Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Alba Iulia propune MAJORAREA IMPOZITELOR locale din 2016, după modificările din Codul Fiscal. În medie, cu 25%


Publicat

sediu Primaria Alba Iulia

primaria alba iuliaPrimăria Alba Iulia intenţionează să modifice nivelul taxelor impozitelor şi taxelor locale pentru anul viitor şi să aducă schimbări şi la modul de calcul al acestora, pentru a aplica prevederile noului Cod Fiscal. În acest sens, a pus în dezbatere proiectul ce va fi supus aprobării Consiliului Local.

De exemplu, pentru un apartament de trei camere, cu o suprafaţă de 80 mp, majorarea impozitului va fi, în medie, cu 25%. Valorile impozabile pentru clădirile rezidenţiale vor fi majorate, în funcţie de categorii cu cuantumuri între 6% şi peste 30%.

Cota aplicabilă la calculul impozitului pentru imobilele nerezidenţiale aparţinând persoanelor juridice va fi micşorată de la 1,5 la 1,3.

Alte modificări sunt pentru categoría clădiri nerezidenţiale.

AICI, nivelul actual al impozitelor şi taxelor locale.

Etapa de consultare a populației se desfășoară în perioada 24 septembrie – 9 noiembrie, perioadă în care locuitorii pot transmite observații și sugestii cu privire la acest proiect de hotărâre, în scris, la sediul Direcției Venituri str. Ardealului nr. 1-3, Registratură.

Dezbaterea publică va avea loc în data de 10 noiembrie 2015, ora 12.00, în sala de ședințe a municipiului Alba Iulia, str. Calea Moților nr. 5A.

Potrivit proiectului de hotărâre privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale, alte taxe, taxe speciale și amenzile aplicabile în anul 2016, la capitolul “Impozitul și taxa pe clădiri (art. 455 Cod Fiscal)”, regulile generale vor fi:

(1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire

(2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.

(3) Taxa pe clădiri se stabileşte proporţional cu perioada pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă

În ceea ce priveşte calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 457 Cod Fiscal),

(1) Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii. Prin clădire rezidențială se ințelege construcție alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp.

Valorile impozabile au fost majorate faţă de nivelul din 2014, astfel:

Impozitul şi taxa pe clădiri/Tipul clădirii/Valoarea impozabilă (lei/mp) / cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire (condiţii cumulative)/ fără instalaţii de apă, canalizare, electrice sau încălzire

A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic: 1000 lei/mp (935 lei/mp anterior, majorare 6,5%) / 600 lei/mp (anterior 555 lei/mp, majorare 7,5%)

B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic: 300 lei/mp (anterior 254 lei/mp, majorare de peste 15%) / 200 lei/mp (anterior 159 lei/mp, majorar 20,5%)

C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat ori cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic: 125 lei/mp (anterior 159 lei/mp), 175 lei/mp (anterior 143 lei/mp)

D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci ori din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic: 125 lei/mp (anterior 95 lei/mp, majorare de 32%), 75 lei/mp (anterior 63 lei/mp)

E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A–D: 75% din suma care s-ar aplica clădirii / 75% din suma care s-ar aplica clădirii

F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A–D: 50%din suma care s-ar aplica clădirii / 50%din suma care s-ar aplica clădirii.

În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.

Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor şi teraselor neacoperite.

Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate mai sus cu coeficientul de corecţie corespunzător, redat mai jos:

Rangul municipiului Alba Iulia este II: Pentru zona A – 2,40; pentru zona B – 2,30, pentru zona C – 2,20, pentru zona D – 2,10 (neschimbate)

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.

Valoarea impozabilă a clădirii, se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

– cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

– cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

– cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 458 Cod Fiscal)

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 1,3% asupra valorii care poate fi:

– rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

– finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

– clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii impozabile determinate conform impozitului de la clădirile nerezidenţiale (art. 457 Cod Fiscal).

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

Calculul impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 459 Cod Fiscal)

Clădire cu destinație mixtă – folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial.

În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform art. 457 Cod Fiscal cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform art. 458 Cod Fiscal;

În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457.

Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:

– în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457;

– în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458.

Calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoanele juridice (art. 460 Cod Fiscal)

Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii.

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii.

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform alin. (2) sau (3).

Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

– ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;

– valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

– valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;

– valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;

– în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

– în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.

Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării. Nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii falimentului.

În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.

În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă faţă de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii

Declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor

Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor (chiar și pentru acele construcții fără autorizație de construire).

Pentru clădirile nou construite data dobândirii se consideră după cum urmează:

– pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

– pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;

– pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.

Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.

În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parţială a folosinţei, precum şi în cazul reevaluării unei clădiri, care determină creşterea sau diminuarea impozitului, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de desfiinţare.

Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.

În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

– impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

– în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

– atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare.

Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la Direcția Venituri până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.

În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului (taxei pe clădire).

Plata impozitului/ taxei pe clădiri (art. 462 Cod Fiscal)

Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de 10% pentru persoane fizice și 5% pentru persoane juridice;

Impozitul pe clădiri, de până la 50 lei inclusiv, se achită integral la primul termen de plată.

În cazul în care contribuabilul are în proprietate mai multe clădiri pe raza municipiului Alba Iulia, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

Taxa pe clădiri se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă (nu are bonificație).

Reduceri:

Clădirea folosită ca domiciliu (și singura aflată in proprietate pe raza municipiului Alba Iulia) aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară.

Pentru a beneficia de scutire ori reducere contribuabilii trebuie să facă dovada, cu documente, că se află în situația respectivă.

Impozitul pe teren şi taxa pe teren (art. 463 Cod fiscal)

Reguli generale

Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual

Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului pe teren.

Taxa pe teren se plăteşte proporţional cu perioada pentru care este constituit dreptul de concesionare, închiriere, administrare ori folosinţă.

Calculul impozitului/ taxei pe TEREN (art. 465 Cod Fiscal)

Impozitul/Taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum şi terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafaţă de până la 400 m2, inclusiv, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu sumele din tabelul de mai jos: (sumă care este aceeași cu cea din 2015)

Zona / Niveluri aplicabile in anul 2016

A: 7553 lei/ha

B: 5269 lei/ha

C: 3335 lei/ha

D: 1763 lei/ha

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 m2, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Nr. Crt. Categoria de folosință Zona lei/ha
                                                 A            B              C          D
1Teren arabil28211915
2Pășune21191513
3Fâneață21191513
4Vie46352819
5Livadă53463528
6Pădure sau teren cu vegetație forestieră28211915
7Teren cu ape15138X
8Drumuri și căi ferateXXXX
9Teren neproductivXXXX

Acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție al rangului de localitate care este 4.

Ca excepţie, în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se calculează conform prevederilor alin. (7) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

– au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;

– au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).

(7) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv zona A – 2,4; zona B – 2,3; zona C – 2,2; zona D – 2,10.

Crt.            Categoria de folosință Zona lei/ha
A B C D
1.Teren cu construcții31282522
2.Teren arabil50474542
3.Pășune28252320
4.Fâneață55525048
5.Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr.crt. 5.10000
5.1.Vie până la intrarea pe rod56545248
6.Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr.crt. 6.10000
6.1.Livadă până la intrarea pe rod1615108
7.Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră cu excepția celui prevăzut la nr.crt. 7.10000
7.1.Pădure în vârstă de până la 20 ani și pădure cu rol de protecție6542
8.Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole34333230
8.1Teren cu amenajări piscicole0000
9.Drumuri și căi ferate0000
10.Teren neproductiv0000

Declararea şi datorarea impozitului şi a taxei pe teren (art. 466 cod Fiscal)

Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la Direcția Venituri, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

Orice modificare adusă modificării impozitului/taxei pe teren se declară la Direcția Venituri în termen de 30 de zile de la data modificări și se impozitează respectiv se scade de la impozit cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

În cazul în care se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile legii nr. 7/1996 republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeâele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări de cadastru; impozitul se calculează conform noii situații începând cu 1 ianuarie a anului următor a celui în care se înregistrează la organul fiscal lucrarea respectivă, ca anexă la declarația fiscală.

În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

– impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

– în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

– atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.

Taxa pe teren se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporţional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

Persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la Direcția Venituri, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.

În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren.

Declararea terenurilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor terenuri la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

Plata impozitului și a taxei pe teren (art. 467 Cod Fiscal)

Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de 10% pentru persoane fizice și 5% pentru persoane juridice.

Impozitul pe teren, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza municipiului Alba Iulia, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe teren cumulat.

Taxa pe teren se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

Scutiri (art. 464 Cod Fiscal)

Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

– terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement;

– terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

– terenurile fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

– terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– terenurile aparţinând cimitirelor şi crematoriilor;

– terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

– terenurile unităţilor sanitare publice, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;

– terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;

– terenurile folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

– terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;

– terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;

– terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile ocupate de piste şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă;

– terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum şi cele ale metroului;

– terenurile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

– terenurile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

– terenurile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– terenurile instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

– terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

– terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

– terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate;

– terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) – e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

– terenurile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi terenurile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

– suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani;

– terenurile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie;

– terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice.

Facilități acordate de către Consiliul Local la impozitul pe teren

Scutire:

Terenul aferent clădirilor utilizate pentru furznizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și intreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale.

Terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu aflat în proprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin (1) litera (b) punctele 1 și 2 din Legea 341/2004, respectiv “Luptător rănit” și “Luptător reținut”.

Terenul aferent clădirii folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor care nu au nici un venit sau acesta constă în ajutor social sau indemnizație de șomaj.

Terenul aferent clădirilor deținute de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Reducere cu 50% pentru:

Terenul aferent clădirii folosită ca domiciliu aflată in proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară.

Pentru a beneficia de scutire ori reducere contribuabilii trebuie să facă dovada, cu documente, că se află în situația respectivă.

Vedeţi alte detalii despre impozitul pe mijloacele de transport şi alte taxe, scutiri şi facilităţi, proiectul HCL, integral: Proiect_HCL_taxe_si_impozite_2016



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Regulile din sălile de fitness. Primele deschise ar putea fi spațiile cu aparate de forță

Publicat

Ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe a declarat, vineri, că data la care se vor redeschide sălile de fitness va fi stabilită de Institutul Național de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, iar într-o primă fază se va analiza posibilitatea redeschiderii doar a zonelor unde se folosesc aparatele de forță.

„Deschiderea sălilor de fitness este un subiect de impact. În ultima lună, pe această temă, am purtat multe discuții atât reprezentanții acestei industrii, cât și cu cei din INSP și Ministerul Sănătății. Nu vă ascund faptul că în acest moment lucrăm la niște norme care să definească cadrul în care se pot relua activitățile în săli și de asemenea nu vă ascund faptul că sunt îngrijorat de numărul de cazuri raportat ieri (n.r. joi).

Dacă nu se va dovedi că este o creștere a numărului de cazuri, după anumite reguli vom avea posibilitatea să stabilim deschiderea sălilor de fitness. În momentuld e față sunt sute de mii de români care așteaptă acest lucru”, a declarat Ionuț Stroe la Digi24.

*Cum se vor desfășura antrenamentele

Potrivit ministrului, masca pe față în regim de efort fizic este un lucru care nu se va impune ca normă. În schimb, normele care vor trebui să fie respectate țin de un triaj epidemiologic, de o termometrizare a persoanelor la intrarea în sală.

”Accesul se va face doar în baza unei programări prealabile, numărul persoanelor trebuie să fie limitat la capacitatea sălii și atenție, suprafața sălii se împarte la cei 7 metri pătrați menționați de noi în Ordin, astfel încât să putem afla numărul maxim de persoane care pot folosi aparatele în același timp. Organizarea spațiului de pregătire sportivă trebuie făcută astfel încât să se mențină distanțarea fizică. Dezinfectarea aparatelor trebuie făcută după fiecare utilizare.

Analizăm într-o primă fază să se redeschidă doar spațiile de aparate de forță, dar nu și cele care sunt folosite pentru regim colectiv, cu clase. Administratorul sălii va dispune aceste norme, el va decide cum își organizează activitatea, cum va satisface interesul tuturor clienților, nu vom impune o limită la resursa timp”, a spus ministrul Stroe.

Sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Documente necesare pentru plata de la stat a unei părți din salariu. Modelul, publicat în Monitorul Oficial

Publicat

Ordinul președintelui ANOFM privind modelul documentelor ce trebuie completate de către angajator pentru a putea beneficia de plata, de la stat, a unui procent din salariu, pentru cei care se întorc la muncă din șomajul tehnic, a fost publicat în Monitorul Oficial.

Este vorba despre:

*cererea care trebuie semnată și datată de reprezentantul legal;
*declarația pe propria răspundere
*lista persoanelor care beneficiază de această sumă.

Plata de către stat a unui procent din salariu pentru cei care se întorc din șomajul tehnic a fost stabilită prin Ordonanța de Urgență 92/2020, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Practic, statul (prin fondurile europene) susține 41,5% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea 6/2020, adică nu mai mult de 2.253 lei. Practic, statul decontează acea parte din salariu, pe o durată de trei luni.

Angajatorii trebuie, însă, să mențină contractele de muncă până la data de 31 decembrie 2020. Excepție fac lucrătorii sezonieri.

Sursa: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO:14 premii obținute de cursanții Școlii de Arte și Meșteșuguri din Alba Iulia, la concursuri online de interpretare muzicală

Publicat

Cursanții Școlii de Arte și Meșteșuguri din cadrul Centrului de Cultură ”Augustin Bena” au câștigat, în luna mai, 14 premii importante la concursuri online de interpretare muzicală vocală și instrumentală, potrivit reprezentanților CJ Alba.

Cele mai multe distincții au fost câștigate la Concursul Internațional online de Interpretare Vocală și Instrumentală „The Sound of Music” Oradea, desfășurat în perioada 23 – 24 mai 2020. „The Sound of Music” este un concurs dedicat atât amatorilor cât și profesioniștilor, iar printre participanți s-au aflat și 13 cursanți ai Școlii de Arte și Meșteșuguri din cadrul Centrului de Cultură ,,Augustin Bena”, de la clasele: Canto muzică-ușoară – prof. coordonator Marinela Popa, Instrumente de suflat – prof. coordonator Nicolae Vancu, Chitară (clasa externă din Cugir) – prof. coordonator Silviu Oprișiu, Pian – prof. coordonator Oana Cîrstea și Orgă electronică – prof. coordonator Ovidiu Tăran. În urma jurizării, cursanții din Alba au obținut următoarele premii:

SECȚIUNEA – MUZICĂ UȘOARĂ :

PREMIUL DE EXCELENȚĂ:

Patricia Vodă – 15 ani (anul II de studiu)

PREMIUL I:

Eliana Burde – 14 ani (an III de studiu)

Georgiana Claudia Zbutea – 16 ani ( anul IV de studiu)

Moțoc Diana – 28 ani (anul I de studiu)

PREMIUL II:

Ciama Isabela – 12 ani – (anul IV de studiu)

Iris Lasc – 10 ani (anul III de studiu)

Maria Imbre – 13 ani (anul II de studiu)

Alexandra Sălcudean – (anul I de studiu)

SECȚIUNEA -MUZICĂ INSTRUMENTALĂ – CHITARĂ:

PREMIUL DE EXCELENȚĂ:

Petrișor Rareș – 12 ani (anul III de studiu)

SECȚIUNEA: MUZICĂ TRADIȚIONALĂ – INSTRUMENTE:

PREMIUL I:

Balea Alex Nicolae – 13 ani (anul V de studiu)

SECȚIUNEA: MUZICĂ CULTĂ – PIAN:

PREMIUL I:

Alexandru Suciu – 9 ani ( anul III de studiu)

Valeriu Ursu – 8 ani (anul II de studiu)

SECȚIUNEA MUZICĂ CULTĂ – ORGĂ ELECTRONICĂ:

PREMIUL I:

Dragoș Popa – 14 ani ( anul I de studiu)

Un alt premiu important a fost adus în județul Alba de Maria Raluca Imbre, în vârstă de 13 ani. Aceasta a câștigat Premiul I la Concursul online Internațional de interpretare vocală și instrumentală ”Muzica ne poate uni”, eveniment care a reunit aproximativ 1.000 de concurenți. Concursul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Pecica, Casa de Cultură „Doru Ioan Petescu” Pecica, Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr” și Palatul Copiilor Arad – Clubul Copiilor Pecica.

Sursa foto: CJ Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Alți 12 pacienți, între care un copil de un an, declarați vindecați de COVID-19 și externați de la Spitalul din Alba Iulia

Publicat

În cursul zilelor de joi și vineri, un număr de 12 pacienți, internați la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, au fost declarați vindecați de COVID-19 și au fost externați, după ce rezultatele a două teste consecutive în cazul acestora au ieșit negative.

Potrivit reprezentanților unității medicale, cel mai tânăr pacient vindecat este un băiețel în vârstă de doar 1 an, iar cel mai vârstnic un bărbat de 49 de ani. Cei 12 pacienți externați (8 de sex masculin și 4 de sex feminin) locuiesc în Laz (3), Meteș (3), Câlnic (2), Gârbova (2), Sebeș (1), Răhău (1).

În această săptămână, au fost declarați vindecați de COVID-19, în total, un număr de 22 de pacienți îngrijiți în cadrul secției de boli infecțioase.

Totodată, de la începutul evoluției pandemiei și până în prezent, la secția de boli infecțioase au fost internați peste 126 de pacienți pozitivi cu COVID-19, boală cauzată de infectarea cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Dintre aceștia, 78 au fost declarați vindecați, iar 36 au fost transferați la unități sanitare din Blaj (13), Aiud (20), Sibiu (2) și Sebeș (1). În prezent, la secția de boli infecțioase se află internați 12 pacienți confirmați cu COVID-19.

De precizat este că la SJU Alba Iulia au fost îngrijiți peste 100 de pacienți suspecți de COVID-19, în cazul cărora, în urma analizelor de laborator, nu s-a confirmat prezența virusului.

”SJU Alba Iulia este o unitate sanitară în care se tratează cazurile confirmate, sunt internate inclusiv cazuri suspecte, iar în propriul laborator se analizează probele recoltate pentru depistarea virusului. Recomandăm tuturor să respecte cu strictețe măsurile și recomandările autorităților implicate în combaterea pandemiei”, transmit reprezentanții spitalului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate