Actualitate
PREZIDENŢIALE 2014: 14 candidaţi, în competiţie pentru fotoliul de la Cotroceni. LISTA competitorilor şi cum stau cu AVERILE
În competiţia pentru alegerea Preşedintelui României s-au înscris Victor Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), Klaus-Werner Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL), candidaţii independenţi Monica Luisa Macovei, Călin Popescu-Tăriceanu şi Teodor Meleşcanu, Elena Udrea (Partidul Mişcarea Populară).
În termenul legal şi-au mai depus la BEC dosarul de candidatură Dan Diaconescu (Partidul Poporului – Dan Diaconescu), Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt (Partidului Popular Maghiar din Transilvania), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), William Brânză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariţei (Partidul Prodemo) şi candidatul independent Gheorghe Funar.
Potrivit programului calendaristic aprobat de Guvern, Biroul Electoral Central urmează ca, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor, să înregistreze sau să respingă înregistrarea candidaturilor. Până în prezent, BEC a înregistrat candidaturile depuse de Victor Ponta, Klaus Ioahannis şi Monica Macovei.
În cel mult 24 de ore de la înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor de către BEC, prin decizie, candidaţii, partidele politice, alianţele politice sau electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor.
Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională.
Rămânerea definitivă a candidaturilor şi a semnelor electorale este prevăzută pentru cel mai târziu la 28 septembrie.
Averile prezidenţiabililor
Înainte de a vedea rezultatele modului în care vor reuşi să convingă alegătorii că merită să ocupe fotoliul de preşedinte, vă prezentăm cum stau acum la capitolul “avere” cei care vizează prima funcţie în stat.
Cea mai “bogată”, dacă ţinem cont de proprietăţi, este Elena Udrea, deputat PMP. Aceasta a dobândit, în timpul mandatului, în urma divorţului de Dorin Cocoş şi prin vânzare-cumpărare, 27 de terenuri în Bucureşti şi Călăraşi şi două case, a vândut două imobile pe care a luat 255.000 euro şi a dat împrumuturi 2.217.360 lei şi 380.000 euro.
Potrivit declaraţiei de avere depuse în iunie 2014, Udrea deţine, din 2013 şi 2014, nouă terenuri intravilane în Bucureşti, conform actului de partaj, iar restul de 18 terenuri sunt agricole, în judeţul Călăraşi, dobândite prin vânzare – cumpărare. Elena Udrea a cumpărat teren agricol în comunele Suhatu, Nana, Gurbăneşti şi Săruleşti, din judeţul Călăraşi, în total de 420.665 mp.
În 2013, amai dobândit după partaj şi două case în Bucureşti şi două autoturisme Fiat şi Mercedes.
De asemenea, Udrea menţionează în declaraţia de avere că are bijuterii din aur şi argint în valoare de 100.000 euro. În precedenta declaraţie de avere, avea trecute bijuterii de 50.000 de euro.
Are, de asemenea, mai multe conturi în lei şi euro, în valoare totala de aproape 3,5 milioane de lei. De la Camera Deputatilor, Elena Udrea a încasat anul trecut aproape 59.000 de lei.
Are trei conturi la BCR în lei (91.000), euro (13.500) şi dolari (9.000).
Anul trecut, a încasat 43.000 de lei de pe urma funcţiei de primar, iar la veniturile familiei se adaugă salariul soţiei, profesor la un liceu din Sibiu, de 26.000 de lei pe an. Din închirierea imobilelor, veniturile s-au “rotunjit” cu aproximativ 200.000 de lei.
De pe urma funcţiei de premier, Victor Ponta a încasat 74.208 lei. Soţia sa, Daciana Sârbu, a câştigat ca europarlamentar 74.408 euro.
Monica Macovei are 6 terenuri, dintre care 4 intravilane (344mp, 1300 mp, 470 mp în comuna Limanu – Constanta si 629,99 mp in satul Ostatu, comuna Corbeanca, jud. Ilfov), unul agricol (2 ha si 4.300 mp in comuna Fratesti, jud. Giurgiu) si unul de 8000 mp in comuna Limanul, inscus la alte categorii de terenuri extravilane, daca se afla in circuitul civil.
Are 5 imobile, dintre care 3 apartamente in Bucuresti, o casa de locuit in satul Ostatu din comuna Corbeanca si o casa de vacanta in comuna Limanu. Detine un autoturism Sukuzy Wagon.
Are un credit ipotecar de 40.000 euro, contracta in 2007 la UniCredit Tiriac Bank si scadent in 2018.
Fostul ministru al Justitiei a incasat in 2013 un venit net de 74.408,64 euro, salariul primit in calitate de europarlamentar, si a mai obtinut 30.586 lei din inchirierea unor bunuri din satul Ostatu.
A mai incasat anul trecut 67.494,30 euro de la Parlamentul European ca diurna pentru cazare, mancare si alte cheltuieli in Bruxelles, Strasbourg si misiunilor in alte tari, insa trebuie precizat ca „aceasta suma nu constituie un venit personal in sensul legii”, dupa cum arata Monica Macovei, adaugand ca a optat sa prezinte totusi si aceasta suma.
De asemenea, anul trecut ea a mai obtinut 226.056,08 din cota parte despagubiri printr-o decizie CEDO, titular fiind tatal ei, decedat in 2008. Monica Macovei precizeaza ca intreaga suma a mers catre mama sa, fiind vorba despre despagubiri pentru un imobil aflat in proprietatea parintilor.
Date despre alegeri
În judeţul Alba, pentru acest scrutin sunt înregistraţi 317.822 cetăţeni cu drept de vot, respectiv 317.955, pentru turul doi. La nivel naţional, un număr de 18.313.698 de cetățeni români au drept de vot la alegerile prezidențiale pe 2 noiembrie, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie la turul al doilea, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
„Față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă s-a înregistrat o scădere a numărului total de alegători cu 22.556 pentru 2 noiembrie și 22.559 pentru 16 noiembrie (18.336.254 cetățeni români cu drept de vot la data de 18 august 2014 vs. 18.313.698 cetățeni români cu drept de vot la data de 12.09.2014 pentru 2 noiembrie, respectiv 18.344.071 cetățeni români cu drept de vot la data de 18 august vs. 18.321.512 cetățeni români cu drept de vot la data de 12.09.2014 pentru 16 noiembrie)”, potrivit unui comunicat al AEP.
Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităților conduse de aceștia și a unui import de date programat de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI.
În ceea ce privește numărul cetățenilor români cu drept de vot care au domiciliul în străinătate, potrivit datelor furnizate de Direcția Generală de Pașapoarte pe 15 septembrie, pentru 2 noiembrie numărul este 530.158, iar pentru 16 noiembrie 530.532.
Potrivit legislației în domeniu, listele electorale permanente se întocmesc și se tipăresc de către primari pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral.
Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite, potrivit mențiunilor din actele de identitate emise de statul român. Datele limită pentru tipărirea copiilor de pe listele electorale pentru alegerile prezidențiale din acest an sunt 31 octombrie, respectiv 14 noiembrie.
Partidele parlamentare au primit, în septembrie, subvenţii de la bugetul de stat în valoare totală de peste 200.000 de lei, PSD beneficiind de suma cea mai mare.
Partidul Social Democrat a primit în septembrie subvenţii de la bugetul de stat în valoare de 73.473,45 lei, Partidul Naţional Liberal – 51.058,60 lei, Partidul Democrat Liberal – 35.695,75 lei, Partidul Poporului – Dan Diaconescu – 30.874,14 de lei.
De asemenea, Partidul Conservator a primit, în aceeaşi lună, de la bugetul de stat 7.141,13 de lei, Uniunea Naţională pentru Progresul României – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 618,78 lei.
AEP precizează că suma totală primită de partide ca subvenţie de la buget în septembrie este de 203.459 de lei.
Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale este de 294, egal cu cel stabilit în 2009, faţă de precedentul scrutin prezidenţial fiind majorat, de la 13 la 21, numărul de secţii organizate în Republica Moldova.
Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.
Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.
MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.
„În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.
Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.
surse: mediafax, hotnews
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
