Preşedintele CCR, despre decizia privind interceptările: Nimeni nu va rămâne nepedepsit. Consecinţele unui articol penal neconstituţional

După motivarea deciziei prin care prin care SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele penale, preşedintele CCR, Augustin Zegrean a declarat că nimeni nu va rămâne nepedepsit. În opinia sa, ce a fost până la data deciziei rămâne bun făcut, făcând referire la interceptările care există deja în dosare, până la data deciziei.

„Numai în dosarul care s-a pronuntat decizia se poate face revizuire, restul nu mai poate să facă. Ce a fost până la data deciziei rămâne bun facut. Urmărirea penală se va face de către procurori şi Inspecţia Judiciară, nu am făcut nimic dezastruos, am înlăturat trei cuvinte, “şi alte organe ale statului”, acum am aflat care erau”, a spus Zegrean.

Curtea Constituțională a dat miercuri publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică şi cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.

Vezi şi Motivare CCR: Decizia care interzice SRI să facă interceptări se va aplica dosarelor aflate pe rol

Curtea Constituțională a României (CCR) mai susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Reacţiile DNA şi DIICOT nu au întârziat să apară. Au comunicat că vor fi necesare investiţii de zeci de milioane de euro pentru detaşarea poliţiştilor în servicii tehnice speciale, training şi achiziţionarea de echipamente de interceptare.

Vezi şi Reacţii de la DNA şi DIICOT, după decizia CCR privind interceptările. Efort bugetar de peste 30 milioane de euro, necesar pentru detaşare de poliţişti şi echipamente

Ministrul Justiţiei a anunţat că a găsit o soluţie tranzitorie pentru ca interceptările să poată fi făcute în continuare, de instituţiile statului: o ordonanţă de urgenţă, prin care aparatura SRI să fie folosită de procurori şi poliţiştii judiciari.

Potrivit articolului 142, alin. 1 din Noul Cod de Procedură Penală: „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”

Șapte din cei nouă judecători ai Curții au decis că sintagma „ori alte organe specializate ale statului” este neclară, imprecisă şi imprevizibilă.

Ea nu defineşte exact care sunt instituţiile abilitate de lege care pot executa mandatele de supraveghere tehnică. Acest text de lege ar fi fost portiţa legală prin care serviciile de informaţii ar fi operat supravegherea tehnică, deşi nu sunt organe de cercetare penală.

Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea, se menţionează la Art. 140 din Noul Cod de Procedură Penală.

Vezi şi Instanțele din Alba au autorizat 70 de MANDATE de SUPRAVEGHERE de la începutul anului 2015. Ce prevede legea

Un raport de activitate al Serviciului Român de Informaţii înaintat Parlamentului arăta că, de exemplu, pe parcursul anului 2014, ofiţerii de informaţii au operat la nivelul întregii ţari 44.673 de asemenea mandate de supraveghere tehnică: 42.263 de mandate de supraveghere de cel mult 30 de zile pentru procurorii din cadrul Ministerului Public şi DNA şi 2.410 ordonanţe pentru cel mult 48 de ore. În 2015, mandatele de supraveghere au fost de aproape 47.000.

Mandatele de supraveghere tehnică pot fi date pentru infracțiuni contra securității naționale, trafic de droguri, trafic de arme sau de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede sau alte valori, falsificare de instrumente de plată electronică, contra patromoniului, şantaj, viol, infracţiuni de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Exemple de dosare în care au fost folosite interceptări sunt “dosarul Microsoft” în care judecătorii Curţii Supreme au decis arestarea preventivă a oamenilor de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi a fostului ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, dosarul lui Sorin Oprescu, fost primar general al Capitalei, trimis în judecată de DNA pe 20 noiembrie 2015, pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat sau cel al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, arestat preventiv de judecători în mai 2014, acuzat și el de procurorii DNA de trei infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri şi complicitate la spălare de bani.

Mandate de supraveghere tehnică pe numele lor au avut: Alina Bica, fost procuror şef DIICOT; Dan Grigore Adamescu, om de afaceri; Radu Mazăre, fost primar al Constanţei; Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe; Toni Greblă, fost judecător al Curţii Constituţionale; Dan Şova, fost ministru al Transporturilor; Viorel Hrebenciuc, fost deputat. Exemple sunt şi din judeţul Alba.

Vezi şi CONSPIRAȚIA PROCURORILOR: Rechizitoriul care arată cum a fost FABRICAT dosarul comisarului Berbeceanu | INTERCEPTĂRI

Direcţia de Operaţiuni Speciale, unitatea ce serveşte atât Ministerul administraţiei şi internelor, IGPR şi procurorii Ministerului Public, are 14 servicii regionale şi 26 de compartimente teritoriale. Ea ar trebui să preia întreaga activitate de punere în executare a mandatelor.

Odata cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, orice interceptare, filaj sau întregistrare ambientală făcută pentru procurori de ofițerii de informații în baza mandatului de supraveghere tehnică se oprește. Dacă în 45 de zile de la publicarea, Guvernul sau Parlamentul nu pun alineatul din Codul de Procedură Penală în acord cu Constituţia, acesta îşi încetează toate efectele juridice.

surse: realitatea.net, digi24.ro