Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ABRUD

Ultimele zile ale lui Horea, Cloșca și Crișan, prezentate în câteva scrisori din secolul XVIII. Cum este descrisă execuția lor

Publicat


Horea-Closca-si-Crisan

Aproape tot secolul al XVIII-lea a fost unul greu de îndurat pentru iobagii români, abuzaţi până la refuz de nobilii stăpâni. Iobagilor li se cereau impozite mari, multe zile de lucru în slujba nobililor şi li s-au tăiat multe drepturi pe care aceştia le aveau din strămoşi. 

Pentru o îmbunătăţire a vieţii iobagilor, aceştia au trimis, în rânduri repetate, delegaţi la Curtea imperială de la Viena, cu petiţii, rămase, aproape de fiecare dată, fără soluţie, iar delegaţii au fost persecutaţi. Însuşi Horea a fost la Viena de 4 ori, cu petiţii ale iobagilor, însă efectele acestora în viaţa iobagilor au fost minore.

Astfel, la 31 octombrie 1784, a izbucnit răscoala ţărănească menită să îi scape pe aceştia de iobăgie. Au avut loc o serie de atacuri sângeroase asupra nobililor din Transilvania, iar cei trei conducători ai răscoalei au preluat, în scurt timp, întreaga autoritate.

 

 

La sfârşitul lunii decembrie, Horea şi Cloşca au fost arestaţi şi, după câteva zile, întemniţaţi la Alba Iulia. Pe 30 ianuarie 1785 a fost prins şi Crişan, trădat de nişte ţărani români şi întemniţat.

Cum s-a desfăşurat execuţia lui Horea şi Cloşca? Ce s-a întâmplat cu Crişan?

În dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată. Despre acest eveniment există o serie de documente care descriu, cu amănunte dintre cele mai atroce, martiriul. Profesorul universitar doctor Cloşca L. Băluţa redă, într-un studiu, frangmente din scrisori, trimise în acea vreme, de persoane care au asistat la execuţie.

Una este cea a profesorului Iosif Gabri, din Alba Iulia adresată prietenului său Daniel Emeric de la Roma, scrisă în pe 2 martie 1785, în limba maghiară şi păstrată la Biblioteca Documentară Batthyaneum din Alba Iulia.

Vă prezentăm o parte a scrisorii despre frângerea pe roată a lui Horea şi Cloşca şi despre suicidul lui Crişan:

  • „Sentinţa prevede ca aceştia să fie duşi până sub furci (locul execuţiei) şi acolo de vii să li se frângă oasele cu roata, mai întâi lui Cloşca, apoi lui Horea; iar după ce vor fi frânţi, să fie tăiaţi în bucăţi, măruntaiele să fie îngropate sub furci, câte o bucată din trupul lor să fie pusă aici pe roată, iar celelalte părţi să fie expuse în acele locuri unde au săvârşit atâtea crime, aprinderi şi prădăciuni.
  • După cum prevedea sentinţa, întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile 9 şi jumătate, Horia şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot schismatic. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă.
  • Ei au fost însoţiţi de un excadron de cavalerişti din Ioscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestri orăşeni şi de haiduci.
  • Batalionul pedeştrilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat pe cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul în formă de careu şi între cavalerie şi, astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie în faţa mea.
  • În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate, au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul că din fiecare sat a celor patru comitate au trebuit să ia parte, după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel putin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel putin 20 de lovituri până şi-a dat sufletul.
  • În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea, legat, a fost ţinut în picioare de doi ucenici ca să vadă de ce moarte şi prin ce chinuri grozave a trebuit să moară ucigaşul său tovarăş.
  • După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi i-a dat leşul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar, după patru lovituri, din porunca domnului Eckard, au început să-i lovească pieptul şi, astfel, după opt-nouă lovituri a murit.[…]
  • Despre prinderea lui Gheorghe Crişan şi aducerea lui aici, ştiu că v-am scris deja. Dar faptul că s-a sugrumat într-o noapte în închisoarea de sub Gardă cu legătoarele de la izmene, poate că nu v-am comunicat şi că gâzii l-au dus sub furci şi l-au tăiat în patru; o bucată au lăsat-o aici, iar celelalte le-au dus în alte părţi.”

Un alt document al vremii este scrisoarea lui Iohan Andreas Maetz din Alba Iulia către fratele său, Michael, din Sighişoara, redactată în limba germană, la 31 martie 1785 şi păstrată în Muzeul din Sighişoara. Iată cum este descrisă execuţia lui Horea şi Cloşca, respectiv moartea lui Crişan:

  • „În ceea ce priveşte execuţia căpeteniilor răsculaţilor din ţara noastră, a fost complet îndeplinită tocmai într-o formă cu totul militară. Delicvenţii au fost transportaţi până la locul execuţiei, sub paza unei trupe de 300 de soldaţi infanterişti şi a unui excadron de husari din Ioscana.
  • Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană şi română, sentinţa pentru faptele lor groaznice şi barbare. După aceea, Cloşca a fost cel dintâi zdrobit cu roate de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenţia contelui Iankovitsch a primit, în numele Majestăţii Sale, cele două lovituri de graţie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus.
  • După îndeplinirea execuţiei cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăţi, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părţi ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevăraţi câini turbaţi fiind fixate pe lângă drumuri, spre învăţătura celorlalţi răsculaţi români.
  • Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crişan, s-a sugrumat el însuşi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui a fost târât la locul execuţiei şi tăiat în patru părţi: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părţi ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor.
  • Ceilalţi (răsculaţi) care au fost prinşi au fos pedepsiţi, unii la moarte, alţii la închisoare pe viaţă, iar alţii cu până la 90 de lovituri (de baston) şi apoi lăsaţi în libertate; dar mai sunt câţiva deţinuţi despre care nu se poate afla nimic sigur, despre care va fi soarta lor”.

Ce urmări a avut răscoala ţăranilor, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan?

Mulţi ţărani români au fost executaţi de nobilimea maghiară în acea perioadă, fără judecată, în cele mai crude moduri. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a avut ca efect imediat o nesemnificativă îmbunătăţire a vieţii ţăranilor, prin decrete imperiale, însă aceştia au rămas în continuare iobagi până în 1848.

În conştiinţa naţională a românilor din Apuseni, această răscoală a fost germenul unei serii de evenimente din deceniile următoare,  cu efecte clare în succesul Revoluţiei române din Transilvania din 1848 şi al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Horea, Cloşca şi Crişan au rămas întipăriţi, ca figuri, în medalistica şi filatelia epocii, precum şi, ulterior, în tablouri, sculpturi, cântece sau alte forme artistice.

Cine sunt urmaşii conducătorilor răscoalei de la 1784-1785?

Mulţi dintre cei care provin din zona munţilor Apuseni sunt purtătorii genelor conducătorilor răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

Vă prezentăm în continuare lista conducătorilor răscoalei, împreună cu o provocare: Căutaţi-vă strămoşii printre fruntaşii răscoalei de la 1784-1785.

1. Gheorghe a lui Nistor din Albac

2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac
3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare
4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare
5. Teodor Lazăr din Râul Mare
6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel
7. Ilie Bursu, din Ponorel
8. Filip Drăgoiu din Ponorel
9. Ursu Şoldeş din Săcătura
10. Nicolae Pleşa din Scărişoara
11. Vasile Giurgiu din Scărişoara
12. Nicolae Tafe din Scărişoara
13. Igă Crângul din Scărişoara
14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra
15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra
16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra
17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra
18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra
19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra
20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)
21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)
22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)
23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)
24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)
25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)
26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)
27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)
28. Ilie Sîntu din Vârşi
29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea
30. David Onu Surdu din Muşca
31. Samuil Marţi, nobil din Abrud
32. Ioan Biro din Roşia
33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş
34. Teodor Faur din Baia de Arieş
35. Vasile Todor din Baia de Arieş
36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea
37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea
38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea
39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea

Căpitani aleşi de popor
40. Vasile Marian din Mogoş
41. Onu Barbudin din Mogoş
42. Nicolae Barbu din Mogoş
43. Onuţ Ungureanu din Mogoş
44. Ioan Timariu din Mogoş
45. Vasile Jinariu din Mogoş
46. Lula Bârle din Mogoş
47. Gavrilă Bârle din Mogoş
48. Sântion Marian din Mogoş
49. Ioan Chirilă din Mogoş
50. Ionuţ Dandea din Bucium
51. Nicola Forde din Ponor
52. Solomon Ispas din Vulpăr
53. Ioan Muntean din Vulpăr
54. Drăgoiu Rotea din Cârna
55. Ionel Săcăreanu din Cârna
56. Serafim Goanţă din Cârna
57. Ionaşcu din Vinţu de Jos
58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)
59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj
60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj
61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului
62. Gheorghe Nicula din Vale
63. Simion Ferenţ din Vale

Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai  mari căpitani ai Zarandului după Crişan
64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului
65. Toma Berna din Vaca
66. Ioan Faur din Tomnaticu
67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud
68. Ilie Dâncuţ din Ociu
69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni
70. Gheorghe Adam din Crişcior
71. Popa Costin din Criscior, ales de popor
72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad
73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad
74. Ioan Manu din Ilteu
75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi
76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)
77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin
78. Ioan Lopedatu din Săvârşin
79. Tripa Grozavu din Săvârşin
80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin
81. Jucu Celnogeanu din Conop
82. Adam Babă din Baia de Criş
83. Ioan Sava din Baia de Criş
84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi
85. Ioan Golcea din Brad
86. Ioan Suciu din Brad
87. Dănilă Todoranu din Brad

Căprari săteşti
1. Iacob Topa din Albac
2. Anghel al Manciului din Albac
3. Anghel al lui Ţilaş din Albac
4. Ispas Galdău din Rîul Mare
5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura
6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura
7. Bunu Corcheş din Săcătura
8. Ion Bădău din Săcătura
9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea
10. Petru Vesa din Cîmpeni
11. Lupu Dehelean din Cîmpeni

Numiţi de Cloşca:
12. Simion Mămăligă din Mogoş
13. Ioan Miclea din Mogoş
14. Ioan Sularu din Mogoş
15. Onu Sularu din Mogoş
16. Ioan Bogdan din Mogoş
17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş

Recunoscuţi de popor:
18. Pavel Teiuşanu din Mogoş
19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş

Numiţi de Horea:
20. Ignat Damian din Muşca
21. Petruţiu Macavei din Muşca
22. Văsii Gavrilă din Muşca

Numiţi şi juraţi de Horea:
23. Sântion Pavenu din  Muntele Gircuţa
24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa
25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa
26. Lupu Roncea din Brezeşti
27. Ursu Roncea din Brezeşti
28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş

Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a

Ec. Ioan Străjan

Surse: dacoromania-alba.ro, enciclopediaromaniei.ro

 


TOP articole in ultimele 3 zile


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. vali

    marți, 28.02.2012 la 22:22

    ma bucur ca articolul a fost re-verificat si data incorecta modificata 🙂

    • moderatorul de serviciu

      marți, 28.02.2012 la 22:57

      multumim pentru ajutor

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ADMINISTRATIE

Modernizarea Colegiului Economic din Alba Iulia: Costul lucrărilor urcă la aproape un milion de euro, bani din bugetul local

Publicat

economic

Costul modernizărilor de la sediul Colegiului Economic din Alba Iulia urcă la aproape un million de euro, din cauza unor lucrări suplimentare, neprevăzute în stadiul de proiect. Acești bani vor fi suportați de la bugetul local, suma fiind mai mare față de cea așteptată din fondurile PNDL. Investiția actualizată intră la aprobare în ședința Consiliului […]

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Diurnele militarilor, polițiștilor și jandarmilor care au misiuni în străinătate au fost majorate

Publicat

parada militara bucuresti

Diurnele militarilor, jandarmilor și polițiștilor care desfășoară misiuni în străinătate au fost majorate. Detaliile se regăsesc HG 46/2020, publicată luni în Monitorul Oficial. Ofițerii vor primi 140 de euro/zi, maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 130 de euro/zi și alte categorii de personal – 120 de euro/zi, dacă participă […]

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Guvernul schimbă modalitatea de alegere a președinților de consilii județene. Proiect de ordonanță de urgență

Publicat

Guvernul va schimba din nou modalitatea de alegere a președinților de consilii județene. Vor fi aleși din nou din rândul consilierilor județeni, prin votul acestora. Procedura va fi modificată prin ordonanță de urgență. În vara anului 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat o ordonanță de urgență potrivit căreia președinții de consilii județene urmau să fie aleși […]

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

USR și PLUS intenționează să fuzioneze. Congresul ar urma să se desfășoare în luna iulie

Publicat

ciolos barna

USR și PLUS au decis fuziunea celor două formațiuni. Congresul ar urma să aibă loc în luna iulie, fiind cerut mandat din partea organizațiilor. „​Birourile Naționale ale USR PLUS au decis, luni, în ședința comună de alianță, să solicite organizațiilor un mandat pentru organizarea unui congres de fuziune în luna iulie. Decizia va fi luată […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate