Noua lege a apărării naționale: Noutăți legate de amenințările hibride, intervenții în afara țării și militarizarea MAI. PROIECT

Noua lege a apărării naționale. Ministerul Apărării Naționale a publicat luni, 1 aprilie, proiectul noii legi a apărării naționale a României. Documentul prevede modificări și completări față de vechea lege, în contextul creșterii amenințărilor la adresa României. 

„Transformările mediului global de securitate sunt caracterizate de accentuarea interdependențelor şi impredictibilității, precum și de dificultatea de a delimita riscurile şi amenințările de tip clasic de cele hibride”, se precizează în nota de fundamentare.

Vezi AICI proiectul. (în format .PDF)

Noua lege a apărării naționale. Noutăți legate de amenințările hibride

Potrivit MApN, printre schimbări se numără introducerea noțiunii de amenințare hibridă la adresa României, dar și posibilitatea intervenției în afara teritoriului național, atât cu trupe militare, dar și de altă natură, pentru contracararea unor astfel de amenințări hibride.

Aceste intervenții pot fi făcute la propunerea președintelui României și după consultarea CSAT.

„Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilități militare și nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea Preşedintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetăţenilor români aflaţi în pericol în afara teritoriului național, conform legii”, se precizează în proiect.

Noua lege a apărării naționale. Forțele destinate apărării

Proiectul noii legi a apărării naționale introduce definiția „forțelor destinate apărării”. Acestea sunt alcătuite din forțele armate și forțele de protecție.

Potrivit documentului, sistemul naţional de apărare cuprinde: conducerea, forțele destinate apărării, resursele, infrastructura teritorială.

Conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului şi se realizează prin: Parlament, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul României, Ministerul Apărării Naţionale, instituțiile publice şi autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul apărării naționale.

„Forţele destinate apărării se compun din forţele armate şi forţele de protecţie.

Forţele armate cuprind Armata României, Jandarmeria Română, structurile din compunerea şi subordinea Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi alte formaţiuni de apărare armată organizate potrivit legii.

Forţele de protecție cuprind: Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, respectiv structurile operative care le coordonează activitatea, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi structurile din compunerea şi subordinea acestora, precum şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă”, se mai menționează în proiect.

Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război

Potrivit expunerii de motive, printre schimbările prevăzute se numprp și asigurarea coerenței efortului naţional de apărare şi iniţierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum şi a necesităţii de adaptare şi conjungare a acțiunilor tuturor instituțiilor cu atribuţii în domeniul apărării prin militarizarea forțelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

„Pentru realizarea unei tranziţii fluente între diferitele faze ale operaţiei de apărare şi pentru asigurarea unui răspuns naţional omogen, este obligatorie coordonarea şi sincronizarea, în special la nivel operativ şi tactic, a acţiunilor desfăşurate de către toate instituţiile din categoria celor destinate apărării.

Astfel, militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război, va genera o serie de avantaje operaţionale esenţiale în ceea ce priveşte crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forţelor şi de planificare a acţiunilor.

Totodată, va crește capacitatea de integrare a forţelor MAI, în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului național şi va asigura un grad ridicat de interoperabilitate și complementaritate a acțiunilor în raport cu forțele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securităţii și protecției populaţiei”, se precizează în documentul citat.