cei doi viceprimari liberali, Voicu Paul și Gabriel Pleșa, au anunțat fiecare că își doresc să candideze.

Dintre aceștia, Mircea Hava l-a preferat pe Voicu Paul, pe care de altfel l-a susținut pentru preluarea atribuțiilor de primar până la alegeri.

Paul a fost considerat de-a lungul timpului, mâna dreaptă a lui Hava și amândoi au o istorie lungă în PDL.

De altfel, Hava i-a spus și președintelui Iohannis că îl preferă pe Voicu Paul, cu prilejul unui eveniment desfășurat anul trecut la Alba Iulia.

i

Discuție cu președintele, despre ”urmașul” lui Hava

Discuția a fost auzită de jurnaliștii care erau în apropiere.

Citește și: Klaus Iohannis către Mircea Hava: ”Dacă pleci la Bruxelles, cine rămâne interimar?” Răspunsul primarului din Alba Iulia

Pe de altă parte, Pleșa provine din ”vechiul” PNL și după fuziune a pierdut rând pe rând în interiorul partidului, în fața lui Paul: întâi funcția de președinte al organizației din Alba Iulia (la care a fost convins să renunțe chiar în ziua alegerilor) și apoi preluarea atribuțiilor de primar de la Hava.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate