Contacteaza-ne si pe
Publicitate

EVENIMENT

Instanțele din Alba au autorizat 70 de MANDATE de SUPRAVEGHERE de la începutul anului 2015. Ce prevede legea

Publicat


escrocherii telefonZeci de mandate de supraveghere tehnică, inclusiv cele de interceptare a comunicaţiilor în mai multe cazuri au fost autorizate, de la începutul acestui an, de Curtea de Apel Alba Iulia. Este vorba atât de „ascultări de telefoane”, cât şi de alte măsuri de supraveghere. Dacă numărul mandatelor de interceptare a crescut, la nivel naţional, în ultimii ani, majoritatea fiind ordonate de DNA şi Ministerul Public, iar datele obţinute au constituit probe în dosare „grele”, atât de corupţie, cât şi în alte cauze, puţini ştiu, poate, situaţiile prevăzute de lege în care acestea se pot utiliza.

Vă prezentăm în continuare fragmente din ceea ce prevede legea în cazul autorizării şi executării mandatelor de supraveghere sau cercetare.

Potrivit legislației în vigoare (Noul Cod de Procedură Penală – art 138), metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale, utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor, participarea autorizată la anumite activităţi, livrarea supravegheată. De asemenea, la această categorie intră “obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, reţinute de către aceştia în temeiul legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului”.

De la începutul acestui an, au fost autorizate de către Curtea de Apel Alba Iulia 71 de mandate de supraveghere tehnică (inclusiv mandatele de terceptare a comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distranță), potrivit reprezentanților instanței.

Interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare reprezintă accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare.

Accesul la un sistem informatic se face fie direct, fie de la distanţă, prin intermediul unor programe specializate ori prin intermediul unei reţele, în scopul de a identifica probe.

Localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice se face prin folosirea unor dispozitive care determină locul unde se află persoana sau obiectul la care sunt ataşate.

Prin participarea autorizată la anumite activităţi se înţelege comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infracţiuni de corupţie, efectuarea de tranzacţii, operaţiuni sau orice fel de înţelegeri privind un bun sau privind o persoană despre care se bănuieşte că ar fi dispărută, că este victima traficului de persoane ori a unei răpiri, efectuarea de operaţiuni privind droguri, precum şi prestarea unui serviciu, desfăşurate cu autorizarea organului judiciar competent, în scopul obţinerii de mijloace de probă.

Livrarea supravegheată este tehnica de supraveghere şi cercetare prin care se permite intrarea, tranzitarea sau ieşirea de pe teritoriul ţării a unor bunuri în privinţa cărora există o suspiciune cu privire la caracterul ilicit al deţinerii sau obţinerii acestora, sub supravegherea ori cu autorizarea autorităţilor competente, în scopul investigării unei infracţiuni sau al identificării persoanelor implicate în săvârşirea acesteia.

Cine aprobă supravegherea tehnică şi de ce

Art. 139 din Noul Cod de Procedură Penală descrie modalitatea în care se dispune supravegherea tenhică. Este autorizată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

– există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni;

– măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii;

– probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.

Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele amintite.

Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror.

Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea, se menţionează la Art. 140 din Noul Cod de Procedură Penală.

Judecătorul care admite cererea de supraveghere emite de îndată mandatul şi trece în încheierea realizată în acest sens următoarele date: denumirea instanţei, data, ora şi locul emiterii; numele, prenumele şi calitatea persoanei care a dat încheierea şi a emis mandatul; indicarea măsurii concrete încuviinţate; perioada şi scopul pentru care s-a autorizat măsura; numele persoanei supuse măsurii de supraveghere tehnică ori datele de identificare ale acesteia, dacă sunt cunoscute; indicarea, în cazul în care este necesar faţă de natura măsurii încuviinţate, a elementelor de identificare a fiecărui telefon, a punctului de acces la un sistem informatic, a oricăror date cunoscute pentru identificarea căii de comunicare sau a numărului de cont; în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spaţii private, menţiunea privind încuviinţarea solicitării ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice; semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.

O nouă cerere de încuviinţare a aceleiaşi măsuri poate fi formulată numai dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la momentul soluţionării cererii anterioare de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Şi procurorul poate autoriza, pe o durată de maximum 48 de ore, măsurile de supraveghere tehnică (art. 141 din Noul Cod de Procedură Penală). Condiţiile sunt să existe o urgenţă, iar obţinerea mandatului de supraveghere tehnică de la judecător ar conduce la o întârziere substanţială a cercetărilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune în pericol siguranţa persoanei vătămate, a martorului sau membrilor familiilor acestora.

În ceea ce priveşte datele informatice identificate prin accesul la un sistem informatic, procurorul poate dispune, prin ordonanţă, realizarea şi conservarea unei copii ale acestora şi suprimarea accesării sau îndepărtarea acestor date informatice din sistemul informatic.

Odată autorizat, mandatul de supraveghere este pus în executare de procuror, autoritatea de cercetare penală sau lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.

Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sunt obligaţi să colaboreze cu organele de urmărire penală, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

Procurorul are obligaţia de a înceta imediat supravegherea tehnică înainte de expirarea duratei mandatului dacă nu mai există temeiurile care au justificat măsura, informând de îndată despre aceasta judecătorul care a emis mandatul.

Ce se întâmplă cu datele rezultate din interceptări sau alte măsuri de supraveghere

Datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică pot fi folosite şi în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii concludente şi utile privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei alte infracţiuni dintre cele amintite.

Cele care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, dacă nu sunt folosite în alte cauze penale, se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii. Din oficiu sau la solicitarea părţilor, judecătorul ori completul învestit poate solicita datele sigilate dacă există noi probe din care rezultă că totuşi o parte dintre acestea privesc fapta ce formează obiectul cercetării. După un an de la soluţionarea definitivă a cauzei, acestea sunt distruse de către procuror, care întocmeşte un proces-verbal în acest sens.

Situaţii de interceptări ilegale şi pedepse

Dacă un sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, interceptarea comunicaţiilor sau datelor este, evident, ilegală, iar aceste situaţii sunt prevăzute în articolele 360 şi 361 din Noul Cod de Procedură Penală.
Astfel, interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică şi care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce conţine date informatice care nu sunt publice.

De asemenea, accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Aceeaşi faptă, săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Dacă fapta a fost săvârşită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Accident în apropiere de Mihoiești, în Apuseni. Un șofer de 50 de ani, băut la volan, a pierdut controlul mașinii

Publicat

masina politie

La data de 20 octombrie 2019, în jurul orei 00,05, polițiștii din Câmpeni au fost sesizați cu privire la faptul că, pe DJ 762, pe raza localității Mihoiești, a avut loc un accident rutier, soldat cu pagube materiale, a anunțat IPJ Alba. Șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra acestuia și a intrat în coliziune […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ȘTIREA TA: Glumă proastă pe drumul dintre Alba Iulia și Ampoița. Patru tineri întind „capcane” șoferilor

Publicat

Patru tineri care „întindeau” un „fir capcană” pentru a speria șoferii aflați în trafic au fost filmați în weekend, cu o cameră de bord, pe DN 74, între Șard și Ampoița. Gluma proastă a tinerilor se putea termina tragic, susține conducătorul auto care a surprins incidentul. „(…) Niște c*****i pe drumul acela drept spre Ampoița […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Minoră rănită într-un accident rutier, produs de un tânăr din Ighiu care s-a urcat la volan beat și fără permis

Publicat

pol

O minoră de 15 ani a fost rănită ușor în urma unui accident rutier produs duminică seară, 20 octombrie, pe DN 67 C, în afara localității Căpâlna. Potrivit IPJ Alba, tânăra se afla într-o mașină condusă de un tânăr de 25 de ani din Ighiu, care s-a urcat beat la volan și fără a avea […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Patru răniți într-un accident produs la Lunca Târnavei. Printre aceștia, o fetiță de 2 ani și 4 luni și un băiat de 12 ani

Publicat

Doi tineri de 20 și respectiv 19 ani, dar și doi copii de 12 ani și respectiv doi ani și patru luni, au fost răniți într-un accident produs duminică seară, la Lunca Târnavei. La volan se afla un șofer neexperimentat, care nu a adaptat viteza la condițiile de drum și a lovit o mașină care […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate