New York Times trage un semnal de alarmă pentru România: Riscul unui cutremur major în București și cât de pregătit este orașul

De la București, în România, la Sofia, în Bulgaria, și în alte țări balcanice din sud-estul Europei, guvernele succesive nu au reușit să abordeze riscurile pe care le prezintă îmbătrânirea clădirilor.

Au încurajat boom-urile în construcții, în anii 90, în timpul tranziției de la comunism la capitalism, în care standardele de siguranță adesea au fost ignorate, notează publicația americană The New York Times, sub titlul ”Balcanii nu sunt pregătiți pentru marele cutremur”, citată de universul.net.

Rezultatul este că milioane de oameni trăiesc în case puțin probabil să supraviețuiască unui cutremur major, spun specialiștii.

„Mergând pe străzile orașului vechi din București, vizitatorii cu un ochi atent vor observa cercuri roșii – chiar deasupra liniei ochilor – pe sute de clădiri. Au fost puse acolo de către ingineri pentru a clasifica clădirile cu cel mai mare risc în caz de activitate seismică. Doar în capitala românească, 349 de structuri au fost considerate cu cel mai mare risc și probabil să se prăbușească la un cutremur major. Multe dintre ele sunt complexe de apartamente. Sute de alte clădiri riscă să sufere daune structurale majore. Și acestea sunt doar cele care au fost inspectate”, se arată în articolul din The New York Times.

„Vorbim doar despre aproximativ 300 de clădiri în pericol de prăbușire în București”, a declarat Matei Sumbasacu, fondatorul Re: Rise, prima organizație neguvernamentală din România axată pe reducerea riscului seismic. „Știm despre alte 1.600 de clădiri și nu știm câte altele există.”

România a cunoscut două cutremure devastatoare în secolul XX. În 1940, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a izbucnit în Vrancea, în estul României, și a provocat distrugeri pe scară largă.

Apoi, pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a lovit în aceeași regiune. Undele de șoc care au urmat au distrus peste 30 de clădiri înalte din București, la aproape 100 de mile distanță. Se estimează că 1.578 de persoane au fost ucise, iar aproximativ 11.000 au fost rănite. A fost unul dintre cele mai grave catastrofe naturale din istoria românească modernă și a dus la o serie de reforme.

Prof. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București, a declarat că nicio țară nu este cu adevărat pregătită pentru un cutremur pe scară largă, cu excepția, probabil, a Japoniei.

De la cutremurul din 1977, România a pus în aplicare reglementări tehnice bune, cu aplicarea destul de riguroasă, a spus el. Însă, progresul în reamenajarea unora dintre clădirile private cele mai expuse riscurilor nu a fost atât de bun pe cât era de așteptat, „în principal din cauza proprietății complicate”.

„Avem clădiri cu mulți proprietari de apartamente diferite și este foarte dificil, aproape imposibil, în unele situații, să obținem un consens”, a spus domnul Văcăreanu.

Dacă ar izbucni astăzi un cutremur similar, pierderile din clădirile afectate și oamenii uciși ar fi „cel puțin la fel de mari ca în 1977.”

„Avem aici clădiri în București care au fost afectate de cutremurul din 1940, apoi de cutremurul din 1977 și apoi de cutremurul din 1986”, a spus el. „Daunele se acumulează de la unul la celălalt.”

„Am avut un exercițiu în simularea unui cutremur în 2018 și au spus că (potrivit estimărilor – n.r.) ar fi murit peste 4.000 de oameni”, a spus el. „Dacă autoritățile spun că vom avea 4.000 de victime și au rolul de a calma populația, vă puteți imagina întinderea și amploarea reală. Putem trece cu ușurință de 10.000 pentru numărul mortilor.”

Sursă: universul.net