Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Preşedintele CCR, despre decizia privind interceptările: Nimeni nu va rămâne nepedepsit. Consecinţele unui articol penal neconstituţional


Publicat

curtea constitutionala

curtea constitutionalaDupă motivarea deciziei prin care prin care SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele penale, preşedintele CCR, Augustin Zegrean a declarat că nimeni nu va rămâne nepedepsit. În opinia sa, ce a fost până la data deciziei rămâne bun făcut, făcând referire la interceptările care există deja în dosare, până la data deciziei.

„Numai în dosarul care s-a pronuntat decizia se poate face revizuire, restul nu mai poate să facă. Ce a fost până la data deciziei rămâne bun facut. Urmărirea penală se va face de către procurori şi Inspecţia Judiciară, nu am făcut nimic dezastruos, am înlăturat trei cuvinte, “şi alte organe ale statului”, acum am aflat care erau”, a spus Zegrean.

Curtea Constituțională a dat miercuri publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică şi cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.

Vezi şi Motivare CCR: Decizia care interzice SRI să facă interceptări se va aplica dosarelor aflate pe rol

Curtea Constituțională a României (CCR) mai susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Reacţiile DNA şi DIICOT nu au întârziat să apară. Au comunicat că vor fi necesare investiţii de zeci de milioane de euro pentru detaşarea poliţiştilor în servicii tehnice speciale, training şi achiziţionarea de echipamente de interceptare.

Vezi şi Reacţii de la DNA şi DIICOT, după decizia CCR privind interceptările. Efort bugetar de peste 30 milioane de euro, necesar pentru detaşare de poliţişti şi echipamente

Ministrul Justiţiei a anunţat că a găsit o soluţie tranzitorie pentru ca interceptările să poată fi făcute în continuare, de instituţiile statului: o ordonanţă de urgenţă, prin care aparatura SRI să fie folosită de procurori şi poliţiştii judiciari.

Potrivit articolului 142, alin. 1 din Noul Cod de Procedură Penală: „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”

Șapte din cei nouă judecători ai Curții au decis că sintagma „ori alte organe specializate ale statului” este neclară, imprecisă şi imprevizibilă.

Ea nu defineşte exact care sunt instituţiile abilitate de lege care pot executa mandatele de supraveghere tehnică. Acest text de lege ar fi fost portiţa legală prin care serviciile de informaţii ar fi operat supravegherea tehnică, deşi nu sunt organe de cercetare penală.

Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea, se menţionează la Art. 140 din Noul Cod de Procedură Penală.

Vezi şi Instanțele din Alba au autorizat 70 de MANDATE de SUPRAVEGHERE de la începutul anului 2015. Ce prevede legea

Un raport de activitate al Serviciului Român de Informaţii înaintat Parlamentului arăta că, de exemplu, pe parcursul anului 2014, ofiţerii de informaţii au operat la nivelul întregii ţari 44.673 de asemenea mandate de supraveghere tehnică: 42.263 de mandate de supraveghere de cel mult 30 de zile pentru procurorii din cadrul Ministerului Public şi DNA şi 2.410 ordonanţe pentru cel mult 48 de ore. În 2015, mandatele de supraveghere au fost de aproape 47.000.

Mandatele de supraveghere tehnică pot fi date pentru infracțiuni contra securității naționale, trafic de droguri, trafic de arme sau de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede sau alte valori, falsificare de instrumente de plată electronică, contra patromoniului, şantaj, viol, infracţiuni de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Exemple de dosare în care au fost folosite interceptări sunt “dosarul Microsoft” în care judecătorii Curţii Supreme au decis arestarea preventivă a oamenilor de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi a fostului ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, dosarul lui Sorin Oprescu, fost primar general al Capitalei, trimis în judecată de DNA pe 20 noiembrie 2015, pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat sau cel al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, arestat preventiv de judecători în mai 2014, acuzat și el de procurorii DNA de trei infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri şi complicitate la spălare de bani.

Mandate de supraveghere tehnică pe numele lor au avut: Alina Bica, fost procuror şef DIICOT; Dan Grigore Adamescu, om de afaceri; Radu Mazăre, fost primar al Constanţei; Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe; Toni Greblă, fost judecător al Curţii Constituţionale; Dan Şova, fost ministru al Transporturilor; Viorel Hrebenciuc, fost deputat. Exemple sunt şi din judeţul Alba.

Vezi şi CONSPIRAȚIA PROCURORILOR: Rechizitoriul care arată cum a fost FABRICAT dosarul comisarului Berbeceanu | INTERCEPTĂRI

Direcţia de Operaţiuni Speciale, unitatea ce serveşte atât Ministerul administraţiei şi internelor, IGPR şi procurorii Ministerului Public, are 14 servicii regionale şi 26 de compartimente teritoriale. Ea ar trebui să preia întreaga activitate de punere în executare a mandatelor.

Odata cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, orice interceptare, filaj sau întregistrare ambientală făcută pentru procurori de ofițerii de informații în baza mandatului de supraveghere tehnică se oprește. Dacă în 45 de zile de la publicarea, Guvernul sau Parlamentul nu pun alineatul din Codul de Procedură Penală în acord cu Constituţia, acesta îşi încetează toate efectele juridice.

surse: realitatea.net, digi24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Recensământul populaţiei şi locuinţelor programat pentru acest an, a fost amânat pentru anul 2022

Publicat

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică.

Potrivit unui comunicat al INS, în 2021, atât în România, cât și în celelalte statele membre UE era programată desfăşurarea Recensământului Populației și al Locuințelor. Comisia centrală pentru organizarea recensământului din 2021 a decalat termenele de desfășurare.

„Din cauza situaţiei create de pandemia SARS-CoV-2, Comisia centrală pentru Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România (CCRPL2021) a decis decalarea termenelor Recensământului populației și locuințelor (RPL2021), precum şi a Recensământului de probă. Termenele referitoare la prelucrarea datelor şi la diseminarea şi publicarea rezultatelor rămân nemodificate”, se arată în comunicat.

Astfel, recensământul de probă se va desfăşura în perioada 1 februarie – 31 martie 2021, iar recensământul populaţiei şi locuinţelor (RPL2021) se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022.

Conform INS, termenele referitoare la prelucrarea datelor, la diseminarea şi publicarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi locuinţelor rămân nemodificate; iar rezultatele finale vor fi publicate în decembrie 2023, conform calendarului Eurostat.

INS anunță că acest recensământ este primul care se va desfășura preponderent online, iar fiecare persoană va avea posibilitatea de a se autorecenza, completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare.

„Informațiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) și anonimizate imediat după intrarea în sistem. Datele colectate la recensământul de probă și cele rezultate după agregarea lor nu vor fi făcute publice și nici diseminate în vreun fel”, se mai arată în comunicat.

Lista recensămintelor populaţiei din România

  • Recensământul din 1859-1860
  • Recensământul general al populaţiei României din 1899 
  • Recensământul general al populaţiei din 1912
  • Recensământul general al populaţiei din 1930
  • Recensământul general al populaţiei din 1941
  • Recensământul agricol şi al populaţiei din ianuarie 1948
  • Recensământul populaţiei din  februarie 1956
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din martie 1966
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din ianuarie 1977
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2002
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Beneficiile extraordinare ale laptelui: 5 argumente care dovedesc faptul că este benefic pentru sănătatea ta

Publicat

Laptele este consumat de oamenii din întreaga lume, de mii de ani. Prin definiție, este un fluid bogat în nutrienți pe care mamiferele de sex feminin îl produc pentru a-și hrăni puii.

Cele mai frecvent consumate tipuri provin de la vaci, oi și capre. Oamenii din țările occidentale beau cel mai frecvent laptele de vacă.

Consumul de lapte este un subiect puternic dezbătut în lumea nutriției, așa că s-ar putea să vă întrebați dacă este sănătos sau dăunător.

Mai jos sunt 5 beneficii ale sănătății susținute de știință ale laptelui, astfel încât să puteți decide dacă este alegerea potrivită pentru dvs.

1. Laptele este plin de nutrienți

Profilul nutrițional al laptelui este impresionant. La urma urmei, este conceput pentru a hrăni complet animalele nou-născute. Doar o ceașcă (244 grame) de lapte integral de vacă conține:

Calorii: 146

Proteine: 8 grame

Grăsime: 8 grame

Calciu: 28% din DZR

Vitamina D: 24% din DZR

Riboflavină (B2): 26% din DZR

Vitamina B12: 18% din DZR

Potasiu: 10% din DZR

Fosfor: 22% din DZR

Seleniu: 13% din DZR

Laptele este o sursă excelentă de vitamine și minerale, inclusiv substanțe nutritive care sunt sub-consumate de multe populații. Oferă potasiu, B12, calciu și vitamina D, care lipsesc în multe diete.

2. Laptele este o sursă bogată de proteine

Laptele este o sursă bogată de proteine, o singură cană conținând 8 grame.

Proteinele sunt necesare pentru multe funcții vitale din corpul dumneavoastră, inclusiv creșterea și dezvoltarea, repararea celulară și reglarea sistemului imunitar.

Laptele este considerat o „proteină completă”, ceea ce înseamnă că conține toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru ca organismul dvs. să funcționeze la un nivel optim.

Există două tipuri principale de proteine ​​găsite în lapte – cazeina și proteina din zer. Ambele sunt considerate proteine ​​de înaltă calitate. Prima reprezintă majoritatea proteinelor găsite în laptele de vacă, cuprinzând 70-80% din conținutul total de proteine. Zerul reprezintă aproximativ 20%. Proteina din zer conține aminoacizii cu lanț ramificat, leucina, izoleucina și valina, care sunt toți legați de beneficiile pentru sănătate. Aminoacizii cu lanț ramificat pot fi deosebit de utili în construirea mușchilor, prevenirea pierderii musculare și furnizarea de combustibil în timpul exercițiilor sportive.

Consumul de lapte este asociat cu un risc mai scăzut de pierdere musculară legată de vârstă în mai multe studii. De fapt, consumul mai mare de lapte și produse lactate a fost legat de o masă musculară mai mare a întregului corp și de o performanță fizică mai bună la adulții în vârstă.

De asemenea, s-a dovedit că laptele stimulează repararea musculară la sportivi. De fapt, mai multe studii au demonstrat că consumul de lapte după un antrenament poate reduce leziunile musculare, poate favoriza repararea musculară, poate crește forța și chiar reduce durerea musculară.

4. Sănătatea oaselor

Consumul de lapte a fost mult timp asociat cu oase sănătoase. Acest lucru se datorează combinației sale puternice de substanțe nutritive, inclusiv calciu, fosfor, potasiu, proteine și (în lactatele alimentate cu iarbă, cu conținut mare de grăsimi) vitamina K2.

Toți acești nutrienți sunt esențiali pentru menținerea oaselor puternice și sănătoase.

Aproximativ 99% din calciu din corpul tău este stocat în oase și dinți.

Laptele este o sursă excelentă de nutrienți pe care se bazează corpul dvs. pentru a absorbi în mod corespunzător calciul, inclusiv vitamina D, vitamina K, fosfor și magneziu.

Adăugarea de lapte și produse lactate în dieta dvs. poate preveni boli osoase, cum ar fi osteoporoza.

4. Previne riscul de obezitate

Mai multe studii au legat aportul de lapte de un risc mai mic de obezitate. Interesant este că acest beneficiu a fost asociat doar cu laptele integral.

Un studiu efectuat pe 145 de copii latino-americani de trei ani a constatat că un consum mai mare de grăsimi din lapte a fost asociat cu un risc mai mic de obezitate infantilă.

Un alt studiu care a inclus peste 18.000 de femei de vârstă mijlocie și în vârstă a arătat că consumul de produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi a fost asociat cu o creștere în greutate mai mică și un risc mai mic de obezitate.

Laptele conține o varietate de componente care pot contribui la pierderea în greutate și pot preveni creșterea în greutate.

De exemplu, conținutul său bogat în proteine ​​vă ajută să nu resimțiți foamea pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate împiedica consumul excesiv.

Mai mult, acidul linoleic conjugat din lapte a fost studiat pentru capacitatea sa de a crește pierderea în greutate prin promovarea descompunerii grăsimilor și inhibarea producției de grăsime.

În plus, multe studii au asociat dietele bogate în calciu cu un risc mai mic de obezitate. Dovezile sugerează că persoanele cu un aport mai mare de calciu din dietă au un risc mai mic de a fi supraponderale sau obeze.

Studiile au arătat că nivelurile ridicate de calciu alimentar promovează descompunerea grăsimilor și inhibă absorbția grăsimilor în organism.

5. Este un ingredient versatil

Laptele este o băutură nutritivă care oferă o serie de beneficii pentru sănătate. În plus, este un ingredient versatil care poate fi adăugat cu ușurință la dieta ta.

Recomandare: folosiți pe cât posibil lapte integral sau de la producătorii locali din zona voastră.

Sursă informații: BBC.com

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cum au fost făcute lucrări de colectare a apei pluviale la Săsciori. ”Apa nu curge în canal, vine în fața casei”

Publicat

Modul în care au fost făcute lucrări de modernizare pe o stradă din Săsciori este criticat de unii locuitori ai comunei. Unul dintre aceștia spune că apa ce ar trebui colectată în canalizare îi ajunge în fața casei.

”Apa nu mai curge în canal, ci vine la mine în fața casei. Când o să plouă torențial o să-mi între în pivniță și în curte”, spune cititorul Alba24.ro.

Imaginile sunt de pe strada Bisericii, potrivit sursei citate.

Reprezentanții primăriei spun că lucrările au început din 2019 și sunt în desfășurare.

Acestea sunt pentru rețeaua de colectare a apelor pluviale și asfaltări (inclusiv rigole).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA politicienilor din Alba și sumele cu care au contribuit la campania electorală din 2020. Situația la nivel național

Publicat

Expert Forum a făcut publice informații despre finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Informarea cuprinde, printre altele, detalii despre veniturile și cheltuielile declarate de competitorii electorali pentru alegerile parlamentare din 2020, cu mențiunea că datele finale vor fi publicate în urma controalelor desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit celor de la Expert Forum, campania la alegerile parlamentare a fost de mai bine de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în ciuda pandemiei și a restricțiilor în care s-a desfășurat.

Mai jos vă prezentăm informații legate de contribuțiile politicienilor care au candidat pe listele din Alba.

Sinteza informațiilor legate de campania electorală din 2020, potrivit Expert Forum:

Partidele politice au declarat la nivel național venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016

Cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi.

Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie.

O parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă.

Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. Reamintim că în perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.

Strategiile competitorilor au fost relativ diferite. Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei).

PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice

Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri. Există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse.

Neconcordanțe la AUR

În cazul AUR există necorcordanțe între datele publicate în timpul campaniei electorale și raportul de venituri și cheltuieli publicat pe 15 decembrie.

Astfel, deși la sfârșitul campaniei electorale, AUR avea venituri declarate de 85.100 de lei, în RVC figurează venituri de 1,4 milioane de lei, respectiv cheltuieli de 1.5 milioane.

Potrivit centralizatorului publicat de AEP pe 21 decembrie, valoarea veniturilor este de 85.100 de lei. Cu toate acestea, partidul a solicitat spre rambursare 1,5 milioane de lei, conform datelor AEP de pe 8 ianuarie 2001.

Potrivit informațiilor furnizate de către AEP ca răspuns la o cerere înaintată de EFOR, la această dată informațiile sunt corecte, în măsura în care instituția desfășoară activitatea de control la finalul căreia va publica atât în Monitorul Oficial, cât şi pe pagina web a instituţiei, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma verificărilor, sumele rambursate şi nerambursate, precum şi sancţiunile aplicate.

Un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016.

Șapte partide politice au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții.

Situația de la Alba

Expert Forum a făcut publice și o serie de date legate de finanțarea campaniei electorale în județul Alba și legate de contribuțiile candidaților la funcțiile de deputați și senatori.

Mai jos vă prezentăm lista politicienilor, în funcție de sumele cheltuite și partidele din care fac parte.

Sursă: banipartide.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate