Narcisele de la Negrileasa au fugit din calea ”turiștilor”. Studiu științific: În câțiva ani, perimetrul de creștere a florii s-a mutat într-o zonă mai ferită

Organizarea sărbătorilor populare în perimetrul rezervației de narcise de la Negrileasa a afectat puternic creșterea florilor, arată un studiu realizat în urmă cu mai mulți ani pentru Trascău Corp, fostul custode al ariei protejate.

Una dintre concluziile studiului este de-a dreptul surprinzătoare: narcisele s-au mutat din calea turiștilor, astfel încât perimetrul de creștere nu mai este cel inițial, din zona scenei.

”Actualul perimetru al rezervaţiei, numit în prezentul studiu P3 nu mai îşi are rostul (P3 corespunde poienii cu scena). Aşa-zisul regim de ocrotire nu a funcţionat deloc fiind doar formal, existent doar în scripte, aşa cum de altfel se constată în cazul unui număr mare de aşa numite „rezervaţii naturale” din România” se arată în concluziile studiului.

De asemenea, încă de acum câțiva ani, studiul trăgea un semnal de alarmă cu privire la ”serbările” organizate acolo. ”Din cauza suprapăşunatului şi a serbărilor „câmpeneşti” supra-aglomerate ce aveau şi au loc fără nici o problemă chiar în perimetrul rezervaţiei, dispariţia narcisei de aici este doar o problemă de timp. Habitatele profund degradate ar putea fi refăcute doar cu greu iar o îmbunătăţire a situaţiei existente în ce priveşte regimul utilizării terenului nu se poate întrevedea” sună o altă concluzie a studiului.

Studiul confirmă că rezervația s-a mutat singură din calea ”turiștilor” în perimetrul P1 care corespunde poienii de la Slevăsoaia, mai puțin afectat de pășunat și drumuri forestiere, cu o relativ mare diversitate de habitate şi care adăposteşte o populaţie magnifică, foarte întinsă şi mai ales extrem de numeroasă de narcise. Studiul avertizează totodată că ”plantarea unei serbări câmpeneşti aici ar fi un dezastru pentru una dintre cele mai valoroase populaţii de narcise din ţară”.

Președintele Trascău Corp, Adrian Puiuleț, crede că ar fi necesară o întâlnire între toți factorii interesați (primăria Bucium, Consiliul Județean Alba, bisericile proprietare ale terenului, foștii și acutalii custozi și administratori ai zonei) pentru a se lua niște decizii legate de rezervație.

”Rezervaţia Naturală “Poiana cu Narcise de la Negrileasa” a fost declarată astfel de Consiliul Popular Alba în anul 1969 şi reconfirmată prin Legea 5/2000. Principalul motiv pentru care a fost declarată arie protejată este tocmai existenţa acestei specii de narcise, “ Narcissus Stellaris”. Poate puţini ştiu, deşi an de an efectuăm ample acţiuni de conştientizare a populaţiei, că unul şi printre cel mai important factori care afectează în mod negativ rezervaţia este tocmai activitatea umană. În anul 1971 chiar Consiliul Popular Alba a fost silit să interzică petrecerile câmpeneşti” a spus Puiuleț.

Acesta a adăugat că dacă în acest an a fost permisă culegerea a 30 de narcise de persoană, un calcul simplu arată că la 2.000 de persoane (numărul estimat de participanți la Sărbătoare narciselor) numărul narciselor rupte ar fi putut ajunge la 60.000. ”Numărul ăsta e uriaș!” a afirmat Adrian Puiuleț.

Studiul a fost realizat de către Sabin Bădărău și Dan Pavel Turtureanu în calitate de consultanți științifici și a fost coordonat de Nechita Paul.

Cu toate că concluziile studiului sunt destul de clare, autoritățile locale și județene, primăria Bucium și Consiliul Județean prin Centrul pentru Cultură Augustin Bena au continuat să organizeze acolo o serie de serbări câmpenești exact în perioada de înflorire a narcisei.

Vezi și:

Mitocănie și distrugere ”…la maxim” la Sărbătoarea Narciselor de la Negrileasa. Natura 2000 Trascău nu va mai da aviz pentru organizarea ei în rezervație

Trascău Corp: Concluziile studiului realizat pentru rezervația Poiana cu Narcise de la Negrileasa 

1. Actualul perimetru al rezervaţiei, numit în prezentul studiu P3 nu mai îşi are rostul (P3 corespunde poienii cu scena). Aşa-zisul regim de ocrotire nu a funcţionat deloc fiind doar formal, existent doar în scripte, aşa cum de altfel se constată în cazul unui număr mare de aşa numite „rezervaţii naturale” din România.
   2. Din cauza suprapăşunatului şi a serbărilor „câmpeneşti” supraagomerate ce aveau şi au loc fără nici o problemă chiar în perimetrul rezervaţiei, dispariţia narcisei de aici este doar o problemă de timp. Habitatele profund degradate ar putea fi refăcute doar cu greu iar o îmbunătăţire a situaţiei existente în ce priveşte regimul utilizării terenului nu se poate întrevedea. De aceea, când membrilor ONG Trascău Corp din Zlatna li s-a acordat custodia acestei rezervaţii, a mai rămas prea puţin de făcut.
   3. Salutăm iniţiativa acestora din urmă de a „muta” rezervaţia în perimetrul P1 (corespunde poienii de la Slevasoaia), puţin afectat de păşunat şi drumuri forestiere, cu o relativ mare diversitate de habitate şi care adăposteşte o populaţie magnifică, foarte întinsă şi mai ales extrem de numeroasă de narcise. Această populaţie merită într-adevãr ocrotită. Acest lucru este încă cel puţin facil, arealul fiind puţin cunoscut, fără drumuri de acces şi după cum precizam deja, slab păşunat. Dacă membrii Trascău Corp ar putea menţine aceastã situaţie ar fi suficient pentru menţinerea speciei aici. Din punct de vedere turistic acest obiectiv ar fi prea puţin important, perioada înfloririi speciei fiind mult în afara oricărui sezon, iar plantarea unei „serbări câmpeneşti” aici ar fi un dezastru pentru una dintre cele mai valoroase populaţii de narcise din ţară.
   4. Perimetrul P2 (corespunde poienii actuale, aflata pe teritoriul satului Fenes, Oras Zlatna) adăposteşte o populaţie mai modestă de narcise, aflată într-o continuă restrângere din cauza suprapãşunatului. Dacă se poate atenua intensitatea acestuia, stoparea ruderalizãrii şi bătătorirea excesivă a solului prin includerea P2 în rezervaţie cu un regim de ocrotire eficient, populaţia de narcise de aici s-ar putea reface în timp.
   5. În general recomandăm pentru a se asigura menţinerea şi extinderea narciselor în P1 şi P2 transformarea acestor perimetre din păşuni în fâneţe. Este foarte clar că suprapăşunatul urmat de ruderalizare şi compactarea solului sunt cauzele simplu de depistat ale restrângerii populaţiilor de narcise. Cu toate acestea ne-a surprins convingerea unora dintre ecologişti că narcisele s-ar înmulţi mai bine în păşuni decât în fâneţe iar principala cauză a restrângerii speciei aici ar fi îndesirea tufelor de Juniperus communis (!). Este o eroare neaşteptată şi periculoasă care i-ar putea determina pe membri Trascău Corp să ia măsuri greşite de management. În general Juniperus communis nu alcătuieşte tufărişuri compacte, populaţiile acestei specii rămânând mai mult sau mai puţin dispersate şi dând un aspect de „parc” pajiştilor pe care se grefează. În partea superioară a perimetrului P2 rolul acestor rarişti „parc” în conservarea pajiştilor şi a narciselor este evident, ele împiedicând pătrunderea prea frecventă a vitelor şi oilor.
   P.S. Mentionam ca ATE Trascau Corp nu mai deține custodia Rezervației Poiana cu Narcise de la Negrileasa, în urma constituirii sitului Natura 2000- Trascău!