Primăria Alba Iulia: IMPOZITELE şi TAXELE locale pentru 2017. Cât se va plăti la bugetul local, anul viitor. Proiect în consultare publică

Primăria Alba Iulia pregăteşte pentru aprobare în Consiliul Local proiectul de hotărâre privind impozitele și taxele locale aplicabile în anul 2017. În acest sens, pe 19 decembrie, va avea loc dezbaterea publică a proiectului. Nivelul impozitelor şi taxelor locale rămâne cel de anul trecut, pentru majoritatea categoriilor.

Dezbaterea va avea loc la ora 12.00, în sala de ședințe a Primăriei municipiului Alba Iulia, str. Calea Moților nr. 5A.

Etapa de consultare a populației se desfășoară în perioada 7 noiembrie – 19 decembrie, ora 10.00. Observațiile și sugestiile cu privire la acest proiect de hotărâre poti fi transmise în scris, la sediul Direcției Venituri str. Ardealului nr. 1-3, Registratură.

AICI, comparativ taxe şi impozite locale în 2016.

În anul 2017, potrivit proiectului de hotărâre privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale, alte taxe, taxe speciale și amenzile aplicabile, la capitolul “Impozitul și taxa pe clădiri (art. 455 Cod Fiscal)”, regulile generale vor fi:

(1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire

(2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.

(3) Taxa pe clădiri se stabileşte proporţional cu perioada pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă

În ceea ce priveşte calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 457 Cod Fiscal),

(1) Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii. Prin clădire rezidențială se ințelege construcție alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp.

Valorile impozabile:

Tipul clădirii/Valoarea impozabilă (lei/mp) / cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire (condiţii cumulative)/ fără instalaţii de apă, canalizare, electrice sau încălzire

Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic: 1000 lei/mp / 600 lei/mp

Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic: 300 lei/mp / 200 lei/mp

Clădire-anexă cu cadre din beton armat ori cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic: 200 lei/mp / 175 lei/mp

Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci ori din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic: 125 lei/mp, 75 lei/mp

În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A–D: 75% din suma care s-ar aplica clădirii / 75% din suma care s-ar aplica clădirii

În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A–D: 50%din suma care s-ar aplica clădirii / 50%din suma care s-ar aplica clădirii.

În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.

Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor şi teraselor neacoperite.

Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate mai sus cu coeficientul de corecţie corespunzător, redat mai jos:

Rangul municipiului Alba Iulia este II: Pentru zona A – 2,40; pentru zona B – 2,30, pentru zona C – 2,20, pentru zona D – 2,10 (neschimbate)

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.

Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

– cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

– cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

– cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 458 Cod Fiscal)

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra valorii care poate fi:

– rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

– finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

– clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii impozabile determinate conform impozitului de la clădirile nerezidenţiale (art. 457 Cod Fiscal).

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

Calculul impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 459 Cod Fiscal)

Clădire cu destinație mixtă – folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial.

În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform art. 457 Cod Fiscal cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform art. 458 Cod Fiscal;

În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457.

Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:

– în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457;

– în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458.

Calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoanele juridice (art. 460 Cod Fiscal)

Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii; se stabileşte o cotă adiţională de 25%

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii impozabile a clădirii.

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform alin. (2) sau (3).

Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

– ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;

– valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

– valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;

– valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;

– în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

– în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.

Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării. Nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii falimentului.

În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.

În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă faţă de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.

Declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor

Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor (chiar și pentru acele construcții fără autorizație de construire).

Pentru clădirile nou construite data dobândirii se consideră după cum urmează:

– pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

– pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;

– pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.

Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.

În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parţială a folosinţei, precum şi în cazul reevaluării unei clădiri, care determină creşterea sau diminuarea impozitului, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de desfiinţare.

Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.

În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

– impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

– în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

– atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare.

Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la Direcția Venituri până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.

În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului (taxei pe clădire).

Plata impozitului/ taxei pe clădiri (art. 462 Cod Fiscal)

Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de 10% pentru persoane fizice și 5% pentru persoane juridice;

Impozitul pe clădiri, de până la 50 lei inclusiv, se achită integral la primul termen de plată.

În cazul în care contribuabilul are în proprietate mai multe clădiri pe raza municipiului Alba Iulia, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

Taxa pe clădiri se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă (nu are bonificație).

Scutiri (art. 456 Cod Fiscal)

Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:

– clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;

– clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

– clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

– clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;

– clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

– clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare;

– clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;

– clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

– clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

– clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;

– clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

– clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

– clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) – e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare;scutirea se acorda proportional cu cota parte de proprietate;

– clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;scutirea se acorda integral pentru cladirile detinute in comun de soti;

– clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 ,republicat,cu modificarile si completarile ulterioare,si a persoanelor fizice prevazute la art.1 din OG nr.105/1999,aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.189/2000,cu modificarile si completarile ulterioare;scutirea se acorda pentru intreaga cladire detinuta in comun de soti;

– clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate (proportional cu cota parte de proprietate) respectiv a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate;

– clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

– clădirile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie.

Facilități acordate de către Consiliul Local la impozitul pe clădiri

Scutiri pentru:

– clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și intreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale.

– clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin (1) litera (b) punctele 1 și 2 din Legea 341/2004, respectiv “Luptător rănit” și “Luptător reținut”.

– clădirea folosită ca domiciliu (și singura aflată in proprietate pe raza municipiului Alba Iulia) aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor care nu au nici un venit sau acesta constă în ajutor social sau indemnizație de șomaj.

– clădirile deținute de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Reduceri cu 50% pentru:

– clădirea folosită ca domiciliu (și singura aflată in proprietate pe raza municipiului Alba Iulia) aflată in proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară.

Pentru a beneficia de scutire contribuabilii trebuie să facă dovada, cu documente, că se află în situația respectivă. Pentru a beneficia de scutire sau reducere acordată de către Consiliul Local, pe lângă aceste documente, contribuabilii trebuie să nu aibă sau să achite datoriile restante la data acordării facilităților fiscale.

Pentru cladirea folosita ca domiciliu, aflata in proprietatea sau coproprietatea persoanelor fizice prevazute la art.3 din legea nr.341/2004,altele decat „Luptator ranit”si „Luptator retinut”se acorda o reducere de 50%.

Impozitul pe teren şi taxa pe teren (art. 463 Cod fiscal)

Reguli generale

Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual

Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului pe teren.

Taxa pe teren se plăteşte proporţional cu perioada pentru care este constituit dreptul de concesionare, închiriere, administrare ori folosinţă.

Calculul impozitului/ taxei pe TEREN (art. 465 Cod Fiscal)

Impozitul/Taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum şi terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafaţă de până la 400 mp, inclusiv, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu sumele din tabelul de mai jos: (sumă care este aceeași cu cea din 2016)

Zona / Niveluri aplicabile in anul 2017

A: 6.042 lei/ha

B: 4.215 lei/ha

C: 3.668 lei/ha

D: 1.410 lei/ha

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 mp, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Nr. Crt. Categoria de folosință Zona lei/ha
A            B              C          D
1	Teren arabil	28	21	19	15
2	Pășune	21	19	15	13
3	Fâneață	21	19	15	13
4	Vie	46	35	28	19
5	Livadă	53	46	35	28
6	Pădure sau teren cu vegetație forestieră	28	21	19	15
7	Teren cu ape	15	13	8	X
8	Drumuri și căi ferate	X	X	X	X
9	Teren neproductiv	X	X	X	X

Acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție al rangului de localitate care este 4.

Ca excepţie, în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se calculează conform prevederilor alin. (7) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

– au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;

– au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv zona A – 2,4; zona B – 2,3; zona C – 2,2; zona D – 2,10.

Crt.            Categoria de folosință Zona lei/ha
A B C D
1.	Teren cu construcții	31	28	25	22
2.	Teren arabil	50	47	45	42
3.	Pășune	28	25	23	20
4.	Fâneață	55	52	50	48
5.	Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr.crt. 5.1	0	0	0	0
5.1.	Vie până la intrarea pe rod	56	54	52	48
6.	Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr.crt. 6.1	0	0	0	0
6.1.	Livadă până la intrarea pe rod	16	15	10	8
7.	Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră cu excepția celui prevăzut la nr.crt. 7.1	0	0	0	0
7.1.	Pădure în vârstă de până la 20 ani și pădure cu rol de protecție	6	5	4	2
8.	Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole	34	33	32	30
8.1	Teren cu amenajări piscicole	0	0	0	0
9.	Drumuri și căi ferate	0	0	0	0
10.	Teren neproductiv	0	0	0	0

Declararea şi datorarea impozitului şi a taxei pe teren (art. 466 cod Fiscal)

Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la Direcția Venituri, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

Orice modificare adusă modificării impozitului/taxei pe teren se declară la Direcția Venituri în termen de 30 de zile de la data modificări și se impozitează respectiv se scade de la impozit cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

În cazul în care se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile legii nr. 7/1996 republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeâele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări de cadastru; impozitul se calculează conform noii situații începând cu 1 ianuarie a anului următor a celui în care se înregistrează la organul fiscal lucrarea respectivă, ca anexă la declarația fiscală.

În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

– impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

– în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

– atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.

Taxa pe teren se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporţional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

Persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la Direcția Venituri, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.

În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren.

Declararea terenurilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor terenuri la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

Plata impozitului și a taxei pe teren (art. 467 Cod Fiscal)

Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de 10% pentru persoane fizice și 5% pentru persoane juridice.

Impozitul pe teren, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza municipiului Alba Iulia, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe teren cumulat.

Taxa pe teren se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

Scutiri (art. 464 Cod Fiscal)

Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

– terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement;

– terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

– terenurile fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

– terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– terenurile aparţinând cimitirelor şi crematoriilor;

– terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

– terenurile unităţilor sanitare publice, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;

– terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;

– terenurile folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

– terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;

– terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;

– terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile ocupate de piste şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă;

– terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum şi cele ale metroului;

– terenurile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

– terenurile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

– terenurile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– terenurile instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

– terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; si a persoanelor fiziceprevazute la art.1 din OG nr.105/1999,aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.189/2000,cu modificarile si completarile  ulterioare;s cutirea se acorda pentru terenul aferent cladirii de domiciliu, detinute in comun de soti;

– terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate;

– terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) – e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

– terenurile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi terenurile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

– suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani;

– terenurile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie;

– terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice.

Facilități acordate de către Consiliul Local la impozitul pe teren

Scutire:

Terenul aferent clădirilor utilizate pentru furznizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și intreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale.

Terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu aflat în proprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin (1) litera (b) punctele 1 și 2 din Legea 341/2004, respectiv “Luptător rănit” și “Luptător reținut”.

Terenul aferent clădirii folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor care nu au nici un venit sau acesta constă în ajutor social sau indemnizație de șomaj.

Terenul aferent clădirilor deținute de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

 

Terenul aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite pentru acțiuni social-umanitare

Reducere cu 50% pentru:

Terenul aferent clădirii folosită ca domiciliu aflată in proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară.

Pentru a beneficia de scutire ori reducere contribuabilii trebuie să facă dovada, cu documente, că se află în situația respectivă.

Pentru a beneficia de scutire sau reducere acordată de către Consiliul Local, pe lângă aceste documente, contribuabilii trebuie să nu aibă sau să achite datoriile restante la data acordării facilităților fiscale.

Vedeţi AICI, alte detalii despre impozitul pe mijloacele de transport şi alte taxe, scutiri şi facilităţi, proiectul HCL, integral.