Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Nemulţumirile poştaşilor, prezentate la Prefectura Alba. Cer concedii de odihnă pentru angajaţii de la sate şi să fie salariaţi cu condiţii deosebite de muncă


Publicat

sediul CJ, prefectura AB

Prefectura, CJ AlbaDupă ce, la începutul lunii martie, angajaţii din judeţul Alba au prezentat nemulţumirile care i-a determinat, alături de colegii din ţară, să se pregătească de proteste, aceştia aduc în atenţia reprezentanţilor Guvernului în judeţ solicitările şi propunerile formulate.

Sindicaliștii vor merge la discuţii miercuri, de la ora 10.00, în comisia de dialog social la Prefectura Alba, ulterior urmând ca, în ţară să fie organizate pichetări la Prefecturi, dar şi la companie, precum și un miting la București, cel mai probabil în luna mai.

Vezi şi Angajaţii din Alba de la Poşta Română se pregătesc de proteste, alături de colegii din ţară. Vor salarii mărite şi concedii

Potrivit acestora, cele mai importante probleme cu care se confruntă reţeua poştală sunt:

Neacordarea efectivă a concediilor de odihnă, de mai mulţi ani, pentru salariaţii care lucrează în mediul rural şi efectele determinate de această situaţie.

Astfel, Poşta Română are în acest moment peste 3.800 de angajaţi care lucrează în mediul rural, care nu şi-au efectuat concediul de odihnă din anul  2013 şi care, în lipsa identificării unei soluţii, nu-şi vor putea efectua concediile de odihnă nici anul acesta sau în anii următori. La nivelul judetului Alba este vorba despre 129 salariaţi angajaţi pe funcţie unică de agent poştal şi factor rural de circumscripţie.

Motivaţia: CN Poşta Română nu poate angaja salariaţi cu contract de muncă pe perioadă determinată pentru înlocuirea titularilor plecaţi în concediul de odihnă.

Menţionăm că:

– este vorba despre locuri de muncă unice, care trebuie să funcţioneze zilnic în programul de lucru stabilit, pentru a asigura continuitatea servicilor poştale, conform legii dar pentru care, în timpul concediului de odihnă al titularului, nu se poate angaja înlocuitor;

– în mediul rural Poşta Română asigură serviciul universal cu un angajat, în funcţia de agent poştal. Acesta trebuie să lucreze 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, are în deservire până la 2000 de locuitori şi se află uneori la câteva zeci de km de un alt coleg al său, tot agent poştal, ce are aceleaşi obligaţii;

– potrivit Codului Muncii concediul de odihnă este un drept al salariatului, este obligatoriu şi nu se poate renunţa la el;

– durata medie a concediului de odihnă, în conformitate cu prevederile CCM aplicabil, este de peste 25 zile lucrătoare într-un an calendaristic;

– serviciul poştal este unul cu specific deosebit, astfel încât în mediul rural unde mulţi localnici poartă acelaşi nume şi se deosebesc doar după porecle, unde nu există adrese şi unde cetăţenii sunt, în general, plecaţi la munca câmpului, nu poate fi efectuat decât de un localnic, astfel că soluţia angajării unui „grup de rezervă” cu salariaţi care să acorde doar concedii, nu este funcţională;

– din punct de vedere economic Poşta Română nu poate plăti tot timpul anului 2 angajaţi, din care unul să desfăşoare activitate doar când titularul este plecat în concediul de odihnă;

– în 2014 şi 2015 obligaţia directorilor judeţeni, primită de la conducerea CNPR şi transmisă ierarhic diriginţilor, de „a asigura continuitatea serviciului poştal”, în toate subunităţile, i-a „împins” pe aceştia să-i „determine” pe agenţi să-şi ia concediul de odihnă fracţionat, câte 3 zile în fiecare lună, în afara perioadei de  pensii. Iniţiativa nu aparţine diriginţilor, fiind impusă şi păstorită „tacit” de conducerea CNPR, prin intermediul directorilor judeţeni.

Mai mult, chiar şi în interiorul acestor câteva zile de concediu, dacă apar citaţii, trimiteri ANAF sau alte trimiteri cu urgenţă la predare, tot cei aflaţi în concediu sunt „obligaţi” să le distribuie, neplătit. La finalul celor 3-5 zile de concediu, pe care au fost obligaţi să le solicite, la revenirea la muncă, agenţii trebuie să distribuie toată corespondenţa ce s-a adunat în perioada în care ei au fost în concediu. Acest lucru face ca agenţii să lucreze 2-3 zile câte 3-4 ore suplimentare pe zi, ore pe care nimeni nu le recunoaşte, nu le înregistrează şi nu le plăteşte.

De mai mulţi ani de zile concediile de odihnă nu se pot acorda efectiv, iar salariaţii sunt din ce în ce mai obosiţi şi mai nemulţumiţi, stare care s-a acutizat şi din informaţiile noastre va duce la conflicte sociale şi în ultimă instanţă la încetarea activităţii, aşa cum au afirmat agenţii poştali”.

Sindicaliştii de la Poştă au şi soluţii pentru această situaţie: completarea art. 83 din Codul Muncii, în sensul de a se permite angajarea unor înlocuitori, pe durată determinată, pe perioada acordării concediului de odihnă, pentru angajaţii pe funcţii unice, din mediul rural.

Astfel, în forma propusă, Art. 83 ar avea următoarea formă:

CIM se poate încheia şi pe durată determinată numai în următoarele cazuri:

a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;

b) creşterea și/sau modificarea temporară a structurii activităţii CNPR;

c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;

d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;

e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limita de vârstă;

f) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;

g) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;

h) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.

i) înlocuirea unui salariat în cazul efectuării concediului de odihnă. Situaţiile în care contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru durată determinată, pentru înlocuirea unui salariat aflat în concediu de odihnă vor fi stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.

Altă revendicare este „solicitarea agenţilor şi factorilor poştali ca funcţia lor să fie introdusă în lista salariaţilor cu condiţii deosebite de muncă, pentru a nu mai fi nevoiţi să străbată prin ger, arşiţă, ploaie, viscol, ninsoare, secetă, zeci de kilometri zilnic, pe orizontală şi verticală, cu câte 10-20 kg atârnate de gât, până la 65 de ani”.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Recomandări ale specialiștilor pentru persoanele care s-au vaccinat anti-Covid. Ce trebuie să facă dacă resimt disconfort

Publicat

În contextul campaniilor de vaccinare anti-COVID-19 care se derulează în aproape toate ţările lumii, specialiştii oferă şi sfaturi utile pentru ca oamenii să ştie ce au de făcut după ce au fost vaccinaţi.

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC) recomandă, pe site-ul său, ca persoanele care resimt durere sau disconfort după vaccin să discute cu medicul curant despre administrarea unui medicament fără prescripţie medicală, cum ar fi ibuprofen sau paracetamol.

De asemenea, pentru a reduce durerea şi disconfortul la locul administrării, poate fi aplicat un prosop curat, rece şi umed peste zonă. Este indicată folosirea sau efectuarea de exerciţii cu braţul.

Pentru a reduce disconfortul cauzat de febră, se recomandă consumul de lichide suficiente şi îmbrăcăminte lejeră.

Se impune apelarea medicului dacă roşeaţa sau sensibilitatea la locul administrării vaccinului creşte după 24 de ore şi dacă reacţiile adverse nu par să dispară după câteva zile.

De asemenea, Serviciul federal rus pentru supravegherea în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor Rospotrebnadzor recomandă ca cei cărora le-a fost administrat vaccinul să nu se expună la frig şi nici să se supraîncălzească, să evite stresul şi consumul de produse la care ştiu că au alergie, relatează TASS.

Academicianul Viktor Tutelian, consultant nutriţionist pe lângă Ministerul Sănătăţii rus, atenţionează să se evite timp de trei zile umezirea locului în care a fost injectat vaccinul, precum şi băile publice şi saunele. De asemenea, tot atâta timp ar trebui evitate activităţile fizice susţinute şi sportul.

Totodată, persoanele care au fost vaccinate împotriva COVID-19 ar trebui să acorde atenţie necesarului de vitamina D în organismul lor şi, dacă e nevoie, să elimine această deficienţă. Totodată, li se recomandă să consume alimente cu un conţinut ridicat de proteine. ‘Vaccinul se administrează pentru a stimula producerea de anticorpi specifici, iar anticorpii sunt structuri proteice. De aceea este mare nevoie de proteine, adică ouă, carne, peşte. Este important ca acestea să nu lipsească din alimentaţia zilnică’, explică Viktor Tutelian.

Întrucât alcoolul poate reduce sensibil imunitatea şi astfel poate face ca vaccinarea să fie ineficientă sau lipsită de sens, celor care se vaccinează li se recomandă să renunţe la consumul de băuturi alcoolice timp de trei zile după vaccinare.

Femeile şi tinerele sunt sfătuite să amâne cu două-trei luni după vaccin planificarea unei sarcini sau efectuarea unei ecografii. Sarcina este un factor de risc în cazul infectării cu SARS-CoV-2, conform experţilor ruşi. Sunt expuse unui risc ridicat în special femeile cu comorbidităţi.

Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii din Rusia – la fel ca instituţiile din domeniul sănătăţii din alte ţări – subliniază că riscurile în cazul vaccinării sunt mult mai mici decât posibilele consecinţe ale infectării cu SARS-CoV-2.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Voluntarii din Alba Iulia adună capace de plastic pentru cazuri medicale. Povestea unei campanii atipice

Publicat

Voluntarii din Alba Iulia s-au alăturat unei campanii naționale care presupune strângerea de capace de plastic, pentru cauze umanitare. 

Aceștia se organizează cu ajutorul grupului de Facebook ”Fapte bune din Alba”. Capacele strânse se adună la câteva magazine din oraș, care îi sprijină pe voluntari, lista lor fiind publică pe grupul respectiv.

Capacele sunt duse la Cluj, unde sunt preluate de Capace cu suflet și vândute, iar banii adunați din reciclarea lor sunt dublați de o persoană cu suflet mare, pe care inițiatorii campaniei o numesc ”îngerul sau păzitor” și care dorește să rămână anonimă.

Banii strânși sunt apoi donați spre diverse cazuri medicale.

  • Una dintre donațiile din anul 2020 a mers către Căsuța Blondie, un spațiu de tranzit realizat de Asociația Blondie, care oferă dreptul la viață și la dezvoltare copiilor bolnavi și singuri, celor care provin din familii cu probleme sociale, care au suferit intervenții chirurgicale complexe sau care au nevoie de un mediu atent controlat pentru o perioadă de timp, după externare.

Voluntarii strâng doar capace datorită raportului volum/greutate și a faptului că pot fi usor stocate și transportate față de alte tipuri de materiale reciclabile.

Sunt bune aproape orice de capace de plastic: de la PET-uri, sticle de lapte, iaurt, gel de duș, șampon, balsam, detergent de vase, stick-uri de lipici, tuburi de muștar, ketchup, de la borcanelele de plastic cu gumă de mestecat, de la borcanele de Nutella, de la cutiile de medicamente sau vitamine, capace de la spray-uri sau creme de față și de corp și multe altele.

Campania a început în 2013, la Cluj, iar treptat a prins amploare mare: se colecteaza acasă, la serviciu, la restaurante, la cafenele, la școli și la gradinițe și oriunde altundeva dorește lumea.

De atunci s-au strâns tone de capace, care au fost transformate în bani pentru cazuri speciale.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sporuri de până la 7,5% din salariu pentru polițiști, cu impact bugetar de 119 milioane lei. Precizările ministrului de Interne

Publicat

Aproximativ 76.000 de angajați ai Poliției Române primesc din luna ianuarie sporul de titlu de specialist de clasă, care se calculează ca procent din salariul de bază și este acordat în trei trepte, de 2,5%, 5% și 7,5%.

Declarația a fost făcută de Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, pentru G4Media.ro

”Am ajuns la o soluție cu sindicatele încă din decembrie anul trecut, ceea ce înseamnă că acest spor a intrat în plată în ianuarie. Este un spor care exista în legislație, dar nu fusese acordat până acum, și noi am reușit să îl acordăm”, a spus Bode pentru G4Media.ro.

Acordarea sporului are un impact bugetar de 119 milioane de lei anual, potrivit ministrului de Interne.

El a mai spus că sindicatele din poliție, care au organizat proteste în care denunță înghețarea salariilor, ar trebui să îi informeze pe angajați despre noul spor plătit.

Mai multe sindicate ale poliției au protestat în ultimele două săptămâni, reclamând înghețarea salariilor la nivelul anului 2020, în contextul în care zeci de mii de angajați din sectorul privat fie și-au pierdut locul de muncă în pandemie, fie au veniturile scăzute.

sursă: g4media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Concurs MAI: Peste 8000 de candidați au dat proba scrisă pentru a deveni ofițeri de poliție. Câte locuri sunt

Publicat

Peste 8.000 de candidați, subofițeri și agenți de poliție, au susținut proba scrisă pentru ocuparea a 1.317 posturi de ofițer/ofițer de poliție în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Selecția s-a organizat pentru trecerea în corpul ofițerilor/ ofițerilor de poliție a maiștrilor militari/ subofițerilor/ agenților de poliție, a anunțat MAI, potrivit dcnews.ro.

Vezi și Ministrul de Interne: Peste 18.000 de candidaturi pentru 2.086 de locuri, la concursurile de trecere în corpul ofiţerilor

Având în vedere numărul mare de posturi scoase la concurs pentru trecerea agenților/subofițerilor în corpul ofițerilor, respectiv 2.086, s-a luat decizia susținerii probelor de concurs etapizat, începând cu 8 ianuarie, precizează MAI într-un comunicat de presă.

Dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne cărora le-a fost aprobată demararea procedurilor de concurs, un număr semnificativ de posturi pentru care s-a organizat concursuri a fost din cadrul Poliției Române (1.210), Jandarmeriei Române (220), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (304), Poliției de Frontieră (147).

O pondere importantă a acestor posturi au avut-o cele din cadrul structurilor operative.

În situația posturilor din aceeași specialitate pentru care s-a organizat concurs,  au fost constituite comisii centrale de concurs, care au elaborat subiectele și grilele de corectare în mod centralizat, în condiții de confidențialitate, măsuri care au fost adoptate și în ceea ce privește distribuirea lor la nivelul unităților organizatoare.

Totodată, au fost dispuse măsuri care vizau identificarea și prevenirea unor situații de conflict de interese, în scopul evitării vicierii procedurilor de concurs și al asigurării tratamentului egal al candidaților, fără discriminări.

Conducerea ministerului a solicitat structurilor organizatoare să ia toate măsurile pentru desfășurarea concursurilor în cele mai bune condiții astfel încât să fie respectate atât regulile de protecție sanitară, cât și toate condițiile de legalitate. În acest context, inclusiv Corpul Național al Polițiștilor, Direcția Generală Anticorupție și Direcția Generală de Protecție Internă au acordat sprijin de specialitate pentru a garanta transparența și corectitudinea procedurilor de concurs.

La nivelul structurilor organizatoare, atât pe parcursul desfășurării probei scrise, cât și ulterior, nu au fost semnalate situații de nerespectare a procedurilor legale privind confidențialitatea subiectelor și a grilelor de corectare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate