Connect with us
Publicitate

ABRUD

Ultimele zile ale lui Horea, Cloșca și Crișan, prezentate în câteva scrisori din secolul XVIII. Cum este descrisă execuția lor


Publicat

Horea-Closca-si-Crisan

Aproape tot secolul al XVIII-lea a fost unul greu de îndurat pentru iobagii români, abuzaţi până la refuz de nobilii stăpâni. Iobagilor li se cereau impozite mari, multe zile de lucru în slujba nobililor şi li s-au tăiat multe drepturi pe care aceştia le aveau din strămoşi. 

Pentru o îmbunătăţire a vieţii iobagilor, aceştia au trimis, în rânduri repetate, delegaţi la Curtea imperială de la Viena, cu petiţii, rămase, aproape de fiecare dată, fără soluţie, iar delegaţii au fost persecutaţi.

Citește și 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ce a provocat revolta țărănimii iobage din Transilvania de la 1784-1785

Însuşi Horea a fost la Viena de 4 ori, cu petiţii ale iobagilor, însă efectele acestora în viaţa iobagilor au fost minore.

Răscoala iobagilor din Transilvania condusă de Horea, Cloșca și Crișan

Astfel, la 31 octombrie 1784, a izbucnit răscoala ţărănească menită să îi scape pe aceştia de iobăgie. Au avut loc o serie de atacuri sângeroase asupra nobililor din Transilvania, iar cei trei conducători ai răscoalei au preluat, în scurt timp, întreaga autoritate.

La sfârşitul lunii decembrie, Horea şi Cloşca au fost arestaţi şi, după câteva zile, întemniţaţi la Alba Iulia. Pe 30 ianuarie 1785 a fost prins şi Crişan, trădat de nişte ţărani români şi întemniţat.

Cum s-a desfăşurat execuţia lui Horea şi Cloşca? Ce s-a întâmplat cu Crişan?

În dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată. Despre acest eveniment există o serie de documente care descriu, cu amănunte dintre cele mai atroce, martiriul. Profesorul universitar doctor Cloşca L. Băluţa redă, într-un studiu, frangmente din scrisori, trimise în acea vreme, de persoane care au asistat la execuţie.

Una este cea a profesorului Iosif Gabri, din Alba Iulia adresată prietenului său Daniel Emeric de la Roma, scrisă în pe 2 martie 1785, în limba maghiară şi păstrată la Biblioteca Documentară Batthyaneum din Alba Iulia.

Vă prezentăm o parte a scrisorii despre frângerea pe roată a lui Horea şi Cloşca şi despre suicidul lui Crişan:

  • „Sentinţa prevede ca aceştia să fie duşi până sub furci (locul execuţiei) şi acolo de vii să li se frângă oasele cu roata, mai întâi lui Cloşca, apoi lui Horea; iar după ce vor fi frânţi, să fie tăiaţi în bucăţi, măruntaiele să fie îngropate sub furci, câte o bucată din trupul lor să fie pusă aici pe roată, iar celelalte părţi să fie expuse în acele locuri unde au săvârşit atâtea crime, aprinderi şi prădăciuni.
  • După cum prevedea sentinţa, întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile 9 şi jumătate, Horia şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot schismatic. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă.
  • Ei au fost însoţiţi de un excadron de cavalerişti din Ioscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestri orăşeni şi de haiduci.
  • Batalionul pedeştrilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat pe cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul în formă de careu şi între cavalerie şi, astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie în faţa mea.
  • În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate, au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul că din fiecare sat a celor patru comitate au trebuit să ia parte, după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel putin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel putin 20 de lovituri până şi-a dat sufletul.
  • În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea, legat, a fost ţinut în picioare de doi ucenici ca să vadă de ce moarte şi prin ce chinuri grozave a trebuit să moară ucigaşul său tovarăş.
  • După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi i-a dat leşul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar, după patru lovituri, din porunca domnului Eckard, au început să-i lovească pieptul şi, astfel, după opt-nouă lovituri a murit.[…]
  • Despre prinderea lui Gheorghe Crişan şi aducerea lui aici, ştiu că v-am scris deja. Dar faptul că s-a sugrumat într-o noapte în închisoarea de sub Gardă cu legătoarele de la izmene, poate că nu v-am comunicat şi că gâzii l-au dus sub furci şi l-au tăiat în patru; o bucată au lăsat-o aici, iar celelalte le-au dus în alte părţi.”

Un alt document al vremii este scrisoarea lui Iohan Andreas Maetz din Alba Iulia către fratele său, Michael, din Sighişoara, redactată în limba germană, la 31 martie 1785 şi păstrată în Muzeul din Sighişoara. Iată cum este descrisă execuţia lui Horea şi Cloşca, respectiv moartea lui Crişan:

  • „În ceea ce priveşte execuţia căpeteniilor răsculaţilor din ţara noastră, a fost complet îndeplinită tocmai într-o formă cu totul militară. Delicvenţii au fost transportaţi până la locul execuţiei, sub paza unei trupe de 300 de soldaţi infanterişti şi a unui excadron de husari din Ioscana.
  • Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană şi română, sentinţa pentru faptele lor groaznice şi barbare. După aceea, Cloşca a fost cel dintâi zdrobit cu roate de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenţia contelui Iankovitsch a primit, în numele Majestăţii Sale, cele două lovituri de graţie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus.
  • După îndeplinirea execuţiei cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăţi, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părţi ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevăraţi câini turbaţi fiind fixate pe lângă drumuri, spre învăţătura celorlalţi răsculaţi români.
  • Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crişan, s-a sugrumat el însuşi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui a fost târât la locul execuţiei şi tăiat în patru părţi: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părţi ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor.
  • Ceilalţi (răsculaţi) care au fost prinşi au fos pedepsiţi, unii la moarte, alţii la închisoare pe viaţă, iar alţii cu până la 90 de lovituri (de baston) şi apoi lăsaţi în libertate; dar mai sunt câţiva deţinuţi despre care nu se poate afla nimic sigur, despre care va fi soarta lor”.

Ce urmări a avut răscoala ţăranilor, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan?

Mulţi ţărani români au fost executaţi de nobilimea maghiară în acea perioadă, fără judecată, în cele mai crude moduri. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a avut ca efect imediat o nesemnificativă îmbunătăţire a vieţii ţăranilor, prin decrete imperiale, însă aceştia au rămas în continuare iobagi până în 1848.

În conştiinţa naţională a românilor din Apuseni, această răscoală a fost germenul unei serii de evenimente din deceniile următoare,  cu efecte clare în succesul Revoluţiei române din Transilvania din 1848 şi al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Horea, Cloşca şi Crişan au rămas întipăriţi, ca figuri, în medalistica şi filatelia epocii, precum şi, ulterior, în tablouri, sculpturi, cântece sau alte forme artistice.

Cine sunt urmaşii conducătorilor răscoalei de la 1784-1785?

Mulţi dintre cei care provin din zona munţilor Apuseni sunt purtătorii genelor conducătorilor răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

Vă prezentăm în continuare lista conducătorilor răscoalei, împreună cu o provocare: Căutaţi-vă strămoşii printre fruntaşii răscoalei de la 1784-1785.

1. Gheorghe a lui Nistor din Albac

2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac
3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare
4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare
5. Teodor Lazăr din Râul Mare
6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel
7. Ilie Bursu, din Ponorel
8. Filip Drăgoiu din Ponorel
9. Ursu Şoldeş din Săcătura
10. Nicolae Pleşa din Scărişoara
11. Vasile Giurgiu din Scărişoara
12. Nicolae Tafe din Scărişoara
13. Igă Crângul din Scărişoara
14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra
15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra
16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra
17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra
18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra
19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra
20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)
21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)
22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)
23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)
24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)
25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)
26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)
27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)
28. Ilie Sîntu din Vârşi
29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea
30. David Onu Surdu din Muşca
31. Samuil Marţi, nobil din Abrud
32. Ioan Biro din Roşia
33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş
34. Teodor Faur din Baia de Arieş
35. Vasile Todor din Baia de Arieş
36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea
37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea
38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea
39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea

Căpitani aleşi de popor
40. Vasile Marian din Mogoş
41. Onu Barbudin din Mogoş
42. Nicolae Barbu din Mogoş
43. Onuţ Ungureanu din Mogoş
44. Ioan Timariu din Mogoş
45. Vasile Jinariu din Mogoş
46. Lula Bârle din Mogoş
47. Gavrilă Bârle din Mogoş
48. Sântion Marian din Mogoş
49. Ioan Chirilă din Mogoş
50. Ionuţ Dandea din Bucium
51. Nicola Forde din Ponor
52. Solomon Ispas din Vulpăr
53. Ioan Muntean din Vulpăr
54. Drăgoiu Rotea din Cârna
55. Ionel Săcăreanu din Cârna
56. Serafim Goanţă din Cârna
57. Ionaşcu din Vinţu de Jos
58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)
59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj
60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj
61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului
62. Gheorghe Nicula din Vale
63. Simion Ferenţ din Vale

Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai  mari căpitani ai Zarandului după Crişan
64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului
65. Toma Berna din Vaca
66. Ioan Faur din Tomnaticu
67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud
68. Ilie Dâncuţ din Ociu
69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni
70. Gheorghe Adam din Crişcior
71. Popa Costin din Criscior, ales de popor
72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad
73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad
74. Ioan Manu din Ilteu
75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi
76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)
77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin
78. Ioan Lopedatu din Săvârşin
79. Tripa Grozavu din Săvârşin
80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin
81. Jucu Celnogeanu din Conop
82. Adam Babă din Baia de Criş
83. Ioan Sava din Baia de Criş
84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi
85. Ioan Golcea din Brad
86. Ioan Suciu din Brad
87. Dănilă Todoranu din Brad

Căprari săteşti
1. Iacob Topa din Albac
2. Anghel al Manciului din Albac
3. Anghel al lui Ţilaş din Albac
4. Ispas Galdău din Rîul Mare
5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura
6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura
7. Bunu Corcheş din Săcătura
8. Ion Bădău din Săcătura
9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea
10. Petru Vesa din Cîmpeni
11. Lupu Dehelean din Cîmpeni

Numiţi de Cloşca:
12. Simion Mămăligă din Mogoş
13. Ioan Miclea din Mogoş
14. Ioan Sularu din Mogoş
15. Onu Sularu din Mogoş
16. Ioan Bogdan din Mogoş
17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş

Recunoscuţi de popor:
18. Pavel Teiuşanu din Mogoş
19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş

Numiţi de Horea:
20. Ignat Damian din Muşca
21. Petruţiu Macavei din Muşca
22. Văsii Gavrilă din Muşca

Numiţi şi juraţi de Horea:
23. Sântion Pavenu din  Muntele Gircuţa
24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa
25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa
26. Lupu Roncea din Brezeşti
27. Ursu Roncea din Brezeşti
28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş

Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a

Ec. Ioan Străjan

Surse: dacoromania-alba.ro, enciclopediaromaniei.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. vali

    marți, 28.02.2012 at 22:22

    ma bucur ca articolul a fost re-verificat si data incorecta modificata 🙂

    • moderatorul de serviciu

      marți, 28.02.2012 at 22:57

      multumim pentru ajutor

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Guvernul lansează apelul de proiecte pentru microelectronică. 500 de milioane de euro prin PNRR

Publicat

Ministerul Economiei a anunțat că întreprinderile, companiile și centrele de cercetare pot depune proiecte pentru accesarea fondurilor de 500 de milioane de euro prin PNRR pentru dezvoltarea microelectronicii. Aplicațiile pot fi transmise până în 7 februarie.

Ministerul a publicat metodologia finală și documentele care trebuie să însoțească aplicațiile potențialilor participanți la Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor IPCEI ME-CT.

”Aşa cum am promis, am deschis apelul de preselecţie pentru întreprinderile, companiile şi centrele universitare interesate să aplice pentru accesarea fondurilor de 500 milioane euro pentru dezvoltarea microelectronicii în România prin PNRR”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei.

Condiții pentru proiecte

Proiectul se adresează atât întreprinderilor mari, IMM-urilor și întreprinderi nou-înființate, care pot fi participanți direcți /indirecți, cât și organizațiilor de cercetare (institute de cercetare, universități),  care pot fi doar participanți indirecți. Toți aplicanții trebuie sa facă parte din lanțul valoric al microelectronicii, de la cercetare la materii prime, procesare, reciclare, potrivit ministerului.

Proiectele care vor primi sprijin financiar trebuie să aibă o puternică componentă inovatoare, care să avanseze stadiul de dezvoltare a tehnologiei și pot include investiții necesare pentru realizarea primei aplicări industriale – first industrial deployment- care se integrează în obiectivele definite la nivel european pentru IPCEI ME/CT.

Aplicațiile participanților se redactează în limba engleză și se transmit completate integral, în perioada 17 ianuarie – 7 februarie 2022, către Ministerul Economiei, la adresa de e-mail: politici_industriale@economie.gov.ro.

Termenul limită de transmitere este 7 februarie 2022, ora 10:00, fiecare solicitare primind un număr unic de înregistrare. Aplicațiile transmise după termenul limită nu sunt eligibile. Toate detaliile legate de începerea apelului pot fi consultate AICI.

Soluții pentru criza de semiconductoare

România și alte 21 de State Membre ale Uniunii Europene reunite în Consiliu  la 7 decembrie 2021 au semnat o declarație comună angajându-se să consolideze lanțul valoric al componentelor și sistemelor electronice în Europa, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductoare, a anunțat ministerul.

Potrivit sursei citate, ”noile provocări cu care ne confruntăm în prezent, la nivel comunitar, sunt definite prin accesul din ce în ce mai dificil la materia primă și producerea de semiconductori, dependența de furnizori și criza mondială a circuitelor integrate, resimțită acut și de companiile românești”.

Prin urmare, dezvoltarea industriei circuitelor integrate, pe o piață competitivă din ce în ce mai agresivă, necesită strategii inovatoare pentru a asigura implementarea de la idee la produsul finit în cel mai scurt timp și la cel mai înalt nivl de calitate, dar și prioritizarea investițiilor către tranziția dublă, verde și digitală.

În acest context, investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare, denumită în continuare IPCEI ME-CT, prevăzută în cadrul componentei 9. Sprijin pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare, inovare din PNRR, reprezintă un instrument pentru a facilita participarea României la un proiect de anvergură ce reuneaste peste 100 de companii din toată Europa. Totodată, reunește resurse financiare, cunoștințe și expertiză la nivel european, cu implicarea întregului ecosistem (inclusiv start-up-uri, IMM-uri și întreprinderi mari).

”România are o tradiție în domeniul microelectonicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori, cumpărăm produse pe care le integrăm și apoi le exportăm. Ce ne dorim printr-un astfel de proiect este să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, centre de dezvoltare naționale și universități, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar și alte sectoare ale economiei”, a declarat anterior ministrul Florin Spătaru.

Acesta a precizat că și în agricultură este nevoie de semiconductori.

”Ne uităm în special către industria auto, dar de asemenea acești producători sunt producători mari care vor să își dezvolte aceste capacități de producție și cu siguranță nu se vor opri doar la industria auto. În agricultură avem nevoie de semiconductori. Agricultura românească nu mai funcționează așa cum funcționa acum 20 de ani, are nevoie de automatizare, de produse care utilizează asttfel de materiale”, a mai spus Spătaru.

sursă: economie.gov.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ANRE: Amenzi de 400.000 de lei pentru Enel, după ce nu a aplicat reducerile în facturile de gaze

Publicat

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat luni că a amendat Enel cu 400.000 lei pentru că nu a emis în noiembrie facturi la gaze clienților care beneficiau de schema de ajutor privind compensarea și plafonarea. Cu câteva zile în urmă, ANRE a amendat Electrica Furnizare și Gaz Vest. 

Potrivit reprezentanților instituției, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că societățile Enel Energie și Enel Energie Muntenia au emis facturi aferente consumului de energie electrică pentru luna noiembrie 2021 conținând schema de sprijin prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată prin Legea nr. 259/2021.

Citește și Șeful ANRE, tăcut în scandalul facturilor la energie. Bugetarul Dumitru Chiriță are 12000 de euro pe lună și nu simte scumpirile

În ceea ce privește domeniul gazelor naturale, societățile Enel Energie și Enel Energie Muntenia, nu au emis facturi clienților beneficiari ai schemei de sprijin prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată prin Legea nr. 259/2021, pentru consumul de gaze naturale aferent lunii noiembrie 2021.

Pentru faptele săvârșite în domeniul gazelor naturale, societățile în cauză au fost sancționate cu amendă contravențională după cum urmează:

  • Enel Energie – 200.000 lei
  • Enel Energie Muntenia – 200.000 lei

Totodată, au fost dispuse măsuri pentru restabilirea legalităţii în sensul facturării consumului de gaze naturale aferent lunii noiembrie 2021 și aplicarea schemei de sprijin beneficiarilor acesteia.

Pe măsură ce vor fi finalizate și celelalte acțiuni de control având ca tematică aplicarea schemei de sprijin prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată prin Legea nr. 259/2021, concluziile și eventualele sancțiuni și măsuri aplicate vor fi făcute publice.

Reamintim clienților finali care sunt pașii de urmat dacă au neclarități privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale:

Clienții finali care au neclarități privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale, trebuie să se adreseze furnizorului care a emis factura în discuție pentru clarificări, acesta având obligația transmiterii unei explicaţii clare şi uşor de înţeles a modului în care este calculată valoarea facturii, în special în cazul în care aceasta nu este bazată pe consumul real.

În măsura în care apreciază că prin răspunsul formulat nu au fost aduse clarificările necesare, clientul final are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituții care au atribuții în acest sens, chiar și instanței de judecată.

Recomandăm clienților finali de energie electrică/gaze naturale următoarele:

  • să încheie o convenție de consum cu furnizorul de energie electrică/gaze naturale;
  • să verifice dacă facturarea s-a efectuat potrivit indexului transmis;
  • să verifice în contract perioada în care trebuie transmis furnizorului indexul și să beneficieze de mecanismul autocitirii pentru a evita facturarea unui consum estimat şi ulterior regularizarea acestuia;
  • să nu ignore notificările transmise de furnizorul de energie privind modificarea condițiilor contractuale, în special modificarea prețurilor/tarifelor. Dacă aceste modificări nu respectă condițiile prevăzute în contract (preț fix pe o anumită perioada de timp), clientul final are dreptul să sesizeze ANRE sau alte instituții care au atribuții în acest sens, chiar și instanța de judecată.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Alba Iulia: Unde ar putea fi instalate stații de încărcare pentru vehicule electrice și cât vor costa. Planurile Primăriei

Publicat

Primăria Alba Iulia vrea să amplaseze până la 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiu, prin programul de finanțare oferit de stat pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, a identificat 22 de posibile locații și a lansat procedura de achiziție a studiului de fezabilitate.

Municipiul Alba Iulia poate primi finanțare, prin programul AFM privind stațiile de reîncărcare vehicule electrice, de până la 3 milioane lei. O parte din investiție trebuie suportată și din bugetul local.

Până la 15 stații, cu cel puțin două puncte de reîncărcare vehicule electrice

Studiul de fezabilitate se va face pentru 13-15 sații de încărcare autovehicule electrice, pentru o investiție totală în lucrări în valoare de 3 milioane lei. Amplasamentul va fi decis de reprezentanții primăriei și cei ai DEER.

Stația va avea cel puțin două puncte de reîncărcare, simultană, alimentate din același punct de livrare din rețeaua publică de distribuție. Dintre cele două puncte de reîncărcare, unul trebuie să permită încărcare în curent continuu la putere de 50kW, iar celălalt în curent alternativ de 22kW.

În documentația de proiect, inițiatorii precizează că în prezent municipiul nu dispune de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, prin care să se contribuie la creșterea numărului de astfel de mijloace de transport nepoluant.

Deocamdată, administrația locală a identificat 22 de locații posibile pentru instalarea stațiilor de reîncărcare vehicule electrice.

Bulevardul Transilvaniei / parcare spital / parcare Piața Pascu

Parcare Bazin Olimpic / Parcare Stadion

Parcare zona Arhive (Cetate) – str. Mihai Viteazul

Cetatea Alba Carolina – str. Militarilor / str. Unirii intersecție cu Muzeului

Zona Penny Gară (Bd. Încoronării)

Strada Iașilor (în spatele Școlii Gimnaziale ”Avram Iancu”

Centru – lângă Curtea de Apel (strada București/Piața IIC Brătianu)

Centru – parcare Piața Iuliu Maniu / zona Tribunal, Hotel Transilvania

Centru – strada Decebal (lângă sediu ADR Centru), strada Calea Moților/intersecție V. Alecsandri (vizavi de sediul primăriei)

Bărăbanț – strada Mureșului

Micești – strada Tarnița

Pâclișa – strada Carpenului (stația autobuz)

Oarda de Jos – strada Cocorilor

Oarda de Sus – strada Haiducilor

Cartier Orizont

Cartier Recea

Valoarea estimată a achiziției studiului de fezabilitate este de 69.000 lei.

Cât se va cheltui pentru instalarea unei stații de reîncărcare

Suma maximă finanțată prin programul AFM pentru instalarea unei stații de reîncărcare este de 190.000 lei, valoare ce reprezintă 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sunt considerate cheltuieli eligibile cele efectuate pentru:

a) achiziţia de staţii de reîncărcare a vehiculelor electrice;

b) cheltuieli cu lucrări de construcții și montaj al staţiilor de reîncărcare;

c) cheltuieli aferente instalațiilor electrice, cu excepția cheltuielilor aferente instalației de racordare până la punctul de delimitare. Acestea vor fi evidențiate separat în cadrul devizului general;

d) cheltuielile efectuate pentru realizarea şi instalarea panoului de informare conform art. 11 lit. g);

e) cheltuielile efectuate pentru realizarea şi instalarea panoului de informare conținând sintagma “Proiect finanțat din Fondul pentru Mediu”;

f) taxa pe valoarea adăugată aferentă proiectului în condiţiile în care aceasta a fost solicitată şi nu este recuperabilă, rambursabilă sau compensată prin orice alte mijloace potrivit prevederilor legale;

g) cheltuieli cu active necorporale noi (brevete, licențe, know-how);

h) cheltuieli cu proiectarea (pct. 3.5.3, 3.5.5 și 3.5.6 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare), în procent de maximum 3% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente „investiției de bază”;

i) cheltuielile cu consultanţa (pct. 3.7 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare), în procent de maximum 2% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente ”investiţiei de bază”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ITM Alba: Amendă de 5.000 de lei și 25 de avertismente date după controale la firme din județ. Nereguli constatate

Publicat

itm alba

Inspectorii de muncă din Alba au dat, săptămâna trecută, o amendă în valoare de 5.000 de lei și 25 de avertismente. 

Potrivit reprezentanțiilor ITM Alba, în perioada 10 – 14 ianuarie, în domeniul relaţiilor de muncă, au fost verificați 49 de agenți economici, cu un număr total de 440 de angajați.

Inspectorii au depistat 125 nereguli și au dat patru avertismente.

Principalele deficienţe constatate în controale:

  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale;
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent;
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat;
  • dosarele personale nu conțin actele necesare angajării;
  • nu a fost întocmită programarea concediilor de odihnă pentru anul 2022;

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost controlați 43 de angajatori și găsite 80 de nereguli. 16 agenți economici au fost sancționați.

Inspectorii au dat o amendă în valoare de 5.000 de lei și 21 de avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor.
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate.
  • lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR.
  • lipsa instruirii periodice a lucrătorilor.
  • organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementări din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
  • lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
  • desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate