Nemulţumirile poştaşilor, prezentate la Prefectura Alba. Cer concedii de odihnă pentru angajaţii de la sate şi să fie salariaţi cu condiţii deosebite de muncă

După ce, la începutul lunii martie, angajaţii din judeţul Alba au prezentat nemulţumirile care i-a determinat, alături de colegii din ţară, să se pregătească de proteste, aceştia aduc în atenţia reprezentanţilor Guvernului în judeţ solicitările şi propunerile formulate.

Sindicaliștii vor merge la discuţii miercuri, de la ora 10.00, în comisia de dialog social la Prefectura Alba, ulterior urmând ca, în ţară să fie organizate pichetări la Prefecturi, dar şi la companie, precum și un miting la București, cel mai probabil în luna mai.

Vezi şi Angajaţii din Alba de la Poşta Română se pregătesc de proteste, alături de colegii din ţară. Vor salarii mărite şi concedii

Potrivit acestora, cele mai importante probleme cu care se confruntă reţeua poştală sunt:

„Neacordarea efectivă a concediilor de odihnă, de mai mulţi ani, pentru salariaţii care lucrează în mediul rural şi efectele determinate de această situaţie.

Astfel, Poşta Română are în acest moment peste 3.800 de angajaţi care lucrează în mediul rural, care nu şi-au efectuat concediul de odihnă din anul  2013 şi care, în lipsa identificării unei soluţii, nu-şi vor putea efectua concediile de odihnă nici anul acesta sau în anii următori. La nivelul judetului Alba este vorba despre 129 salariaţi angajaţi pe funcţie unică de agent poştal şi factor rural de circumscripţie.

Motivaţia: CN Poşta Română nu poate angaja salariaţi cu contract de muncă pe perioadă determinată pentru înlocuirea titularilor plecaţi în concediul de odihnă.

Menţionăm că:

– este vorba despre locuri de muncă unice, care trebuie să funcţioneze zilnic în programul de lucru stabilit, pentru a asigura continuitatea servicilor poştale, conform legii dar pentru care, în timpul concediului de odihnă al titularului, nu se poate angaja înlocuitor;

– în mediul rural Poşta Română asigură serviciul universal cu un angajat, în funcţia de agent poştal. Acesta trebuie să lucreze 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, are în deservire până la 2000 de locuitori şi se află uneori la câteva zeci de km de un alt coleg al său, tot agent poştal, ce are aceleaşi obligaţii;

– potrivit Codului Muncii concediul de odihnă este un drept al salariatului, este obligatoriu şi nu se poate renunţa la el;

– durata medie a concediului de odihnă, în conformitate cu prevederile CCM aplicabil, este de peste 25 zile lucrătoare într-un an calendaristic;

– serviciul poştal este unul cu specific deosebit, astfel încât în mediul rural unde mulţi localnici poartă acelaşi nume şi se deosebesc doar după porecle, unde nu există adrese şi unde cetăţenii sunt, în general, plecaţi la munca câmpului, nu poate fi efectuat decât de un localnic, astfel că soluţia angajării unui „grup de rezervă” cu salariaţi care să acorde doar concedii, nu este funcţională;

– din punct de vedere economic Poşta Română nu poate plăti tot timpul anului 2 angajaţi, din care unul să desfăşoare activitate doar când titularul este plecat în concediul de odihnă;

– în 2014 şi 2015 obligaţia directorilor judeţeni, primită de la conducerea CNPR şi transmisă ierarhic diriginţilor, de „a asigura continuitatea serviciului poştal”, în toate subunităţile, i-a „împins” pe aceştia să-i „determine” pe agenţi să-şi ia concediul de odihnă fracţionat, câte 3 zile în fiecare lună, în afara perioadei de  pensii. Iniţiativa nu aparţine diriginţilor, fiind impusă şi păstorită „tacit” de conducerea CNPR, prin intermediul directorilor judeţeni.

Mai mult, chiar şi în interiorul acestor câteva zile de concediu, dacă apar citaţii, trimiteri ANAF sau alte trimiteri cu urgenţă la predare, tot cei aflaţi în concediu sunt „obligaţi” să le distribuie, neplătit. La finalul celor 3-5 zile de concediu, pe care au fost obligaţi să le solicite, la revenirea la muncă, agenţii trebuie să distribuie toată corespondenţa ce s-a adunat în perioada în care ei au fost în concediu. Acest lucru face ca agenţii să lucreze 2-3 zile câte 3-4 ore suplimentare pe zi, ore pe care nimeni nu le recunoaşte, nu le înregistrează şi nu le plăteşte.

De mai mulţi ani de zile concediile de odihnă nu se pot acorda efectiv, iar salariaţii sunt din ce în ce mai obosiţi şi mai nemulţumiţi, stare care s-a acutizat şi din informaţiile noastre va duce la conflicte sociale şi în ultimă instanţă la încetarea activităţii, aşa cum au afirmat agenţii poştali”.

Sindicaliştii de la Poştă au şi soluţii pentru această situaţie: completarea art. 83 din Codul Muncii, în sensul de a se permite angajarea unor înlocuitori, pe durată determinată, pe perioada acordării concediului de odihnă, pentru angajaţii pe funcţii unice, din mediul rural.

Astfel, în forma propusă, Art. 83 ar avea următoarea formă:

CIM se poate încheia şi pe durată determinată numai în următoarele cazuri:

a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;

b) creşterea și/sau modificarea temporară a structurii activităţii CNPR;

c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;

d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;

e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limita de vârstă;

f) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;

g) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;

h) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.

i) înlocuirea unui salariat în cazul efectuării concediului de odihnă. Situaţiile în care contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru durată determinată, pentru înlocuirea unui salariat aflat în concediu de odihnă vor fi stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.

Altă revendicare este „solicitarea agenţilor şi factorilor poştali ca funcţia lor să fie introdusă în lista salariaţilor cu condiţii deosebite de muncă, pentru a nu mai fi nevoiţi să străbată prin ger, arşiţă, ploaie, viscol, ninsoare, secetă, zeci de kilometri zilnic, pe orizontală şi verticală, cu câte 10-20 kg atârnate de gât, până la 65 de ani”.