Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Planurile Guvernului pentru județul Alba până în 2020. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, în consultare publică


Publicat

harta regionalizareMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice anunţă că proiectul de Lege pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României se află în consultare publică până la data de 7 decembrie 2015.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR) este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acțiuni și proiecte concrete la nivel teritorial. Strategia urmărește inclusiv asigurarea priorităților de dezvoltare teritorială pentru perioada 2014 – 2020, stabilite prin Acordul de Parteneriat cu Uniunea Europeană: îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile locale și regionale, pentru ca regiunile României să devină mai atractive pentru locuit, pentru petrecerea timpului liber, pentru investiții și muncă, promovarea parteneriatelor rural-urbane, consolidarea rețelei urbane prin dezvoltare policentrică și specializare teritorială, creșterea accesibilității și conectivității, acces echitabil la servicii de interes general, transmite ministerul.

Vezi integral Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Strategia cuprinde radiografia teritoriului cu accent pe repere privind populaţia, localităţile, dezvoltarea infrastructurii şi turismului, economie, industrie, servicii, piaţa muncii, resurse naturale, puncte tari şi slabe, măsuri propuse şi acţiuni.

Obiective generale

1 Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband;

2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;

3 Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane;

4 Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială;

5 Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială

Scenariul România Policentrică urmărește dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (orașe mari/ medii), în perspectiva anului 2035 şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene. Astfel, sistemul policentric românesc va servi ca interfaţă funcţională între teritoriul european vestic şi spaţiul estic. Scenariul România Policentrică este propus în Strategia de dezvoltare teritorială a României, pe baza concluziilor analizelor teritoriale și ale diagnosticului teritorial, ca model dezirabil de dezvoltare teritorială a teritoriului naţional, în orizont 2035.

Capitala Bucureşti are rolul principal în ierarhia urbană, în special printr-o accesibilitate net superioară celorlaltor oraşe, precum și printr-o prezenţă dominantă în rețeaua corporaţiilor economice și în sistemul administrativ. Rețeaua policentrică de oraşe secundare este echilibrată în restul teritoriului, cele 7 centre regionale având dimensiuni apropiate, cu unele diferenţe în funcţiile economice îndeplinite. Dezvoltarea policentrică se sprijină în primul rând pe oraşele Bucureşti, Constanţa, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Ploieşti. Municipiul Iaşi funcţionează izolat de rețeaua polilor de creştere, ajutând dezvoltarea economică din regiunea nord-est, dar neputând să rezolve singur disparităţile accentuate din acestă parte a ţării.

Linii directoare de planificare (prevederi obligatorii care vor fi luate în considerare și operaționalizate în toate documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism și alte documente strategice care au o dimensiune teritorială):

1.Încurajarea concentrării locuirii în intravilanul unităților administrativ – teritoriale și limitarea dezvoltării urbane în zone care nu sunt deja echipate cu infrastructura tehnico-edilitară

2.Încurajarea concentrării activităților industriale în parcuri tehnologice amplasate la limita exterioară a intravilanului unităților administrativ – teritoriale.

3.Încurajarea construirii în zone industriale dezafectate (brownfields) și limitarea extinderii nejustificate a intravilanului ca urmare a dinamicii populației și a dinamicii economice – interzicerea construirii în zone verzi.

4.Încurajarea locuirii sustenabile în centrele istorice ale localităților orașelor prin operațiuni de regenerare urbană integrată a centrelor istorice.

5.Dezvoltarea complementarității între zonele urbane și zonele rurale

6.Încurajarea dezvoltării care utilizează energie verde și interzicerea construirii de imobile care utilizează în exploatare exclusiv combustibili fosili.

7.Luarea măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor negative ale riscurilor naturale și industriale

8.Încurajarea transportului sustenabil și obligativitatea elaborării planurilor de mobilitate.

9.Încurajarea planificării și proiectării de calitate şi limitarea derogării de la planurile de dezvoltare urbană și teritorială în vigoare.

10.Încurajarea implicării cetățenilor și comunităților în elaborarea strategiilor de dezvoltare și obligativitatea consultării publicului asupra fiecărei etape ale acestora.

Una din intervenţiile majore în ceea ce priveşte infrastructura conectivă o reprezintă finalizarea autostrăzii A1 (coridorul IV) și a autostrăzii A3 (Autostrada Transilvania și Autostrada Comarnic-Brașov). Conectarea celor mai dinamice centre urbane din România – București, Ploiești, Brașov, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Oradea (adică trei din cei 7 poli de creștere și 2 dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană din România) prin Autostrada A3 poate fi relaţionată cu o dezvoltare economică eficientă. Conform modelului gravitaţional elaborat în cadrul Raportului Băncii Mondiale Oraşe Competitive – Remodelarea geografiei economice a României, s-a constatat de asemenea necesitatea unei conexiuni între Braşov şi Sibiu, pentru întărirea sinergiilor puternice dintre cele două oraşe.

Un alt proiect important cu impact asupra creşterii atractivităţii turistice a teritoriului constă în finalizarea şoselei Transalpina (Dn. 67C – comuna Voineasa).

Exemple de măsuri şi acţiuni ce vizează şi judeţul Alba

Măsură – Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de utilități publice în vederea conectării și asigurării accesului populației din zonele urbane și zonele de influență urbană la servicii de calitate.

Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată din mediul urban și din zonele de influență urbană, inclusiv branșarea de noi gospodării, cu precădere la nivelul orașelor cu peste 50% dintre locuințe neconectate la rețea: exemplu din judeţul Alba – Zlatna

Înființarea, extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a gazelor naturale în mediul urban și în zonele de influență urbană, inclusiv branșarea noilor consumatori, cu precădere în orașele fără sistem centralizat de distribuție a energiei termice și/sau cu peste 70% dintre locuințe care nu dispun de instalație de încălzire centrală: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Zlatna

Reabilitarea structurală și creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, inclusiv promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru alimentarea acestora, cu precădere în orașele cu peste 50% din locuințe situateîn blocuri: Alba Iulia, Abrud, Blaj, Cugir

Măsură – Renovarea patrimoniului urban construit ş̦i punerea în valoare a identității arhitecturale.

Realizarea de PUZ zone protejate pentru centrele istorice din mediul urban, cu prioritate în orașele care dețin ansambluri urbane, conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate: Alba Iulia, Sebeș.

Realizarea operațiunilor de restaurare și reabilitare a patrimoniului urban construit (monumente și ansambluri de arhitectură, arheologice, etc.), cu precădere la nivelul orașelor care dețin obiective UNESCO și al celor cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național, conform Legii nr. 5/2000: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Abrud, Câmpeni, Cugir, Sebeș, Teiuș, Zlatna.

Măsură – Asigurarea accesului populației urbane la servicii de interes general

Reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor publice din mediul urban, inclusiv a unităților de primire a urgențelor, cu precădere a celor din orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori: Aiud, Blaj, Sebeș, Abrud, Câmpeni, Cugir.

Reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor integrate spitalelor din mediul urban, cu precădere a celor din orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori.

Înființarea, modernizarea și dotarea centrelor de permanență medicală, inclusiv dotarea cu substații de ambulanță/SMURD și echipamente de telemedicină, cu precădere în orașele care nu dispun de spitale: Baia de Arieș, Ocna Mureș, Teiuș, Zlatna

Reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a spitalelor județene de urgență: Alba Iulia

Construcția, reabilitarea, modernizarea și echiparea creșelor, cu precădere în orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori care nu dispun de astfel de unități: Sebeș, Blaj, Cugir

Construcția, extinderea și reabilitarea campusurilor școlare din mediul urban, cu precădere la nivelul unităților de învățământ liceal cu peste 1.000 de elevi: Alba Iulia, Sebeș

Construcția de centre de tip After-School pentru copii din mediul urban, cu precădere în orașele cu peste 20.000 de locuitori

Măsură – Realizarea unei politici în domeniul locuirii

Reabilitarea și reconversia siturilor industriale total sau parțial abandonate (brownfield), inclusiv a căilor ferate uzinale, și a fostelor unități militare din mediul urban în zone rezidențiale sau în spații publice, cu precădere în orașele cu suprafețe extinse de acest tip: Abrud, Zlatna, Baia de Arieș, Aiud, Ocna Mureș, Blaj.

Măsură – Asigurarea unei mobilității urbane crescute prin crearea unor sisteme integrate de transport care să gestioneze în mod eficient fluxurile de persoane.

Reabilitarea și modernizarea străzilor orașenești, cu precădere în orașele cu un grad de modernizare a tramei stradale mai mic de 50%: Cugir, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Sebeș, Teiuș.

Construcția de parking-uri multietajate, supra și subterane în zonele centrale ale municipiilor reședință de județ.

Implementarea de sisteme inteligente de management al traficului în toate orașele reședință de județ.

Măsură – Protejarea orașelor împotriva vulnerabilitățiilor naturale și diminuarea riscurilor generate de schimbările climatice

Reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor verzi și de agrement din mediul urban, cu precădere de la nivelul orașelor cu mai puțin de 30 mp/locuitor: Cugir, Sebeș, Zlatna, Abrud, Câmpeni, Aiud, Ocna Mureș, Teiuș, Blaj.

Măsură – Sprijinirea dezvoltării aglomerărilor economice de tip cluster

Construcția de parcuri științifice și tehnologice: Cugir

Construcţia/extinderea de parcuri industriale: Aiud

Măsură – Crearea unei politici funciare adaptate la dinamicile urbane actuale

Remediere și reconversia funcțională a siturilor contaminate din mediul urban, cu precădere în orașele care dețin astfel de locații înregistrate în Inventarul Național al Siturilor Contaminate: Zlatna

Măsură: Valorificarea potențialului teritorial local al zonelor rurale, prin dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement și includerea acestora în circuitele turistice

Exemplu Proiect – Traseul Cetăților Dacice din Județul Alba.

La nivel naţional, este nevoie ca fiecare teritoriu și comunitate să fie susținute astfel încât să se dezvolte în mod durabil, asigurând un echilibru între obiectivele de coeziune și de competitivitate. Astfel, prin investițiile publice este necesar să fie asigurate premisele acestei dezvoltări și să fie create noi oportunități, în condițiile păstrării valorilor tradiționale. În acest sens, un demers strategic la nivel național creează condițiile unui acord în ceea ce privește interesul general pe termen lung, cu accent pe locuitorii fiecărei zone, care trebuie să simtă cu adevărat că sunt parte la acest proces de dezvoltare.

SDTR este un rezultat cheie al proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”, al cărui scop a fost acela de a îmbunătăţi procesul de planificare teritorială la nivel naţional, prin realizarea de studii sectoriale, dezvoltarea cadrului de planificare, stabilirea unor mecanisme noi de planificare, monitorizare şi implementare. Proiectul, cu un buget de 3.140.847,08 lei, a fost confinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013.

MDRAP a lansat Strategia în consultare publică în perioada decembrie 2014-ianuarie 2015, pentru o perioadă de o lună, prelungită, ulterior, până în martie 2015, pentru a asigura o participare cât mai consistentă la proces.

Observaţiile şi propunerile privind proiectul pot fi transmise pe adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, Bucureşti – Direcţia Generală Juridică şi Relaţia cu Parlamentul, la adresa de e-mail iulia.matei@mdrap.ro sau la numărul de fax 0372.114.569.

„Ministerul Dezvoltării gestionează programe cu impact naţional semnificativ şi extrem de concret: rezultatele proiectelor implementate sunt spaţii sau echipamente moderne cu care oamenii lucrează, spaţii pe care le parcurgem în drumul către şcoală sau serviciu, spaţii de recreere sau pentru sport, spaţii pe care le folosim zilnic. Ce se întâmplă zi de zi la minister duce, într-un limbaj mai tehnic, la echiparea întregului teritoriu al României, dar şi la dezvoltare socială şi economică. Suntem ca un administrator naţional, dacă vreţi, iar munca noastră devine mai eficientă dacă o fundamentăm pe strategii şi dacă are la bază o planificare coerentă. De aceea, vă invităm să fiţi activi în procesul de consultare publică a Legii pentru Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi mulţumim fiecărui participant pentru contribuţie”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare legiii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va elabora şi supune spre aprobare Guvernului, proiectul de lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va elabora şi supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre privind procedura de evaluare a impactului teritorial al strategiilor, programelor şi politicilor în profil teritorial elaborate de către autorităţile administraţiei publice centrale.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va elabora, la intervale de 3 ani, începând cu intrarea în vigoare a legii, raportul periodic privind implementarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va elabora şi supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre privind Planul de implementare al Strategiei de dezvoltare teritorială a României. Planul de implementare al Strategiei de dezvoltare teritorială a României se actualizează la intervale de 3 ani, pe baza concluziilor raportului periodic privind implementarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României.

“România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”. Aceasta este viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035 propusă prin SDTR, document rezultat în urma unui amplu demers instituțional și de cercetare, derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada 2012 – 2015.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Comisia Europeană vrea să asigure medicamente mai ieftine și suficiente stocuri pentru bolile grave și rare

Publicat

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, o strategie farmaceutică prin care vrea să asigure disponibilitatea medicamentelor inovatoare și iefitne pe piață, inclusiv pentru boli grave unde există deficiențe. De asemenea, Comisia își propune să îmbunătățească mecanismele de pregătire și răspuns la crize, precum cea Covid-19.

“Comisia a adoptat astăzi, 25 noiembrie, o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE. Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize”, potrivit unui comunicat de presă.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

  • Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
  • Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

“Deși strategia reprezintă mult mai mult decât un simplu instrument de răspuns la crize, ea este inspirată din răspunsul inițial la pandemia de COVID-19 și face ca sectorul farmaceutic din Europa să fie mai bine pregătit și mai rezistent.

Strategia prezintă acțiuni concrete pentru a asigura existența, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Ea susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, și promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.

Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătății publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări științifice și comerciale. Ea va susține inovațiile centrate pe pacienți și va permite adaptarea la schimbările digitale și tehnologice.

Acțiunile vor viza întregul ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor medicale. Strategia creează sinergii cu Pactul verde și cu acțiunile noastre din cadrul abordării strategice a UE privind prezența substanțelor farmaceutice în mediu, pentru a reduce riscul lor pentru mediu, pentru a aborda poluarea cauzată de reziduurile farmaceutice și pentru a promova fabricarea, utilizarea și eliminarea lor prin metode mai ecologice. Ea este, de asemenea, legată de planul de acțiune privind proprietatea intelectuală prezentat astăzi (hiperlinkul urmează să fie introdus de SPP).

Printre acțiunile emblematice ale strategiei se numără:

  • O revizuire a legislației farmaceutice de bază* (data-țintă pentru o propunere: 2022) pentru ca acest cadru legislativ să fie adaptat exigențelor viitorului și să faciliteze inovarea;
  • O propunere privind o Autoritate a UE pentru răspuns în situații de urgență sanitară (propunere: al 2-lea semestru din 2021);
  • O revizuire a reglementărilor privind medicamentele pentru copii și pentru boli rare;
  • Inițierea unui dialog structurat cu și între toți actorii din industria farmaceutică și autoritățile publice pentru a identifica vulnerabilitățile lanțului global de aprovizionare cu medicamente esențiale și pentru a defini opțiunile în materie de politici menite să consolidez continuitatea și securitatea aprovizionării în UE;
  • Cooperarea între autoritățile naționale în ceea ce privește politicile în materie de prețuri, plăți și achiziții publice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea financiară, eficiența în raport cu costurile aferente medicamentelor și sustenabilitatea sistemului de sănătate;
  • Crearea unei infrastructuri digitale solide, inclusiv o propunere privind un spațiu european al datelor referitoare la sănătate (data-țintă pentru o propunere: 2021);
  • Sprijin pentru cercetare și inovare, în special prin intermediul programelor Orizont 2020 și EU4Health;
  • Acțiuni de promovare a abordărilor inovatoare vizând C&D și achizițiile publice de antimicrobiene și de alternative ale acestora, precum și măsuri de restricționare și optimizare a utilizării lor”, mai arată sursa citată.

Strategia va fi discutată la nivel politic în cadrul reuniunii Consiliului EPSCO din 2 decembrie 2020.

sursa: ec.europa.eu

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Teste ale sistemului ITS, pe lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda. Primele imagini afișate pe panourile de informare

Publicat

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a testat miercuri seara sistemul inteligent de transport (ITS), pe lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda. Panourile led de informare dintre Lancrăm și Alba Iulia au afișat primele imagini. 

Reamintim faptul că CNAIR împreună cu constructorul pregătesc deschiderea tronsonului între Lancrăm și Alba Iulia până pe data de 1 Decembrie. Potrivit reprezentanților companiei, deschiderea circulației ar putea fi amânată doar de vremea rea, respectiv în situația în care va interveni un îngheț.

Citește și Tronsonul Alba Iulia – Sebeș de pe Autostrada A10, deschis circulației până în 1 Decembrie. Mobilizare masivă înainte de alegeri

Sistemul ITS asigură participanțiilor la trafic o informare în timp real asupra condițiilor meteorologice și a condițiilor de trafic (punctele în care traficul este aglomerat) și furnizează informații către autorități ce țin de siguranța circulației.

Sistemele inteligente de transport oferă și servicii suplimentare de informare în timp real a șoferilor, constituind și baza viitoarelor aplicații de comunicare inteligentă între vehicul, drum și autoritățiile competente.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Legea adopției, modificată: Rudele copilului vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea

Publicat

adoptie

Legea adopției, cu modificări, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit noilor prevederi, rudele copilului vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, fiind scurtate perioadele în care ei rămân în sistemul de protecţie. De asemenea, copiii care au inclusiv peste 14 ani vor rămâne adoptabili până la majorat.

Actul normativ vizează modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ş) şi cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin modificările aduse, cadrul normativ în materia adopţiei este revizuit, fiind flexibilizată procedura de evaluare a adoptatorilor şi a etapei de monitorizare post-adopţie. Totodată, se elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia; se flexibilizează procedura de adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi.

Rudele copilului vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, fiind scurtate perioadele în care ei rămân în sistemul de protecţie. De asemenea, copiii care au inclusiv peste 14 ani vor rămâne adoptabili până la majorat.

În lege sunt introduse şi măsuri pentru părinţii adoptatori, fiind prelungită perioada de valabilitate a atestatului de adoptator de la 2 la 5 ani.

De asemenea, concediul de acomodare şi indemnizaţiile pe care aceştia le primesc sunt aliniate cu cele ale părinţilor biologici.

În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparţine minorităţilor naţionale, evaluarea şi pregătirea se pot face, la cerere, în limba minorităţii naţionale respective. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Medic: Tehnologia vaccinurilor anti-COVID va putea fi folosită inclusiv pentru tratarea cancerului

Publicat

Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, a explicat la Digi24 care este tehnologia pe baza căreia au fost dezvoltate vaccinurile aflate cel mai aproape de lansarea pe piață. El a spus că este o tehnologie revoluționară care va fi folosită în viitor și pentru tratarea altor boli, inclusiv a cancerului.

Vaccinurile dezvoltate de Moderna și Pfizer sunt pe bază de mesager ARN, care este un cod, și nu conțin virus inactivat.

Medicul a explicat că, după ce cercetătorii au obținut secvența genomică a coronavirusului SARS-CoV2, au pornit de la cunoștințele pe care le aveau deja legate de virusurile SARS și MERS. Proteina față de care se formează anticorpi protectori, existentă în virus, are un cod ARN.

„Reprezintă, dacă vreți, rețeta după care se fabrică acea proteină. Vaccinul conține de fapt acea rețetă, strict pentru acea proteină. Acest segment de ARN face parte din secvența ARN. Acest lucru a permis să avem într-un timp scurt o cantitate mare de ARN mesager care a putut fi studiat în aceste studii clinice. Este și motivul pentru care s-a putut ajunge în acest stadiu de studii de preaprobare într-un interval de câteva luni”, a spus medicul.

Valeriu Gheorghiță a precizat că odată administrat unei persoane, organismul acesteia decodifică acest mesaj și produce proteina fără să mai facă boala, însă va face anticorpi strict împotriva acestei proteine și va fi protejată față de infecția eventuală cu SARS-CoV2.

„Nu va fi finalul acestei vaccinări COVID, foarte probabil această tehnologie va fi folosită de aici înainte ani de zile pentru multe alte boli infecto-contagioase, dar și pentru terapii genice și pentru terapia în cancer și alte boli genetice. Este un salt uriaș pe care medicina l-a făcut și cred că tot acest efort conjugat al cercetării medicale furnizează rezultatele extrem de valoroase de astăzi”, a mai spus acesta.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate