Connect with us
Publicitate

ABRUD

Ultimele zile ale lui Horea, Cloșca și Crișan, prezentate în câteva scrisori din secolul XVIII. Cum este descrisă execuția lor


Publicat

Horea-Closca-si-Crisan

Aproape tot secolul al XVIII-lea a fost unul greu de îndurat pentru iobagii români, abuzaţi până la refuz de nobilii stăpâni. Iobagilor li se cereau impozite mari, multe zile de lucru în slujba nobililor şi li s-au tăiat multe drepturi pe care aceştia le aveau din strămoşi. 

Pentru o îmbunătăţire a vieţii iobagilor, aceştia au trimis, în rânduri repetate, delegaţi la Curtea imperială de la Viena, cu petiţii, rămase, aproape de fiecare dată, fără soluţie, iar delegaţii au fost persecutaţi. Însuşi Horea a fost la Viena de 4 ori, cu petiţii ale iobagilor, însă efectele acestora în viaţa iobagilor au fost minore.

Astfel, la 31 octombrie 1784, a izbucnit răscoala ţărănească menită să îi scape pe aceştia de iobăgie. Au avut loc o serie de atacuri sângeroase asupra nobililor din Transilvania, iar cei trei conducători ai răscoalei au preluat, în scurt timp, întreaga autoritate.

 

 

La sfârşitul lunii decembrie, Horea şi Cloşca au fost arestaţi şi, după câteva zile, întemniţaţi la Alba Iulia. Pe 30 ianuarie 1785 a fost prins şi Crişan, trădat de nişte ţărani români şi întemniţat.

Cum s-a desfăşurat execuţia lui Horea şi Cloşca? Ce s-a întâmplat cu Crişan?

În dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată. Despre acest eveniment există o serie de documente care descriu, cu amănunte dintre cele mai atroce, martiriul. Profesorul universitar doctor Cloşca L. Băluţa redă, într-un studiu, frangmente din scrisori, trimise în acea vreme, de persoane care au asistat la execuţie.

Una este cea a profesorului Iosif Gabri, din Alba Iulia adresată prietenului său Daniel Emeric de la Roma, scrisă în pe 2 martie 1785, în limba maghiară şi păstrată la Biblioteca Documentară Batthyaneum din Alba Iulia.

Vă prezentăm o parte a scrisorii despre frângerea pe roată a lui Horea şi Cloşca şi despre suicidul lui Crişan:

  • „Sentinţa prevede ca aceştia să fie duşi până sub furci (locul execuţiei) şi acolo de vii să li se frângă oasele cu roata, mai întâi lui Cloşca, apoi lui Horea; iar după ce vor fi frânţi, să fie tăiaţi în bucăţi, măruntaiele să fie îngropate sub furci, câte o bucată din trupul lor să fie pusă aici pe roată, iar celelalte părţi să fie expuse în acele locuri unde au săvârşit atâtea crime, aprinderi şi prădăciuni.
  • După cum prevedea sentinţa, întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile 9 şi jumătate, Horia şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot schismatic. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă.
  • Ei au fost însoţiţi de un excadron de cavalerişti din Ioscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestri orăşeni şi de haiduci.
  • Batalionul pedeştrilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat pe cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul în formă de careu şi între cavalerie şi, astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie în faţa mea.
  • În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate, au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul că din fiecare sat a celor patru comitate au trebuit să ia parte, după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel putin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel putin 20 de lovituri până şi-a dat sufletul.
  • În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea, legat, a fost ţinut în picioare de doi ucenici ca să vadă de ce moarte şi prin ce chinuri grozave a trebuit să moară ucigaşul său tovarăş.
  • După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi i-a dat leşul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar, după patru lovituri, din porunca domnului Eckard, au început să-i lovească pieptul şi, astfel, după opt-nouă lovituri a murit.[…]
  • Despre prinderea lui Gheorghe Crişan şi aducerea lui aici, ştiu că v-am scris deja. Dar faptul că s-a sugrumat într-o noapte în închisoarea de sub Gardă cu legătoarele de la izmene, poate că nu v-am comunicat şi că gâzii l-au dus sub furci şi l-au tăiat în patru; o bucată au lăsat-o aici, iar celelalte le-au dus în alte părţi.”

Un alt document al vremii este scrisoarea lui Iohan Andreas Maetz din Alba Iulia către fratele său, Michael, din Sighişoara, redactată în limba germană, la 31 martie 1785 şi păstrată în Muzeul din Sighişoara. Iată cum este descrisă execuţia lui Horea şi Cloşca, respectiv moartea lui Crişan:

  • „În ceea ce priveşte execuţia căpeteniilor răsculaţilor din ţara noastră, a fost complet îndeplinită tocmai într-o formă cu totul militară. Delicvenţii au fost transportaţi până la locul execuţiei, sub paza unei trupe de 300 de soldaţi infanterişti şi a unui excadron de husari din Ioscana.
  • Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană şi română, sentinţa pentru faptele lor groaznice şi barbare. După aceea, Cloşca a fost cel dintâi zdrobit cu roate de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenţia contelui Iankovitsch a primit, în numele Majestăţii Sale, cele două lovituri de graţie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus.
  • După îndeplinirea execuţiei cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăţi, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părţi ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevăraţi câini turbaţi fiind fixate pe lângă drumuri, spre învăţătura celorlalţi răsculaţi români.
  • Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crişan, s-a sugrumat el însuşi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui a fost târât la locul execuţiei şi tăiat în patru părţi: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părţi ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor.
  • Ceilalţi (răsculaţi) care au fost prinşi au fos pedepsiţi, unii la moarte, alţii la închisoare pe viaţă, iar alţii cu până la 90 de lovituri (de baston) şi apoi lăsaţi în libertate; dar mai sunt câţiva deţinuţi despre care nu se poate afla nimic sigur, despre care va fi soarta lor”.

Ce urmări a avut răscoala ţăranilor, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan?

Mulţi ţărani români au fost executaţi de nobilimea maghiară în acea perioadă, fără judecată, în cele mai crude moduri. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a avut ca efect imediat o nesemnificativă îmbunătăţire a vieţii ţăranilor, prin decrete imperiale, însă aceştia au rămas în continuare iobagi până în 1848.

În conştiinţa naţională a românilor din Apuseni, această răscoală a fost germenul unei serii de evenimente din deceniile următoare,  cu efecte clare în succesul Revoluţiei române din Transilvania din 1848 şi al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Horea, Cloşca şi Crişan au rămas întipăriţi, ca figuri, în medalistica şi filatelia epocii, precum şi, ulterior, în tablouri, sculpturi, cântece sau alte forme artistice.

Cine sunt urmaşii conducătorilor răscoalei de la 1784-1785?

Mulţi dintre cei care provin din zona munţilor Apuseni sunt purtătorii genelor conducătorilor răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

Vă prezentăm în continuare lista conducătorilor răscoalei, împreună cu o provocare: Căutaţi-vă strămoşii printre fruntaşii răscoalei de la 1784-1785.

1. Gheorghe a lui Nistor din Albac

2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac
3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare
4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare
5. Teodor Lazăr din Râul Mare
6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel
7. Ilie Bursu, din Ponorel
8. Filip Drăgoiu din Ponorel
9. Ursu Şoldeş din Săcătura
10. Nicolae Pleşa din Scărişoara
11. Vasile Giurgiu din Scărişoara
12. Nicolae Tafe din Scărişoara
13. Igă Crângul din Scărişoara
14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra
15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra
16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra
17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra
18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra
19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra
20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)
21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)
22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)
23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)
24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)
25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)
26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)
27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)
28. Ilie Sîntu din Vârşi
29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea
30. David Onu Surdu din Muşca
31. Samuil Marţi, nobil din Abrud
32. Ioan Biro din Roşia
33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş
34. Teodor Faur din Baia de Arieş
35. Vasile Todor din Baia de Arieş
36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea
37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea
38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea
39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea

Căpitani aleşi de popor
40. Vasile Marian din Mogoş
41. Onu Barbudin din Mogoş
42. Nicolae Barbu din Mogoş
43. Onuţ Ungureanu din Mogoş
44. Ioan Timariu din Mogoş
45. Vasile Jinariu din Mogoş
46. Lula Bârle din Mogoş
47. Gavrilă Bârle din Mogoş
48. Sântion Marian din Mogoş
49. Ioan Chirilă din Mogoş
50. Ionuţ Dandea din Bucium
51. Nicola Forde din Ponor
52. Solomon Ispas din Vulpăr
53. Ioan Muntean din Vulpăr
54. Drăgoiu Rotea din Cârna
55. Ionel Săcăreanu din Cârna
56. Serafim Goanţă din Cârna
57. Ionaşcu din Vinţu de Jos
58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)
59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj
60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj
61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului
62. Gheorghe Nicula din Vale
63. Simion Ferenţ din Vale

Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai  mari căpitani ai Zarandului după Crişan
64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului
65. Toma Berna din Vaca
66. Ioan Faur din Tomnaticu
67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud
68. Ilie Dâncuţ din Ociu
69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni
70. Gheorghe Adam din Crişcior
71. Popa Costin din Criscior, ales de popor
72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad
73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad
74. Ioan Manu din Ilteu
75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi
76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)
77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin
78. Ioan Lopedatu din Săvârşin
79. Tripa Grozavu din Săvârşin
80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin
81. Jucu Celnogeanu din Conop
82. Adam Babă din Baia de Criş
83. Ioan Sava din Baia de Criş
84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi
85. Ioan Golcea din Brad
86. Ioan Suciu din Brad
87. Dănilă Todoranu din Brad

Căprari săteşti
1. Iacob Topa din Albac
2. Anghel al Manciului din Albac
3. Anghel al lui Ţilaş din Albac
4. Ispas Galdău din Rîul Mare
5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura
6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura
7. Bunu Corcheş din Săcătura
8. Ion Bădău din Săcătura
9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea
10. Petru Vesa din Cîmpeni
11. Lupu Dehelean din Cîmpeni

Numiţi de Cloşca:
12. Simion Mămăligă din Mogoş
13. Ioan Miclea din Mogoş
14. Ioan Sularu din Mogoş
15. Onu Sularu din Mogoş
16. Ioan Bogdan din Mogoş
17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş

Recunoscuţi de popor:
18. Pavel Teiuşanu din Mogoş
19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş

Numiţi de Horea:
20. Ignat Damian din Muşca
21. Petruţiu Macavei din Muşca
22. Văsii Gavrilă din Muşca

Numiţi şi juraţi de Horea:
23. Sântion Pavenu din  Muntele Gircuţa
24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa
25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa
26. Lupu Roncea din Brezeşti
27. Ursu Roncea din Brezeşti
28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş

Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a

Ec. Ioan Străjan

Surse: dacoromania-alba.ro, enciclopediaromaniei.ro

 


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

[wtpsw_carousel show_date="false" show_author="false" show_comment_count="false" limit="6" orderby="date"]
2 Comentarii

2 Comments

  1. vali

    marți, 28.02.2012 at 22:22

    ma bucur ca articolul a fost re-verificat si data incorecta modificata 🙂

    • moderatorul de serviciu

      marți, 28.02.2012 at 22:57

      multumim pentru ajutor

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: NOUĂ persoane din Ciuruleasa, infectate cu noul coronavirus. Din cele 24 de cazuri din Alba, jumătate sunt din comună

Publicat

Nouă persoane din comuna Ciuruleasa au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus, potrivit unor surse Alba24.ro.

Aceștia ar fi contacți ai cazului numărul 4 din Alba, un bărbat în vârstă de 70 de ani, din aceeași comună, confirmat pozitiv cu câteva zile in urmă, mai susțin sursele alba24.ro. 

De asemenea, tot din Ciuruleasa, pe lângă cei nouă confirmați acum și bătrânul de 70 de ani, mai există încă două persoane testate pozitiv, dar care au fost cuprinse în cazurile confirmate, în informarea de la ora 13.00. În total, în comuna Ciuruleasa, până acum există 12 cazuri confirmate.

Momentan, sursele Alba24.ro, mai susțin că se iau în calcul trei variante de transmitere a virusului, printre acestea fiind un transport la ocazie sau o împărtășanie.

Șase persoane dintre cele nouă confirmate acum, provin din aceeași curte, au mai transmis sursele.

UPDATE 2: Reprezentanții Arhiepiscopiei Alba Iulia au declarat pentru Alba24.ro, că preotul și cântărețul parohiei din comună au fost și ei testați pentru coronavirus, dar rezultatul este negativ. Testarea vine ca urmare a faptului că unul dintre cazurile confirmate la Ciuruleasa mai cânta la biserica din sat și din acest motiv toate persoanele care au intrat în contact cu acesta au fost și ele testate la rândul lor.

UPDATE: Primarul comunei Ciuruleasa, Radu Tuhuț, a declarat pentru Alba24.ro, că a convocat comitetul pentru situații de urgență. Acesta a mai spus că se iau măsuri de protecție și izolare. Sunt patru case care trebuie izolate a mai spus primarul. De asemenea, Radu Tuhuț a mai declarat că pregătește voluntari care să livreze mâncare și cele necesare persoanelor afectate și că mai mult de atât, va bloca cu poliția intrările în comună.

Sâmbătă, la comunicarea de la ora 13:00, Grupul de Comunicare Strategică a transmis că până în acel moment erau 15 persoane confirmate pozitiv în Alba. Acum, cu cei nouă confirmați, la nivelul județului există până în prezent 24 de cazuri de coronavirus.

Știre în curs de actualizare.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un bărbat din Alba, grațiat pe vremea comunismului pentru tentativă de omor, a fost trimis în judecată pentru o faptă similară

Publicat

criminalisti-politia-nu-treceti

Un bărbat de 60 de ani, din localitatea Aiudu de Sus a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor după ce a lovit cu un briceag, în zona inimii, un consătean. Fapta s-a petrecut în 21 februarie, în jurul orei 21.00, iar incuplatul. A.Vasile se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Potrivit reprezentanților Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, A Vasile, în vremea regimului comunist a mai comis o tentativă de omor, dar nu și-a executat toată pedeapsa deoarece a primit o grațiere și a ieșit mai devreme din închisoare.

Dosarul în care bărbatul a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, în 3 aprilie, dar momentan nu a primit un prim termen de judecată. De asemenea, A.Vasile se află în arest preventiv.

Comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, ”la data de 22 februarie 2020, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un inculpat în vârstă de 60 de ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, portul fără drept de obiecte periculoase şi folosirea fără drept de obiecte periculoase.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 21 februarie 2020, în jurul orelor 21:10, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice într-un local din localitatea Aiudul de Sus, judeţul Alba, inculpatul a lovit un bărbat cu un briceag în zona inimii, cauzându-i o plagă înjunghiată precordială, care necesită un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

S-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, măsură care a fost dispusă, la data de 22 februarie 2020, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Alba. ”Admite propunerea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba cu privire la inculpatul A. Vasile” se arată în comunicatul Parchetului.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb: Statul sprijină companiile afectate de COVID cu ajutoare directe în valoare de 30 de miliarde de lei

Publicat

Deputatul PNL de Alba, Sorin Bumb, a declarat într-un comunicat de presă că: ”guvernul României a adoptat un pachet complex de măsuri menite a sprijini companiile afectate de criză. Valoarea directă a ajutoarelor este de 30 de miliarde de lei, dar impactul total ala cestora ajunge la circa 100 de miliarde de lei.

În perioada martie – aprilie, guvernul și-a asumat deja următoarele angajamente, menite să susțină economia: rambursări TVA de 9 miliarde de lei, plata concediilor medicale scadente în valoare de 2,7 miliarde de lei, alocarea a 200 de milioane de lei pentru susținerea procedurilor de carantină și izolare, precum și decontarea facturilor pentru lucrări de construcții angajate de autoritățile locale în valoare de 1,5 miliarde de lei.

Un program multianual este dedicat exclusiv IMM-urilor si prevede garantarea de credite și subvenționarea dobânzilor, efectul de multiplicare în economie fiind estimat la 70 de miliarde de lei. În plus, IMM-urile au posibilitatea de a solicita amânarea la plată pentru serviciile de utilități și chirie, iar toate firmele care își plătesc impozitele primesc bonificații. În plus, a fost prorogat termenul de plată pentru impozitele pe clădiri și mijloace de transport, s-au suspendat executările silite pentru creanțe bugetare și nu se calculează dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale din perioada de urgență la acre se adaugă alte 30 de zile.

Pentru angajații loviți de criză, statul plătește șomajul tehnic pentru perioada stării de urgență, iar pentru categoriile profesionale care nu au calitatea de angajați a fost stabilită o indemnizație de sprijin. Este cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale, profesiilor liberale și celor care obțin drepturi de autor, care vor primi o indemnizație în valoare de 75% din câștigul salarial mediu brut, pe baza unei declarații făcute pe propria răspundere. De asemenea, pentru perioada suspendării temporare a contractului de activitate sportivă pe perioada stării de urgență, sportivii beneficiază de o indemnizație de 75% din drepturile în bani aferente contraprestației activității sportive, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pentru anul 2020. Pentru angajații care beneficiază de tichete de vacanță, valabilitatea tichetelor emise în anul 2019 a fost prelungită automat până la 31 mai 2021, iar tichetele de vacanță aferente anului 2020 vor fi emise doar electronic.

Una dintre cele mai importante măsuri luate de Guvernul Orban este amânarea ratelor la creditele bancare ale populației dar și ale PFA-urilor,  IMM-urilor și companiilor. Ratele pot fi amânate cu până la 9 luni, până la 31 decembrie 2020, pe baza solicitării făcute în termen de 45 de zile și cu îndeplinirea unor condiții minimale.

Guvernul României a alocat importante sume de bani și către instituțiile statului aflate în prima linie a luptei cu epidemia. Ministerul sănătății a primit o suplimentare de 350 de milioane de lei pentru pregătirea unităților sanitare și pentru asigurarea tratamentului, precum și alte 42 de milioane de lei pentru susținerea centrelor de carantină. Alte 100 de milioane de lei au mers către Ministerul Afacerilor Interne pentru achizițiile necesare structurilor din subordine, între care și Departamentul pentru Situații de Urgență.

Prioritatea absolută rămâne protejarea sănătății populației, salvarea de vieți, limitarea extinderii pandemiei și eradicarea acestui flagel, în paralel cu menținerea mersului economiei și protejarea locurilor de muncă.

Toți trebuie să fim solidari și responsabili în această perioadă de grea încercare și să contribuim la limitarea efectelor epidemiei respectând, în primul rând, regulile și recomandările emise de instituțiile statului” a declarat deputatul PNL de Alba, Sorin Ioan Bumb.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Scrisoare deschisă: Mai multe cadre medicale din țară, cer pensie de urmaș pentru copiii lor, dacă vor muri la datorie

Publicat

Într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, ONG-ul Alianța Medicilor cere o lege prin care copiii cadrelor medicale să beneficieze de pensie de urmaș, în cazul în care, aceștia vor muri la datorie, în lupta cu noul coronavirus.

De asemenea, în scrisoarea respectivă, cadrele medicale, mai arată că bonusul de 500 de euro, promis de președintele țării, Klaus Iohannis, nu va rezolva problema, ci că au nevoie de echipamente de protecție, circuite corecte și camere de decontaminare.

” Scrisoare deschisă pentru toți decidenții,

Dacă nu ni se vor da asigurări și o lege clară, potrivit căreia copiii noștri (indiferent de vârsta acestora, aflați la studii sau încă sugari) vor avea asigurată toată viața pensie de urmaș în caz de deces (din cauza COVID-19), ne rezervăm dreptul de a demisiona.

Suntem foarte mulți în situația soț-soție care lucrează în domeniul sănatății (medic – medic; asistent – asistent; medic – asistent; asistent – infirmieră și toate celelalte relații posibile).

Nu avem nevoie de bani în plus ca să muncim și să ne facem datoria!

Este revoltător! Avem nevoie de echipamente de protecție, de circuite corecte, de camere de decontaminare la ieșirea din zona roșie și, mai ales, avem dreptul să ne știm copiii la adăpost, în caz de îmbolnăvire.

Echipament corespunzător de protecție înseamnă:

1) Pentru ATI și specialități chirurgicale: mască ffp2/ffp3, viziere, bonetă, PPE, cizme de cauciuc, două perechi de mănuși chirurgicale;
2) Pentru restul personalului din specialitățile medicale: măști ffp2/ ffp3, vizieră, bonetă, halat chirurgical impermeabil, două perechi de mănuși și botoși lungi.

Subliniem că toți cei care lucrăm în spitale, de la portar, brancardier și până la medicii cei mai expuși – ATI-iști, ORL-iști, infectioniști, chirurgi – ne dorim să muncim în condiții de deplină siguranță pentru că, odată infectați, reprezentăm un pericol pentru pacienții noștri, colegi și pentru toți cei cu care venim în contact.

Pericolul de a ne transforma în vectori este mare și un singur infectat în spital ne poate infecta pe toți, iar cei infectați nu pot folosi nimănui, nici măcar celor pe care ar trebui să îi trateze.

Ne întrebăm: rezolvă cei 500 de euro promiși problemele personalului medical? Evident, nu. Ei se adresează unei presupuse nevoi financiare care nu există. Toți am cerut echipamente de protecție, teste, circuite, protocoale și nu am primit decât foarte puțin. Și le cerem nu pentru că ne e teamă pentru noi, ci pentru că odată infectați suntem un pericol, o bombă cu ceas pentru pacienți, pentru colegi și, nu în ultimul rând, pentru familiile noastre. Asta vrem: siguranță pentru toată lumea!

Nu este admisibil să avem protocoale pentru cei decedați și nicio asigurare pentru urmașii personalului din sănătate ce poate fi afectat de pandemie .
Nu suntem datori numai față de pacienți, ci si față de urmașii noștri.
Găsiți soluții viabile pentru ca toți cei ce lucrăm în domeniul sanitar să o putem face protejați, în condiții de siguranță și, dacă se poate, sustineți-ne cu tot ce puteți ca să ne putem trata pacienții și să fim sănătoși!

În cazul în care se va ajunge la primirea celor 500 de euro, fără posibilitate de refuz, donarea lor către o cauză pe care o susținem este de dorit, în contextul în care nu acesta este sprijinul pe care îl solicităm!”, se arată în scrisoarea postată pe pagina Alianța Medicilor.

Scrisoarea este semnată de doctor Bogdan Tănase, președinte al ONG-ului, Alianța Medicilor.

Alianţa Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical este o organizaţie nonprofit constituit dintr-o mişcare spontană pe Facebook, la care au participat în jur de 30.000 de cadre medicale şi membrii ai societăţii civile din toată ţara. Alianţa Medicilor pledează pentru o creştere a finanţării sistemului medical, venituri comparabile cu cele din ţările Uniunii Europene, militează împotriva managementului defectuos al sistemului medical şi promovează eforturile deosebite ale corpului medical pentru un act medical responsabil şi de calitate.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate