Primul portret în ulei al lui Horea, scos la licitație. Lucrarea, realizată de Ioan Costande de la Răhău, a fost găsită în Franța

Primul portret în ulei al lui Horea, pictat de un român, pictorul revoluționar pașoptist ardelean Ioan Costande (1819 – 1879), este scos la licitație, la Casa A 10 by Artmark.

Licitația are loc în cadrul celui mai important eveniment din acest sezon, „Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești”, ce va avea loc în data de 22 octombrie, de la orele 19.00, la Galeriile Artmark din Capitală.

Opera, un ulei pe pânză cu dimensiuni mari, de 75×60 cm, a fost intitulată de artist, lângă semnătura sa, „Nicolau Ursu Horia (1784)”.

Descoperită întâmplător în Franța în 2022, pictura a mai avut parte doar de o ieșire în public, anul trecut, când a fost expusă pentru o scurtă perioadă, la Galeria de Artă Românească a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu (noiembrie 2023 – aprilie 2024).

De asemenea a trecut și printr-o restaurare realizată de artiștii-specialiști ai muzeului.

Ioan Costande, artistul din Răhău cu studii la Viena

Cu studii la Viena și Budapesta, Ioan Costande, născut în apropierea Sebeșului, la Rahău (jud. Alba), s-a afirmat rapid ca litograf priceput al epocii sale, abordând o tehnică academistă.

De altfel, portretul în ulei al lui Horea este semnat „Ioan Costande P.A.”, adică „Pictor Academist”, titlu pe care îl purta cu mândire în epocă, fiind extrem de puțini românii care absolviseră o facultate de arte.

A fost profesor la Institutul „Terezianum” din Sibiu, din 1841, și participant la Revoluția din 1848, în calitate de comandant al gărzilor civile din Ocna Sibiului.

Ca revoluționar, i-a avut între colegi și pe ceilalți pictori academiști ai vremii, cu toții alăturați Revoluției, personalități precum Ion Negulici, C.D. Rosenthal, Mișu Popp și Barbu Iscovescu, alături de care a realizat portrete-efigii închinate figurilor istorice remarcabile ale epocii, toate vectori ai luptei pentru libertate și egalitate în drepturi, simboluri ale Revoluției de la 1848 – Avram Iancu, Horea, Crișan, George Barițiu.

Primul portret în ulei al lui Horea, o raritate

Cum de-a lungul timpului s-au păstrat foarte puține dintre lucrările realizate de Ioan Costande în ulei, pictura de față este cu adevărat o raritate și o mărturie neprețuită a măiestriei picturale a artistului.

Una dintre figurile istorice importante ale României, Vasile Ursu Nicula (cunoscut drept Horea) a fost conducătorul Răscoalei de la 1784 din Transilvania, mișcarea socială și politică care a precedat Revoluția.

Citește și 27 decembrie: Ziua marii trădări a lui Horea și Cloșca. Trădătorii, ”cinstiți” cu un ospăț: ”O să cadă blestemul pe noi”

Era unul dintre puținii știutori de carte ai comunității, așadar și-a asumat statutul de „avocat al țăranilor” și a avut un rol important în pornirea răscoalei.

În această pictură, Horea a fost reprezentat sobru și demn, precum un aristocrat al Transilvaniei – o atitudine justă și exactă, judecând după mărturiile vremii.

Sătenii din Țara Moților s-au bizuit pe iscusința sa pentru prezentarea, în fața împăratului austriac Iosif al II-lea, a nemulțumirilor acumulate de ei.

Constrângerile feudale impuse (creșterea numărului zilelor de muncă, a valorii dărilor obligatorii) și lipsa unui răspuns din partea celor aflați la putere i-au împins pe țăranii iobagi care chestionau statutul de „tolerați” să se revolte.

Români, maghiari și sași, printre care se aflau atât meșteșugari, preoți, precum și mineri, și-au unit forțele în răscoala care a căpătat un caracter național și s-a întins pe o perioadă de doar câteva luni, la sfârșitul lui 1784.

Mișcarea a avut un mare ecou în Europa, lucru confirmat și prin numărul mare de gravuri cu chipurile celor trei conducători – Horea, Cloșca și Crișan – care au circulat în Europa Centrală.

Citește și: Ultimele zile ale lui Horea, Cloșca și Crișan, prezentate în câteva scrisori din secolul XVIII. Cum este descrisă execuția lor

În secolul al XIX-lea existau numeroși români transilvăneni care aveau în casă, pe perete, chipurile lui Horia și Cloșca, lucru menționat de A. de Gerando și de I. Selegeanu, în 1868.

Horea, prins prin trădare

La sfârşitul lunii decembrie 1784, Horea şi Cloşca au fost arestaţi şi, după câteva zile, întemniţaţi la Alba Iulia. Pe 30 ianuarie 1785 a fost prins şi Crişan, trădat de nişte ţărani români şi întemniţat.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. Pasurile de trecere în Țara Românească și Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluției să fugă acolo.

Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului.

Academicianul David Prodan amintește că, în momentul prinderii, „Horea scoase o mînă de hîrtii din sîn și le aruncă în flăcări. Țăranii, ocupați fiind cu legarea, nu le-au putut salva”.

Este vorba despre țăranii Ștefan Trif și Nuțu Matieș, alături de alți 5 țărani care au participat la prinderea lui Horea.

Acuzat de rebeliune, Horea a fost închis, alături de Cloșca și Crișan, la Alba Iulia. Se spune că în timpul întemnițării celor trei, mai mulți pictori austrieci i-au vizitat pentru a le realiza portretele (dintre care îi amintim pe Franz Neuhauser și Anton Steinwald – al cărui ulei este în colecția Muzeului Național de Istorie al României).

Sfârșitul lui Horea a fost unul brutal, acesta fiind executat alături de Cloșca prin tragerea pe roată, metodă de execuție – abolită ulterior din codul penal austriac – ce avea menirea de a înspăimânta țărănimea iobagă care se revoltase anterior.

Ecourile acestei răscoale vor ajunge în mai multe țări europene, care vor prezenta în publicațiile vremii crunta succesiune a întâmplărilor.