Proiect de turism abandonat în Apuseni. Un deal defrișat și 1,5 milioane de lei cheltuiți pentru pârtia de schi de la Horea

Primăria Horea a venit cu inițiativa amenajării pârtiei de schi și a propus includerea proiectului în programul naţional „Schi în Carpaţi”, transformat, ulterior, în „Schi în România”. Administrația locală a organizat o licitaţie pentru amenjarea pârtiei şi instalarea unui telescaun, câştigată de firma Acomin SA Deva.

Ministerul Dezvoltării condus la vremea respectivă de Elena Udrea a decontat pentru realizarea proiectului tehnic, amenajarea şi defrişarea zonei în care urma să existe pârtie, respectiv pentru turnarea fundaţiilor la pilonii viitorului telescaun.

„Proiectul s-a blocat când a căzut guvernul PDL şi a venit la guvernare USL, în mai 2012. Pârtia urma să aibă o lungime de 850 de metri, telescaun şi tunuri pentru zăpadă. Este amplasată pe un versant nordic al muntelui ceea ce va permite existenţa zăpezii mai multe luni pe an. Oricum acolo este zăpadă continuu vreme de patru luni. Dacă se realizează va ajuta la dezvoltarea a două judeţe, Alba şi Cluj, mai ales că în apropiere nu mai există pârtie de schi”, a spus Corneliu Olar, fostul primar de la Horea, acum deputat PNL. Din punct de vedere administrativ, pârtia se află pe teritoriul comunei Beliş din judeţul Cluj, dar terenul este proprietate a administraţiei din Horea.

Suprafaţa vizată de proiect se întinde pe 36 de hectare, de pe care a fost nevoie de defrişarea pădurii. Primarul spune că zona avea statut de păşune împădurită, ceea ce a permis amenajarea zonei fără costuri mari.

„Valoarea rămasă a investiţiei este de 2 milioane de euro, din care cea mai mare parte este costul telescaunului ce va fi adus din Austria”, a completat, anul trecut, primarul din Horea, citat de adevărul.ro.

O soluţie ar fi fost includerea acestor proiect pentru finanţare cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.

Planul urbanistic zonal cuprinde, pe lângă pârtie, şi amenjarea unui sat de vacanţă pentru ca turiştii să aibă la dispoziţie toate facilităţile. Zona se află la aproximativ 60 km de Cluj-Napoca, 150 km de Oradea, 40 km de oraşul Cîmpeni şi 120 km de Alba Iulia. Recent a fost finalizată modernizarea drumului naţional nr. 1R, care trece pe la baza pârtiei.

„Transursoaia”, cum l-au botezat deja localnicii, este asfaltat integral şi porneşte din DN1, la Huedin, urcă domol spre zona de deal din localitatea Călăţele, până la Fântânele, unde devine mai abrupt, şi apoi până în vârful Dealului Negru. De aici şoseaua coboară din nou, spre barajul de la Beliş şi urmează cursul Văii Belişului, până în localitatea Poiana Horii. Drumul devine cu adevărat spectaculos de la Poiana Horii, unde trece prin pădurile virgine, spre Ursoaia, ca într-un final să coboare spre Mătişeşti (Horea) şi Albac, făcând legătura cu DN 75.

Programul naţional de construire a pârtiilor de schi a fost aprobat încă din 2003 de executivul condus de Adrian Năstase. Denumit „Schi în Carpaţi”, planul a fost aprobat prin lege şi prevedea ca Ministerul Turismului să identifice zonele potrivite din România pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă. Cinci ani mai târziu, Emil Boc a dat startul unui proiect intitulat „Schi în România”. Era practic proiectul vechi, reşapat. Hotărârea prevedea că investiţiile trebuiau făcute cu bani de la bugetele locale. Atunci când acestea nu erau suficiente, urmau să fie transferaţi şi bani de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale.

În 2009, 12 consilii locale urmau să primească de la Ministerul Dezvoltării, în total, 116 milioane de lei, adică aproximativ 40 de miloane de euro, pentru a începe amenajarea pârtiilor de schi. În februarie 2010, prin Hotărâre de Guvern, alte 20 de localităţi, printre care şi Horea, au fost incluse în program, însă nu s-a stabilit exact câţi bani urmau să ajungă la primării. Investiţii similare au fost începute în Predeal, Azuga, Buşteni, Vulcan, Petroşani, Straja, Câmpulung, Borsec etc. Programul s-a dovedit, în final, un eşec datorită sumelor mari de bani cheltuite fără ca proiectele să fie finalizate. În unele situaţii, procurorii DNA anhetează modul în care s-a derulat finanţarea acestora.

sursa: adevărul.ro