Direcția Antifraudă de la ANAF a cheltuit de șase ori mai mult față de câți bani a adus la buget. Cum va fi reorganizată

Ministerul Finanțelor a pus în consultare publică proiectul de reorganizare a activității ANAF. Autoritatea face referire la funcționarea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), care nu ar fi produs efectele așteptate.

Antifrauda a adus la buget 116 milioane lei, deşi a avut cheltuieli de 707 milioane de lei.

”Deşi scopul DGAF a fost recuperarea cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum și specializarea unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, analizând activitatea DGAF de la înfiinţare până în prezent raportat la obiectivele strategice ale ANAF se constată că din totalul sumelor estimate în actele încheiate de această structură în valoare de peste 16 mld. lei, peste 90% sunt sume care au făcut obiectul unor acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală competente.

În timp ce sumele încasate la bugetul general consolidat, ca urmare a acestor activităţi, reprezintă 0,8% din total prejudiciu sesizat, respectiv aproximativ 116 mil. lei, cheltuielile aferente funcţionării structurii au fost de circa 707 mil. lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Prin urmare, ministerul propune, pentru eficientizarea activităţii acestei structuri în raport de obiectivele strategice ale ANAF, reconfigurarea structurii organizatorice a DGAF, astfel încât să-i sporească aportul în procesul de colectare a creanţelor bugetare.

Modificările ar urma să fie făcute prin ordonanță de urgență.

”Urgenţa modificării structurii DGAF este dată şi de calitatea actelor încheiate de această structură din subordinea ANAF, 71% din totalul sesizărilor penale au reprezentat soluții de clasare/renunţare la urmărirea penală, iar 29% soluţii de trimitere în judecată”, se mai arată în nota de fundamentare.

Ministerul mai explică faptul că a apărut necesitatea reorganizării activității DGAF pentru a ”imprima și un caracter de flexibilitate în alocarea și gestionarea resurselor umane necesare activității direcției” și ”la nivelul întregii Agenții”, ”un circuit al documentelor și un proces decizional mai rapid și mai eficient”, pentru continuarea procesului de îmbunătățire și eficientizare a activității structurii centrale, precum și a structurilor teritoriale, ”relocarea de personal din zonele cu surplus de personal către zonele deficitare din acest punct de vedere, ca urmare şi a procesului de informatizare a Agenţiei”.

Potrivit sursei citate, ”structura de antifraudă fiscală se confruntă cu un acut deficit de personal care are un impact major negativ asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor legale în anumite domenii de activitate ale direcției, dintre structurile de control operativ, analiză de risc și monitorizarea achizițiilor intracomunitare”.

Numărul mare al posturilor vacante, majoritatea acestora fiind înregistrate de la înfiinţarea structurii, a determinat o redistribuire a sarcinilor și încărcarea excesivă cu atribuții a personalului existent, se mai arată în nota de fundamentare

La ultimul concurs organizat în vederea ocupării posturilor vacante specifice de inspector antifraudă numărul posturilor ocupate din totalul posturilor scoase la concurs a reprezentat un procent de 62%, ”în condiţiile în care la acel moment motivaţia financiară constituia un factor important al încadrării cu personal a acestei structure”.

De la acel moment, respectiv de o perioadă mai mare de 5 ani, s-a  înregistrat o creştere progresivă a numărului posturilor vacante din DGAF de la 18,6% la 42% în prezent, față de totalul posturilor alocate acestei structuri. În scopul îndeplinirii obiectivelor asumate, măsura mobilităţii funcţionarilor publici din cadrul altor structuri către DGAF, prin detaşare sau mutare temporară, a constituit o situație de provizorat care a determinat influențe în creșterea cheltuielilor aferente.

Aproximativ 50% din personalul recrutat de la data înfiinţării până în prezent l-au reprezentat cei încadraţi pe grade de debutant şi asistent, ”în condiţiile în care formarea unui inspector antifraudă competent şi profesionist se realizează într-o perioadă îndelungată, precum şi faptul că există compartimente funcţionale (serviciu/birou) la nivelul cărora se înregistrează frecvent doar câte unul-doi salariaţi coordonaţi de câte un şef serviciu/birou, conduc la necesitatea identificării de soluții care să susțină eficientizarea activității DGAF în condițiile legislative actuale”, potrivit proiectului.

Situația mai sus prezentată referitoare la personalul DGAF a afectat în mod negativ rezultatele activității desfășurate la nivelul acestei structuri, menționează ministerul.

Modificările propuse:

La nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se reduce numărul de vicepreședinți de la 4 la 3, în vederea eficientizării procesului decizional aferent, prin scurtarea circuitului informațional decizional care va asigura o mai mare coerență decizională, dar și pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaționale) raportat la rezultatele obținute.

Includerea personalului DGAF în cadrul general aplicabil funcționarilor publici, cu posibilitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală să atragă funcționari publici potriviți activității de antifraudă fiscală și care au dovedit de-a lungul carierei, prin rezultatele obținute și respectarea principiilor de integritate, că pot ajuta la o mai bună colectare a veniturilor la bugetul general consolidat. Se propune transformarea de urgență a funcțiilor publice specifice din cadrul DGAF în funcții publice generale care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent și fără barierele impuse inerent de “funcția specifică”.

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală va avea posibilitatea să ocupe funcțiile publice din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală și prin alte modalități prevăzute de lege, decât recrutarea (de exemplu, prin transfer, mutare definitivă).

Prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se urmărește crearea posibilității redistribuirii personalului atât între structurile ANAF, cât şi între funcţiile administraţiei.