Postul Paștelui 2023: când începe cel mai lung post din an. Semnificații, reguli, tradiții, zile cu dezlegare la pește

Postul Paștelui 2023: Urmează cel mai lung și strict post ținut de creștinii ortodocși, numit și Postul Mare. Acest post durează de obicei patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios. De asemenea, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele ”de dulce”. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune, spun preoții.

Postul Paștelui la ortodocși, în 2023, începe pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie, potrivit Calendar Ortodox 2023.

Paștele 2023 este în 16 aprilie. O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor de Paște: 14-17 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 9 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici și Floriile la ortodocși.

Postul Paștelui 2023: perioada premergătoare postului

Înainte de intrarea propriu-zisă în post, credincioșii renunță, pe rând, la consumul de carne și produse din carne, apoi la brânzeturi și lactate.

Primul moment este în 19 februarie, Lăsatul Secului de carne – Duminica Înfricoșătoarei Judecăți.

Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi:

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte pastorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.

Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?

Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mânânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.

Şi vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică.

Lăsatul secului de brânză – Izgonirea lui Adam din Rai

Al doilea moment este o săptămână mai târziu, în 26 februarie, când este lăsatul secului de brânză. Această duminică este ultima zi înainte de această perioadă, în care se mai poate mânca „de dulce”. Este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, când se lasă sec de ouă, pește și lactate.

În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară.

Această sărbătoare marchează și acel moment de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. În funcție de această sărbatoare sunt ținute și obiceiurile și datinile locului. Acestea se împart în două categorii: sărbători care au loc înaintea de Lăsatul Secului, în „Săptămâna Nebunilor” și obiceiuri care se țin în săptămâna „Căii lui Santoader”.

Praznicul de duminică este impodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței. În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuieste ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participă la aceasta tradiție ajung să se murdarească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

Evanghelia duminicii Izgonirii lui Adam din Rai

”Zis-a Domnul: Dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va va ierta greşelile voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi întunecă feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală. Ca să nu te arăţi oamenilor că postesti, ci Tatălui tau, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta”. (Matei 6, 14-21)

Când pică Paştele Ortodox în 2023

În 2023, Paștele ortodox și Paștele catolic nu vor coincide, ca dată. Paștele se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic. Au fost și excepții, în unii ani când datele au coincis.

Calendar Ortodox 2023: Data la care se sărbătorește Paștele se calculează în funcție de echinocţiul de primăvară și luna plină și sunt două calendare diferite, cu decalaj al sărbătorii la ortodocși și catolici.

Sărbătoarea pascală își are originile în cele mai vechi, ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Pentru stabilirea sărbătorii, Biserica Catolică ia în calcul echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian. În schimb, Biserica Ortodoxă se orientează după calendarul iulian (pe stil vechi).

Data Paştelui a fost stabilită de primul Consiliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”.

În 2023, Paștele ortodox va fi în 16 aprilie, iar cel catolic în 9 aprilie.

Zile libere de Paște 2023 – minivacanță de 4 zile

Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Marea (din 2018).

• 14 aprilie 2023 – Vinerea mare
• 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
• 17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)

Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români. La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.

Postul Paștelui 2023: Cum se ține Postul

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii. De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor. De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

• în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
• Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
• În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
• Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.
• De BunaVestire (25 martie și de Florii (9 aprilie) este dezlegare la pește.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

• potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
• patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
• Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
• ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
• Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Ce este interzis în Postul Mare al Paştelui

Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Fără nunți și botezuri în Postul Paștelui. Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți și botezuri.

În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează.

Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite.

Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

În Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor, 10-15 aprilie) se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.

Nu se fac nunți – 2023 – Calendar ortodox

• în toate zilele de post de peste an
• în toate miercurile și vinerile
• de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sfintelor Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (20 februarie – 23 aprilie)
• în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 12 iunie – miercuri, 28 iunie)
• în Postul Adormirii Maicii Domnului (marți, 1 august – luni, 14 august)
• la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (marți, 29 august)
• în Postul Naşterii Domnului (miercuri, 15 noiembrie – duminică, 24 decembrie)
• în ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 24, 25 mai; 3, 4, 5 iunie; 15 august; 13-14 septembrie)
• în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Zile libere 2023 și minivacanțe

• 1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) – duminică și luni (minivacanță de 3 zile sâmbătă-luni; 31 decembrie – 2 ianuarie)
• 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 21-24 ianuarie; luni, 23 ianuarie zi-punte stabilită de Guvern)
• 14 aprilie – Vinerea Mare – vineri
• 16 și 17 aprilie (prima și a doua zi de Paști) – duminică și luni (în total, minivacanță de 4 zile de Paște ortodox; 14-17 aprilie)
• 1 Mai (Ziua Muncii) – luni (minivacanță de 3 zile, sâmbătă-luni, 29 aprilie-1 Mai)
• 1 iunie (Ziua Copilului) – joi
• 4 și 5 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni (minivacanță de 5 zile de Ziua Copilului și Rusalii, joi-luni, 1-5 iunie; cu zi-punte 2 iunie, stabilită de Guvern)
• 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 12-15 august, cu zi-punte 14 august, stabilită de Guvern)
• 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – joi
• 1 Decembrie (Ziua Națională a României) – vineri (minivacanță de 4 zile de Sfântul Andrei și Ziua Națională, plus weekend, joi-duminică, 30 noiembrie – 3 decembrie)
• 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – luni și marți (minivacanță de 4 zile, sâmbătă-marți, 23-26 decembrie)

Românii vor avea două minivacanțe în ianuarie, în total șapte zile libere. Urmează o minivacanță în aprilie, cea de Paște, apoi în mai, de Ziua Muncii, în iunie (cinci zile de 1 Iunie și Rusalii), în august (patru zile de Sfânta Maria) și două în decembrie (Ziua Națională, Crăciunul).

De anul viitor: și 6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sf Ioan Botezătorul) – lege adoptată

Paștele ortodox și catolic în anii 2024 -2030

• Paște ortodox 2024 – 5 mai
• Paște ortodox 2025 – 20 aprilie
• Paște ortodox 2026 – 12 aprilie
• Paște ortodox 2027 – 2 mai
• Paște ortodox 2028 – 16 aprilie
• Paște ortodox 2029 – 8 aprilie
• Paște ortodox 2030 – 28 aprilie
• Paște catolic 2024 – 31 martie
• Paște catolic 2025 – 20 aprilie
• Paște catolic 2026 – 12 aprilie
• Paște catolic 2027 – 2 mai
• Paște catolic 2028 – 16 aprilie
• Paște catolic 2029 – 8 aprilie
• Paște catolic 2030 – 28 aprilie