Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Pastorala de Paște 2021 – PF Cardinal Lucian, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică


Publicat

† Cardinal Lucian

prin harul şi mila Bunului Dumnezeu,Arhiepiscop și Mitropolital Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major

al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, în deplină comuniune de credinţă cu Sfântul Scaun Apostolic al Romei

Onoratului cler împreună slujitor, cuvioşilor călugări şi călugăriţe,  iubiţilor credincioşi greco-catolici şi tuturor creştinilor iubitori de Dumnezeu.

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Iubiți credincioși,

„Aceasta este vestea pe care Biserica o aduce lumii: Cristos este libertatea noastră, pentru că este adevărul. Nu un adevăr abstract, căutat orbește de raţiunea mereu neliniştită a omului.

Adevărul este pentru noi persoana lui Cristos. El ne-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. Dacă întunericul păcatului este biruit de lumina vieţii, atunci nu există robie care să poată sufoca libertatea”.

Cu aceste cuvinte rostite de Sfântul Ioan Paul al II-lea la Liturghia greco-catolică celebrată în București pe 8 mai 1999, mă adresez Dumneavoastră tuturor astăzi când sărbătorim cu bucurie Învierea Domnului Isus, o Sărbătoare cu o rezonanță cu totul aparte în Anul de grație 2021.

Învierea Ta Cristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri.

Este un cânt de speranță pentru lumea întreagă: Isus a înviat! Cristos este viu și este prezent în mijlocul nostru! Emanuel cel așteptat, Pruncul Divin născut în ieslea Betleemului, este și rămâne alături de noi pentru veșnicie.

Prin Sângele Său vărsat pe lemnul Crucii și prin Învierea Sa glorioasă, Mântuitorul rupe lanțurile morții și ale deznădejdii, aducând lumii întregi mântuirea. Noi credem că Dumnezeu Mântuitorul este viu și ne este alături. Moartea nu are ultimul cuvânt pentru existența umană.

Bogăția în conținut teologic a cântărilor liturgice ne introduce în celebrarea acestui praznic al luminii: „Veniți, din rodul cel nou al viței celei dumnezeieștii veselii, în ziua cea vestită a Învierii, Împărăției lui Cristos să ne împărtășim, lăudându-l pe El ca pe un Dumnezeu, în veci” (Cântarea a VIII-a din Canonul Învierii).

În Duminica Floriilor am purtat și noi ramuri de finic, dar nu le-am purtat pentru a ne acoperi goliciunea (cfr. Gen 3,7), ci pentru a ne îmbrăca cu noul veșmânt adus de Cristos. Avem de acum un alt pom de unde ne luăm ramuri.

Acesta este pomul „cu ale cărui rădăcini mă înrădăcinez eu, sub ale cărui ramuri mă odihnesc, sub a cărui rouă mă răcoresc, din al cărui spirit, ca dintr-o adiere de vânt, mă simt înviorat (…).

Acest pom pentru mine, căruia mi-e foame, îmi este hrană, pentru mine căruia îmi este sete, este izvor, să mă adăpostesc eu, cel care am fost dezbrăcat: ramurile sale sunt spirit de viață, nu mai sunt așadar ramuri de smochin” (Ipolit Romanul, Omilii pentru ziua de Paște).

În Săptămâna Mare l-am contemplat pe Omul durerilor detestat și părăsit de toți, purtându-și crucea către Calvar. În acea cruce se găsesc toate păcatele noastre.

Isus de trei ori a căzut sub greutatea ei dar nu s-a oprit. Este o invitație pentru noi de a ne lua crucea și de a păși încet, fără grabă și fără a ne plânge, urmându-L pe Calea Crucii.

Știind Isus „că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit” (In 13, 1), „a fost răstignit în numele nostru al tuturor și pentru noi toți, pentru ca, atunci când Unul a murit în locul tuturor, noi toți să trăim în El” (Sf. Chiril al Alexandriei).

În felul acesta, ne-a pregătit nouă celor care ne împărtășim cu Trupul și cu Sângele Său, învierea la sfârșitul veacurilor: „cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” (In 6, 54).

De aceea, în ziua sfântă de Paști sărbătorim Învierea prin Cruce. Fiindcă doar în Cruce și prin roadele ei înțelegem ce este Învierea.

În diferite texte patristice se vorbește despre fructul lemnului Crucii printr-o serie de imagini cu privire la pomi, imagini ce sunt însoțite de o repetată invitație la „a gusta” din acest fruct care este însuși Cristos, făcându-se astfel o clară trimitere la Sfânta Euharistie.

Dacă odată, din cauza mâncării, a intrat în lume păcatul și moartea (Gen 3,3), acum, tot prin mâncare, primim viața, primim mântuirea.

Dacă din lemnul verde, din pomul din care a mâncat Adam, a venit moartea, acum din lemnul uscat (Lc 23,31) al Crucii, suntem chemați cu toții să mâncăm și să vedem cât de bun este Domnul, pentru a trăi cu El în veșnicie.

Un lemn verde cândva l-a amăgit pe om, un lemn uscat a mântuit lumea. Cine a mâncat din lemnul verde a primit moartea, dar cine mănâncă din rodul lemnului Crucii, recapătă viața.

Iubiți frați întru Cristos,

Bucuria Paștelui izvorăște din acea chemare tainică, în întuneric:

Veniți să luați lumină!

Evanghelia care a fost proclamată în noaptea trecută ne face și pe noi părtași la bucuria femeilor auzind glasul îngerului:

„Nu este aici, ci a înviat precum a spus” (Mt 28, 6).

Datori suntem și noi, asemenea femeilor care au alergat cu bucurie mare să vestească ucenicilor că Domnul a înviat, să împărtășim speranța oamenilor pe care îi întâlnim, să le descoperim misterul prezenței vii a lui Isus printre noi.

El se află în cel flămând și în cel însetat, în cel întemnițat și în cel străin, în cel gol și în cel bolnav. El este prezent în cel care cerșește la colț de stradă, în cel aflat pe patul de spital, sau în cel care se luptă pentru salvarea vieților.

Înainte de Paști este întotdeauna Vinerea Mare. Suferim și murim împreună cu Domnul pentru a învia împreună cu El. Însă ca să putem primi Învierea, trebuie să trecem prin moarte, trebuie să părăsim tenebrele existenței noastre.

Înviind a treia zi, Răscumpărătorul calcă cu Viața Sa peste orice durere, peste orice lacrimă, peste orice suferință, întrucât toate le-a luat asupra Sa.

Învierea ne arată că nimeni nu este singur în suferință, nimeni nu moare singur. Aceste momente, locuri ale celei mai adânci solitudini, devin pline de prezența Dumnezeului Celui Viu. Cristos Cel Înviat este și rămâne în mijlocul nostru.

Învierea lui Isus Cristos este un fapt real, scris în istoria oamenilor cu litere de sânge. Un fapt la fel de real ca lemnul de pe Golgota, ca spinii din coroană, ca giulgiul în care Cel mort a fost înfășurat și așezat în mormânt.

Învierea Mântuitorului depășește orice putință a imaginației noastre, rămânând totodată o realitate tainică, precum Dumnezeu.

De aceea, învierea lui Isus se descoperă doar celor care au inima curată. Credința creștinilor în Înviere are la temelie umilința lui Dumnezeu, taina Crucii fiind „pentru iudei, sminteală, pentru neamuri, nebunie”, dar pentru noi este „puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu” (1 Cor 1, 23-24).

Trăim momente grele, de suferință, de boală. Suntem în continuare în plină pandemie. Vinerea Mare pare să se prelungească, dar știm nu va fi mai mare decât Ziua Învierii.

Crucea, suferința, boala care ne înconjoară trebuie trăite în Cristos, și astfel vor deveni semne prețioase de har și de binecuvântare. Crucea, din semn al pedepsei și al rușinii, devine pentru ucenicii Celui Înviat semn de preamărire și de victorie.

Vinerea Mare, cu pătimirile Domnului, cu durerea și cu agonia lui Isus, devine sărbătoare în lumina și în așteptarea plină de bucurie a Zilei Învierii. Iar Măicuța Sfântă, mama noastră a tuturor, Maica Învierii, este cea care veghează și ne așteaptă la căpătâiul acestei încercări.

După ce la începutul anului l-am însoțit cu durere în trecerea spre veșnicie pe vrednicul ierarh al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, pe data de 2 februarie 2021, de sărbătoarea împărătească a Întâmpinării Domnului în Templu, a fost celebrată deschiderea anului Centenar al Congregației Surorilor Maicii Domnului, Congregație înființată de Mitropolitul dr. Vasile Suciu.

Totodată, după cum cunoașteți, Sfântul Părinte Papa Francisc a închinat Sfântului Iosif anul în curs prin Scrisoarea apostolică „Patris corde”, promovând totodată acest an ca fiind special dedicat familiei.

Recunoscând valoarea inestimabilă a familiei ca un dar special al lui Dumnezeu, Arhieparhia noastră reflectează în decursul acestui an asupra temei propuse: „Familia în drumul spre mântuire”.

De aceea, invocăm pentru toate familiile noastre ocrotirea Sfântului Iosif, inima lui de părinte iubitor, pentru ca primind protecția și ajutorul lui, să-L redescoperim pe Isus ca unicul nostru Mântuitor.

Dragii mei, în toată această perioadă extrem de grea, gândul și rugăciunea mea se îndreaptă în mod deosebit înspre cei care au fost loviți direct de boală și de suferință: episcopi, preoți, persoane consacrate, medici și bunii noștri credincioși, dar și înspre cei care au părăsit această lume fără a putea primi din partea celor dragi nici măcar o mângâiere.

Vă invit pe fiecare să-i purtați în continuare în rugăciune, și cu iubire să le alergăm în ajutor, precum Cristos cel Înviat a venit în mijlocul Apostolilor înfricoșați rostind „Pace vouă”, dăruindu-le încredere și curaj.

Cine ar putea să ne împlinească dorul de pace, de bine, de frumos, de veșnicie, dacă nu Cel care este însăși veșnicia?

Precum ne aduce aminte călugărul Mihai Neamțu a cărui Cauză de beatificare și canonizare se află în faza romană, suntem creați din nimic dar suntem meniți să împărățim veșnic împreună cu Cristos.

Să nu uităm ce ne spunea Sfântul Ioan Gură de Aur: „se tem de moarte doar cei ce nu cred în înviere”.

Așadar, și noi să nu trăim cu teamă, ci cu speranță în Cel care a înviat pentru noi și care este cu noi până la sfârșit așa cum ne-a făgăduit: „Iată Eu voi fi cu voi până la sfârșitul veacului” (Mt 28,20).

Să ne așezăm și noi inima pe lespedea din Mormântul Sfânt. Această atingere vindecătoare să ne facă să gustăm bucuria clipei când îl vom vedea pe Domnul, și Îi vom săruta sfintele Sale picioare precum Magdalena în grădina Învierii.

„Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”.

Vestea cea Bună a Învierii să lumineze întunericul din lumea în care trăim, iar Sfântul Praznic al Învierii să fie o nouă primăvară de speranță care să îmbrățișeze întreaga omenire. Prin Cristos cel Înviat să trăim încă de pe acest pământ bucuria de a fi cu El pentru eternitate.

Dimpreună cu Preasfinția Sa Cristian, Episcopul auxiliar, Vă dorim tuturor sărbători sfinte și binecuvântate.

Cristos a înviat!

Adevărat a înviat!

† Cardinal LUCIAN

Arhiepiscop şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş

Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrului Educației, anunț despre începerea cursurilor cu prezență fizică: ”În aceste condiții, rămân 5 săptămâni de școală”

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, este optimist că elevii vor putea să termine semestrul al doilea al anului școlar în bănci. Sunt două condiții: scăderea ratei de infectare și o vaccinare de succes. Analiza se va face peste două săptămâni.

Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus, miercuri seara, la Digi 24, că aproape 2 milioane de copii au putut merge la școală miercuri.

Este vorba de elevii din învățământul primar și de preșcolari, precum și de elevii din clasele a cincea, a șasea, a șaptea, a noua, a zecea și a unsprezecea din localitățile care au rată de infectare mai mică de 1 la mie, adică din peste 2.000 de localități:

„Luni (lunea viitoare – n.r.) vor reveni la școală toți elevii claselor terminale și clasele terminale din învățământul profesional și liceal, alți 370.000 de elevi. Se vor apropia de 2,4 milioane de elevi care pot reveni la școală cu prezență fizică în aceste zile”.

Ministrul speră ca și ceilalți elevi să revină în bănci.

Analiza se va face în două săptămâni și ar urma să confirme trendul descrescător epidemiologic și mersul vacinării.

„Ministerul Educației își dorește să poată formula propunerea de deschidere cu prezență fizică a tuturor școlilor. Peste două săptămâni vom face această analiză”, a spus Sorin Cîmpeanu.

În aceste condiții, de scădere a ritmului de infectare și a creșterii ratei de vaccinare, rămân încă 5 săptămâni de școală.

Cîmpeanu, mulțumit de colaborarea cu noul ministru al Sănătății

Sorin Cîmpeanu este mulțumit de colaborarea cu ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, și este optimist în privința întoarcerii elevilor la clase:

„Trebuie să recunosc că doamna ministrul Mihăilă a dovedit o înțelegere conformă sistemului de educație, pentru că ordinul comun este cel care a făcut posibilă prezența la școală în acest fel încă de astăzi (miercuri -n.r).

S-a renunțat la înjumătățirea claselor terminale, un lucru foarte important, s-a permis prezența elevilor din școlile speciale (…).

A înțeles și iată de astăzi toți acești copii au putut merge școală și a înțeles importanța orelor remediale și ordinul comun permite prezența, indiferent de clasă și de scenariu, a tuturor elevilor înscriși în programul național de ore remediale.

Nu știm nici că da, nici că nu (va scădea atât de mult infectarea cu SARS-CoV-2 în țară – n.r.), dar am dreptul să sper, am dreptul să îmi doresc această scădere și am spus că dacă se va confirma această scădere, Ministerul Educației va face această propunere”.

Ce riscuri și beneficii au elevii dacă merg la școală. Cîmpeanu: Fără educație o vom duce rău toți

Fără educație o vom duce rău cu toții, a spus, miercuri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, potrivit căruia beneficiile educației sunt mai mari decât riscurile.

Întrebat dacă nu există un risc prea mare ca un copil să meargă la clasă cu un profesor nevaccinat, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat, la Digi 24, că este evident că riscul e mai mare atunci când profesorul nu este vaccinat.

Dacă merită acest risc, ministrul Cîmpeanu a spus că „e un calcul pe care îl facem fiecare dintre noi”.

„Din punctul meu de vedere, atunci când evaluezi risc-beneficiu în favoarea sistemului de educație, nu riști nimic, nu riști să pierzi. Beneficiile educației sunt mult mai mari.

Ministrul Educației: insist să se meargă la școală cu prezență fizică

Fără educație trebuie să înțelegem că vom avea medici nepregătiți, ingineri nepregătiți, o țară întreagă nepregătită și o vom duce rău cu toții fără educație”, a spus Cîmpeanu.

Ministrul Educației a precizat că beneficiile educației în școală sunt enorme, fără să își dorească să vorbească despre excluziunea socială sau despre faptul că această perioadă în care nu s-a putut merge la școală au fost generate angoase, anxietăți, deficit de atenție, dezechilibre psihice, dincolo de lacunele de cunoaștere, dezechilibre emoționale, dezechilibre emoționale.

„Au fost consecințe foarte grave. De asta insist să se meargă la școală cu prezență fizică”, a mai spus ministrul.

sursa: mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

Moții amenință cu un marș de protest la Alba Iulia și Cluj Napoca, din cauza stării deplorabile a drumului de pe Valea Arieșului

Publicat

Locuitorii Văii Arieșului anunță că vineri vor pleca cu mașinile la Alba Iulia și Cluj Napoca, dat fiind că autoritățile nu s-au implicat în niciun fel pentru refacerea drumului din zonă.

Semnatarii petiției amenință că dacă drumul nu va fi reabilitat, vor merge mai departe cu protestul, până la București, scrie apusenitransilvania.ro

 Textul postat de protestatari:

„Noi, locuitori ai Văii Arieșului, Vineri 14 mai 2021, la orele dimineții, cu plecare din Câmpeni, în coloană, cu mașinile, sătui de atâta uitare și batjocură, ne vom deplasa pentru a face o ”vizită” la Prefectura Alba, continuând, în aceeași zi, cu Prefectura Cluj.

Deplasarea noastră o vom realiza cu scopul de a atrage atenția asupra stării deplorabile în care au ajuns segmentele DN 75 de la Turda la Câmpeni, pe teritoriul celor două județe.

Batjocura, la care suntem sistematic și cinic supuși, trebuie să înceteze! Ne-a ajuns!

Acest protest, dacă trebuie, va constitui numai o repetiție pentru o viitoare vizită la București, pe ruta Militari-Cotroceni-Ministerul Transporturilor.

Suntem moți, suntem dârji și ne vom ține de cuvânt! Mulțumim tuturor celor care ați semnat, sau care veți semna petiția https://www.petitieonline.com/drumul_dintre_turda_i_campeni-o_ruine_pentru_ara_moilor_pentru_moi_i_pentru_romani

Vă așteptăm, pe toți, să vă alăturați nouă, la Abrud, la Alba-Iulia, La Turda sau Cluj-Napoca!”

Textul petiției

Stimate domnule Ministru al Transporturilor,

Stimete domnule Prefect al Județului Alba,

Stimate domnule Prefect al Județului Cluj,

Drumul care leagă Turda de Câmpeni a ajuns să fie un calvar pe care vi-l putem descrie succint cam așa: gropi, praguri, șanțuri înfundate, terasamente surpate. Această cale de acces, care leagă Țara Moților de Turda, nu a mai fost reabilitată de dinainte de 1989, cu adevărat.

Legătura Țării Moților este necesară nu numai cu Alba-Iulia ci și cu Turda și Cluj-Napoca, orașe în care mulți dintre noi muncim. Dar, factorilor de decizie din Alba nu le pasă, doar acest drum nu leagă Țara Moților cu capitala de județ, celor de la Cluj,  nici lor, doar face legătura cu alt județ.

Acest drum a fost schilodit de trecerea timpului dar și de traficul greu rezultat din exploatarea unor resurse din zona noastră, a Țării Moților, lemnul și agregatele de nisip și piatră care au alimentat diverse sectoare de autostrăzi din județele Alba sau Cluj.

Constatăm acum că, noi, rămași fără locuri de muncă, fără resurse, nu putem să valorificăm ceea ce ne-a mai rămas, turismul, acest drum fiind important ca acces dinspre/către Turda și Cluj -Napoca, devenind locul în care ne stricăm sistematic mașinile.

Acest sector de drum național, pe raza celor două județe, a devenit o batjocură plină de cinism la adresa noastră, a moților. Constituie o enormă rușine pentru o țară aflată în Uniunea Europeană în anul 2021.

Date fiind cele mai sus arătate, vă solicităm să luați act de:

1. Starea drumului Câmpeni-Turda, descrisă mai sus;

2. Faptul că noi, moții, ne strigăm durerea, dar o facem cu demnitate;

3. Faptul că vom trece la acțiuni de protest, dacă nu veți lua toate măsurile pentru intrarea în normalitate pe cele două sectoare ale drumului despre care vă vorbim în acest document, cel din Județul Cluj și cel din Județul Alba;

4. Vorbele lui Avram Iancu, valabile și în acest caz , că ”suntem mulți, ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari, că Dumnezeu e cu noi” și că noi nu ne vom mai lăsa în asemenea hal de batjocură mult timp.

Pe cale de consecință, încă, vă rugăm să întreprindeți toate demersurile pentru reabilitarea DN 75 Turda-Câmpeni pe segmentul de drum care aparține Jud. Cluj și Jud. Alba.

NOI NU VOM MAI ACCEPTA CÂRPELI! ACEST DRUM POATE FI REABILITAT PRIN BANI EUROPENI, TREBUIE NUMAI PĂSARE DIN PARTEA CELOR CARE NE CONDUC!!

Acesta este strigătul de disperare împotriva nepăsării și al indolenței unor autorități care pentru noi au făcut prea puțin în ultimii  treizeci de ani!

NE-AM SĂTURAT SĂ FIM DESPUIAȚI DE BOGĂȚIILE PE CARE ȚARA MOȚILOR LE ARE ȘI SĂ FIM FOLOSIȚI DIN PATRU ÎN PATRU ANI PENTRU A DA VOTUL NOSTRU PE MINCIUNI, PE UITARE, FIIND DESCONSIDERAȚI ȘI TRATAȚI CA OAMENI DE MÂNA A DOUA, CU TOATE CĂ NE-AM CÂȘTIGAT DREPTUL LA ONOARE, NU DE PUȚINE ORI, PRIN JERTFA CELOR CARE NE SUNT STRĂBUNI!!!

ÎNȚELEGEREA NOASTRĂ  SE APROPIE DE SFÂRȘIT, IAR NOI NE VOM BATE PENTRU DREPTURILE NOASTRE, DACĂ VOM MAI FI BATJOCORIȚI!

Încă cu stimă,

Moții din județele  Alba și Cluj

Sursa: apusenitransilvania.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

O porție de legume cu frunze, consumată zilnic, reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare. Studiu

Publicat

Prin consumul zilnic al unei porţii de legume cu frunze, poate fi redus semnificativ riscul de afecţiuni cardiovasculare.

Este concluzia unui studiu coordonat de oameni de ştiinţă din Australia.

Studiul, ale cărui constatări au fost publicate marţi în jurnalul ştiinţific European Journal of Epidemiology, a fost efectuat de cercetători de la Universitatea Edith Cowan, Universitatea Western Australia şi Societatea de Oncologie din Danemarca.

Pe baza datelor colectate de la un număr de peste 50.000 de persoane din Danemarca, prelucrate în decursul unei perioade de 23 de ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că subiecţii cu un aport ridicat de legume cu frunze bogate în nitraţi prezentau o tensiune arterială sistolică cu 2,5 mmHg mai mică.

De asemenea, 12-26% dintre aceste persoane prezentau un risc mai mic de boli cardiovasculare în comparaţie cu restul populaţiei studiate.

Potrivit cercetătoarei Catherine Bondonno de la Universitatea Edith Cowan, consumul zilnic a 60 mg (o măsură) de legume cu frunze, bogate în nitraţi, poate reduce în mod semnificativ riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare.

Pe de altă parte, s-a constatat că o creştere a acestei cantităţi nu a oferit beneficii suplimentare.

”Oamenii nu trebuie să ia suplimente pentru a-şi spori nivelurile de nitraţi, studiul demonstrând că o măsură de legume cu frunze pe zi este suficientă pentru a beneficia de avantajele oferite pentru (prevenirea) bolilor de inimă”, a precizat Bondonno.

Cercetătoarea a notat că, deşi această abordare oferă beneficii contra atacurilor de cord, accidentelor vasculare cerebrale şi insuficienţei cardiace, este recomandată în special pentru prevenirea bolii arteriale periferice, o afecţiune care se caracterizează prin îngustarea vaselor de sânge la nivelul membrelor inferioare, în acest caz riscul fiind diminuat cu 26%.

Includerea unei porţii de legume cu frunze în smoothie-uri preparate la blender reprezintă o modalitate accesibilă de a spori consumul de astfel de alimente, pe lângă includerea lor în salate, potrivit lui Bondonno, care nu recomandă însă stoarcerea lor. ”Stoarcerea legumelor îndepărtează pulpa şi fibrele”, a explicat ea.

Sursă: Agerpres

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Când e Înălțarea Domnului la catolici și ortodocși în 2021. Obiceiuri și superstiții. Ultima zi în care se pot consuma ouă roșii

Publicat

inaltarea_domnului

Înălțarea Domnului este următoarea cea mai importantă sărbătoare după Paște și se sărbătorește, anual, la 40 de zile după Înviere.

În acest an, catolicii vor sărbători Înălțarea Domnului pe data de 13 mai, iar ortodocșii pe 10 iunie.

Din această dată, creștinii înlocuiesc urarea „Hristos a Înviat!” cu urarea „Hristos s-a Înălțat!”.

Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas sau Paștele Cailor.

Denumirea de Paștele Cailor provine de la momentul în care Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus.

Animalele care nu i-au respectat liniștea au fost caii.

Fecioara i-a blestemat să nu se sature decât o dată în an și atunci, doar un ceas.

Despre Înălțarea Domnului

Înălțarea s-a petrecut în văzul oamenilor.

După ce Hristos a ieșit pe străzile Ierusalimului alături de Sfinții Apostoli, el le-a spus oamenilor că a venit momentul despărțirii.

Au pornit spre muntele Măslinilor în grădina Ghetsimani și în fața a 500 de persoane, Iisus a început să se înalțe spre Cer.

Se spune că a apărut deasupra pământului un nor luminos care îl înconjura.

Cea mai veche mențiune despre sărbătoarea Înălțării Domnului apare la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea “Despre sărbătoarea Paștilor”, din anul 332.

În acel timp, sărbătoarea era celebrată odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos.

Spre sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălțării s-a despărțit de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, dată care va rămâne stabilită pentru totdeauna în calendarul bisericesc.

Obiceiuri și tradiții

  • De Înălțare e ultima zi în care se consumă ouă roșii.
  • În multe zone se poartă frunze de nuc la brâu, așa cum era Hristos când s-a înălțat.
  • Vitele se bat cu leuștean ca să fie sănătoase și să se îngrașe.
  • Se taie păr din vârful cozilor vacilor și bivolilor.

Acestea se îngroapă într-un furnicar în timp ce se rostesc următoarele:

„Să ne dea Dumnezeu atâția miei și viței câte furnici în furnicar”.

  • Tot ce se seamănă după Înălțarea Domnului nu va da roade.
  • În ziua Înălțării lui Iisus femeile care au morți în familie împart ceapă verde și rachiu în amintirea sufletelor celor decedați pentru ca acestea să se înalțe spre Rai.
  • Oamenii cred că dacă cineva moare în perioada dintre Paște și Înălțare, ajunge în Rai.

În unele locuri se mai împarte drept pomană lapte dulce fiert cu păsat.

O superstiție interesantă legată de Sărbătoarea Ispasului precizează că cei care împrumută sare, chibrituri, cărbuni, candele sau lumânări vor avea parte numai de nenorociri.

La 50 zile Înviere sărbătorim Pogorârea Duhului Sfânt, sărbătoare cunoscută de toată lumea ca Rusalii.

Anul acesta, credincioșii ortodocși sărbătoresc Rusaliile pe data de 20 iunie.

Catolicii vor serba Sărbătoarea Rusaliilor în 24 mai 2021.

În ziua de Înălțare a Domnului, după Liturghie sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate bisericile și mănăstirile din România și străinătate.

La ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe din țară sunt trase în semn de recunoștință pentru eroii care s-au sacrificat pentru țară.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate