Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Recomandări ISU Alba pentru turiştii aflaţi în concediu şi elevii din taberele şcolare, pe parcursul vacanţei


Publicat

masina interventie pompieri

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Alba reaminteşte reguli şi măsuri de prevenire a incendiilor şi riscurilor în perioada concediilor şi vacanţelor.

În ceea ce priveşte reguli de comportare a turiştilor în spaţiile de cazare, ISU transmite că, înainte de călătorie se solicită informaţii în ceea ce priveşte dotarea structurii de primire turistice cu detectoare de fum şi instalaţie specială de stingere a incendiilor cu sprinklere.

La împachetarea bagajului se are în vedere ca acesta să conţină lanternă pentru traseele de evacuare întunecate/ care sunt inundate de fum, bandă izolantă/ scotch pentru situaţiile în care fumul începe să pătrundă în încăpere, batistă pentru filtrarea aerului, care se va uda înainte de utilizare. În loc de bandă izolantă/ scotch se poate asigura etanşeitatea uşii, utilizându-se prosoape ude.

La cazarea în hotel (vilă, pensiune etc.) solicitați de la recepție/administrator informații referitoare la modul de comportare și de anunțare în timp util, în caz de incendiu, precum și de asigurare a salvării în condiții de siguranță pe căile de evacuare.

După cazare, se studiază planul de evacuare în caz de incendiu, care trebuie să se găsească afişat pe partea interioară a uşilor camerelor de cazare şi instrucţiunile stabilite de administraţia hotelului.

Se identifică traseele de evacuare faţă de camera de cazare şi butoanele manuale de semnalizare a incendiilor de pe nivel.

În cazul în care căile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunzător materiale combustibile, se informează personalul de la recepţie.

Cheia sau cartela de la camera de cazare se amplasează în locuri uşor accesibile.

Se verifică modalitatea de deschidere a ferestrelor.

Se verifică dacă există scară exterioară de incendiu şi dacă aceasta se află în apropierea ferestrei camerei de cazare.

Se verifică modul de oprire a sistemului de ventilare şi climatizare a camerei de cazare (în timpul unui incendiu camera de hotel în care vă aflaţi poate fi inundată cu fum şi gaze toxice dacă nu se întrerupe funcţionarea respectivelor instalaţii).

Nu recurgeţi la improvizaţii ale instalaţiei electrice pentru alimentarea receptorilor electrici. În situaţia în care observaţi deficienţe în acest sens sesizaţi imediat administraţia hotelului. Nu folosiţi aparate electrice personale neomologate.

Nu introduceţi în clădirea hotelului substanţe inflamabile.

Nu fumaţi în cameră. În situaţia în care fumatul este permis aruncaţi scrumul şi resturile de ţigări numai în scrumiere.

Nu aruncaţi resturile de ţigări  în coşurile de gunoi.

În caz de incendiu se au în vedere următoarele reguli:

În cazul izbucnirii unui incendiu în hotel, părăsiţi imediat clădirea urmând instrucţiunile din Planul de evacuare.

Dacă incendiul este în cameră se va proceda la părăsirea imediată a încăperii, acţionarea butonului de semnalizare şi anunţarea personalului de la recepţie.

Nu vă întoarceţi pentru a vă lua bunuri personale.

Utilizaţi pentru evacuare doar scările de evacuare. Nu folosiţi lifturile, acestea se pot bloca.

Dacă incendiul nu este în propria cameră de cazare, se va proceda la părăsirea încăperii, cu condiţia ca acest lucru să poată fi făcut în siguranţă. La părăsirea camerei de cazare, se urmăreşte să fie luată cheia/cartela de intrare pentru situaţia în care incendiul blochează calea de evacuare şi utilizatorul trebuie să se întoarcă în cameră.

Pentru a verifica dacă incendiul se manifestă pe coridor, se va proceda la verificarea cu dosul palmei a temperaturii uşii de corespondenţă cu acesta. În situaţia în care uşa este rece, din poziţia aplecat spre pardoseală cu umărul sprijinit de uşă, se va proceda la deschiderea acesteia cu atenţie. Parcurgerea distanţei până la scara de evacuare, în situaţia în care coridorul este inundat cu fum, se realizează din poziţia aplecat sau târâş, avându-se în vedere că zona dinspre pardoseală este mai puţin afectată.

În cazul în care coridorul sau scările sunt impracticabile din cauza fumului, trebuie să rămâneţi în cameră, să ţineţi uşa închisă şi să etanşaţi rosturile cu bandă izolantă/scotch sau prosoape ori cearceafuri umede.

Se procedează la anunţarea serviciilor de urgenţă la numărul unic de urgență 112 pentru a comunica poziţia în clădire. Aceasta se va semnala şi de la fereastra camerei de cazare.

În situaţia evacuării în caz de incendiu a spaţiilor de cazare ale cabanelor montane şi structurilor de primire turistice amplasate izolat, utilizatorii vor lua asupra lor haine călduroase.

Comportarea participanților și obligațiile organizatorilor taberelor de copii și elevi

Clădirile pentru cazare vor trebui să dispună de măsuri care să le confere un grad de securitate sporit copiilor și elevilor, astfel:

Să fie echipate cu aparatură și instalații pentru detectare, semnalizare, anunțare și alarmare;

Să dispună de surse de alimentare cu apă în caz de incendiu potrivit reglementărilor în vigoare;

Pentru asigurarea primei intervenții în caz de incendiu, să fie echipate cu stingătoare pe baza criteriilor de dotare, tipul acestora fiind în funcție de compatibilitatea materialelor care se pot aprinde;

Să se asigure instruirea salariaților pe linia cunoașterii regulilor și măsurilor generale de prevenire a incendiilor, cele specifice locului de muncă, precum și modul în care trebuie să acționeze în cazul producerii unor incendii;

Să fie încheiate contracte cu unități de profil pentru verificarea, repararea și menținerea în stare de funcționare a instalațiilor și echipamentelor electrice, de încălzire, ventilație, climatizare, semnalizare și stingere a incendiilor;

Menținerea liberă a căilor de acces și a spațiilor de siguranță necesare deplasării mașinilor de intervenție, amplasării acestora la sursele de alimentare cu apă și salvării persoanelor.

Față de cele precizate, se pot adopta măsuri care să conducă la atingerea unui nivel optim de protecție împotriva incendiilor, atât a construcțiilor, cât și a ocupanților:

– se va asigura marcarea clară, vizibilă cu indicatoare de securitate standardizate și luminarea corespunzătoare a tuturor căilor de evacuare din interiorul clădirilor

– în camerele de cazare, pe partea interioară a ușilor se va afișa schița cu traseul de evacuare a turiștilor, iar pe noptiere, la loc vizibil, se vor amplasa fluturași cu reguli de comportament în caz de incendiu

– alarmarea și anunțarea în caz de incendiu se va face în așa fel încât să nu producă panică în rândul copiilor și elevilor, pentru a nu le periclita integritatea corporală și/sau viața; în acest sens, se vor desfășura activități de informare și educare preventivă, inclusiv exerciții de alarmare și evacuare în caz de incendiu la începutul fiecărui ciclu de cazare;

Se vor întocmi și afișa la loc vizibil, pe fiecare nivel al construcțiilor, planul de evacuare în care se vor menționa sarcini concrete privind organizarea alarmării, anunțării și evacuării în caz de incendiu a persoanelor și a bunurilor materiale.

Personalul obiectivului va fi temeinic instruit asupra modului în care se va face alarmarea, anunțarea și orientarea turiștilor spre ieșiri, precum și asupra modului de folosire a mijloacelor de stingere a incendiilor (stingătoare, hidranți), pentru localizarea și stingerea incendiilor.

Conducerea unităților va asigura în permanență buna funcționare a mijloacelor de intervenție din dotare și a sistemelor de semnalizare și stingere a incendiilor.

Toate cazanele, sobele, mașinile și aparatele folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcționării lor, iar înainte de terminarea programului de lucru se vor opri.

Se interzice punerea în funcțiune, folosirea și oprirea mijloacelor de încălzire sau gătit de către copii, precum și de către persoane care nu cunosc modul de executare a acestor operațiuni.

Coșurile și canalele de fum se realizează din materiale incombustibile, rezistente la foc și la acțiunea corozivă a fumului și gazelor de ardere. Acestea vor fi protejate corespunzător față de elementele combustibile ale pereților, planșeelor sau ale acoperișului.

La exploatarea construcțiilor destinate cazării se interzice:

utilizarea pentru încălzit a aparatelor electrice (radiatoare, aeroterme, calorifere cu ulei, reșouri), precum și a celor care folosesc drept combustibil gazele (convectoare) neomologate sau improvizate;

pozarea instalațiilor electrice direct pe elementele de construcție din materialele combustibile, improvizații sau modificări de circuite, folosirea siguranțelor electrice necalibrate sau racordarea de consumatori cu o putere mai mare decât cea instalată;

folosirea podurilor în scopul depozitării materialelor combustibile sau întrebuințării ca: uscătorii, spălătorii, ateliere ș.a.;

intrarea în poduri și subsoluri cu foc deschis (lumânări, chibrituri aprinse, țigări aprinse, lămpi și alte asemenea);

depozitarea combustibililor solizi (lemne, cărbuni) și a ambalajelor la mai puțin de 20 metri de orice structură de primire;

construirea de anexe provizorii (magazii, chioșcuri, șoproane) lângă spațiile de cazare;

blocarea căilor de acces cu diferite materiale, mărfuri, precum și parcarea mijloacelor de transport pe aceste căi.

Comportamentul în caz de pericol

Alarmarea

Supraveghetorii, educatorii, profesorii sau personalul administrativ al taberei pot declanşa alarma şi vor anunţa forţele de intervenţie respectând principiul gradualității.

Evacuarea clădirilor de cazare are întâietate stingerii incendiului.

Orice semnal de alarmă trebuie să fie luat în serios; în acest sens se vor stabili și prelucra cu participanții semnalele de alarmare.

Evacuarea clădirilor

Copiii și elevii părăsesc clădirea sub supravegherea educatorilor și profesorilor însoțitori, după caz, în ordine şi linişte, dar rapid. Nu se aleargă, dar nici nu se merge agale.

Se vor utiliza căile de evacuare şi salvare fără pericole.

Nu se vor lua alte obiecte (rucsacuri, obiecte de vestimentaţie etc.).

Educatorii și profesorii însoțitori, după caz, se vor asigura că toţi copiii și elevii au ieşit din încăperi.

Copiii, elevii şi grupele de copii/elevi fără supraveghere se alătură unei grupe/clase cu însoțitor şi părăsesc clădirea.

În cazul în care nu se pot evacua în condiţii de siguranţă (culoare pline de fum sau diverse obstacole pe căile de evacuare): însoțitorii/ supraveghetorii, copiii, elevii şi grupele de copii/elevi se vor întoarce în spațiul de cazare şi se vor aşeza în dreptul unei ferestre pentru a fi văzuţi de salvatori.

Locul de adunare

Copiii și elevii vor fi conduşi la locul de adunare dinainte stabilit pentru fiecare clasă/grup.

Pe timpul alarmei copiii și/sau elevii din fiecare clasă/grup rămân împreună.

Educatoriii și profesoriii însoțitori fac prezenţa şi anunţă rezultatul directorului/ coordonatorului taberei sau responsabilului cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență.

Informarea pompierilor

Pompierii sunt întâmpinaţi de directorul/ coordonatorul taberei (reprezentantul acestuia), care îi informează cu privire la:

numărul şi locurile posibile din spațiile de cazare în care mai sunt/ pot fi persoane;

situaţia intrărilor, pe casele de scări şi pe coridoare;

locul unde s-a produs incendiul şi propagarea acestuia;

alte date solicitate de forţele de intervenţie.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. ISU_AB`

    vineri, 10.08.2018 at 21:05

    Doamne…cat de multi ****** sunt in ISU!!!
    Voi chiar faceti asta cand mergeti in concediu ???
    Poate R fi bine ca sa merget iun pic prin Occident..sa vedeti cam cum se pune acolo problema…
    Binenteles..pe banii vostri..nu pe ai nostri…ai contribuabililor

  2. ISU_AB`

    vineri, 10.08.2018 at 21:08

    Apropo…un mesaj pentru cei din conducerea ISU…cand aveti de gand sa incetati sa promovati NULITATI, cand veti inceta sa platiti „facturile” numirilor voastre in functiile pe care le ocupati….sa promovati copiii celor care v-au „asezat ” in functiile pe care le ocupati in prezent ?????? Cand veti inceta sa puneti presiune pe subofiterii care va „deranjeaza” prin faptul ca isi cer drepturile legale ????

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Marșul Unirii de Ziua Națională, la Alba Iulia. Liderul AUR, George Simion, în fruntea participanților

Publicat

Ziua de 1 Decembrie 2021 a început la Alba Iulia cu Marşul Unirii, pe traseul Gara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării.

De la ora 07:00, oameni din toate colțurile țării, s-au adunat în zona Gării și au pornit pe un traseu de 6 kilometri pe mai multe străzi din oraș, având ca punct final strada Unirii din Cetatea Alba Carolina. 

Vezi și Program de Ziua Națională a României – 1 Decembrie la Alba Iulia

Participanții străbat orașul, până în inima Cetății, unde se întâlnesc cu restul participanților la Ziua Națională. 

Manifestarea este condusă de liderul AUR, George Simion. Participanții scandează lozinci și cântă fragmente din cântece patriotice.

Solicitarea pentru aprobarea evenimentului a fost făcută la Primăria Alba Iulia de deputatul AUR de Alba, Daniel Rusu.

La eveniment participă și reprezentanți ai Diasporei Europene, veniți, spun ei, din toate colțurile țării.

Marșul face parte din programul oficial al evenimentelor de la Alba Iulia dedicate Zilei Naționale a României.

Programul de 1 DECEMBRIE 2021 – ALBA IULIA

Orele 8.00-10.00 Marșul Unirii – itinerant – Autogara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării, tinerii basarabeni

Ora 11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun. Proclamația Unirii – Citirea ”Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Sala Unirii; reconstituire istorică, discursuri

Ora 12.00 Te Deum – esplanada Catedralei Încoronării

Ora 12.00 Sala 67 – „Micii muschetari”, regia artistică: Teodora Popa – spectacol de teatru 3+ . Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia

Ora 13.30 Declarația de la Alba Iulia. Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia – Biserica Română Unită cu Roma, Greco-catolică. Lansare de baloane tricolore – Monumentul Unirii

Ora 15.00 Ceremonie militară – depunere de coroane și jerbe de flori – Monumentul Unirii. Parada Militară pe Bulevardul 1 Decembrie – ceremonie, defilare

Ora 16.00 Povestea Armatei Române 1918-1922 – Intrarea Armatei Române în Alba Iulia. Paradă de front. Citirea Proclamației Încoronării – animație culturală cu participarea Fanfarei Județului Alba

Centrul de Cultură ”Augustin Bena” – Poarta I – Poarta a III-a Sala Unirii

Ora 17.00 Vernisaj – Expoziție anuală UAP Alba Iulia – Galeriile municipale de artă

Ora 19.00 Concert extraordinar ”Alba Unește România”. Lansarea Orchestrei Române de Folclor (prima orchestră de uniune națională) – difuzare în premieră: ecranele din Cetatea Alba Carolina

Ora 20.00 La mulți ani, ROMÂNIA! Spectacol de drone – Parcul Unirii

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Mesajul premierului Nicolae Ciucă, de Ziua Națională: Eroii acestui an sunt românii

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, miercuri, un mesaj de Ziua Națională, în care afirmă că eroii acestui an sunt românii care, în ciuda crizei generate de pandemie și a suferințelor, au muncit, au fost solidari, au făcut sacrificii.

Premierul le-a mulțumit în mod special tuturor celor care fac parte din personalul medical.

Mesajul complet al premierului:

„1 Decembrie 1918 va rămâne pentru totdeauna în istoria poporului român drept ziua triumfului idealului național – unitatea. Rostită pentru prima dată în revoluția de la 1848 și reușită doar parțial la 1859, Marea Unire a avut loc după un lung șir de lupte, după nenumărate sacrificii umane și materiale.

Voința exprimată la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia a desăvârșit în mod democratic unirea Basarabiei, Bucovinei și a Transilvaniei cu România. Marea Unire este încununarea victorioasă a voinței românilor și rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României.

O lecție despre perseverență și coeziune care acum ne este deosebit de utilă și necesară. Pentru că, dragi români, doar printr-un efort comun vom putea depăși perioada dificilă pe care o traversăm.

PROGRAM 1 Decembrie – Ziua Națională a României 2021 la Alba Iulia. Paradă militară, concerte, spectacol cu drone

Știu că vom reuși să trecem împreună prin aceste greutăți și am încredere în curajul și credința românilor că unitatea rămâne una dintre valorile de neprețuit ale națiunii noastre, care ne inspiră și ne motivează să mergem mai departe.

Pentru mine, eroii acestui an sunt românii care, în ciuda crizei generate de pandemia de COVID-19 și a suferințelor, au muncit, au fost solidari, au făcut sacrificii și au depus zi de zi eforturi în această luptă dură cu virusul.

Le mulțumesc în mod special tuturor celor care fac parte din personalul medical și au luptat în linia întâi pentru a salva vieți și pentru limitarea efectelor pandemiei.

Dar să nu uităm niciodată sacrificiile înaintașilor noștri pe care îi cinstim cu luare aminte. Ne onorăm trecutul, cu speranța că lecțiile istoriei reprezintă o pildă pentru fiecare dintre noi. Să luptăm pentru un viitor mai bun și mai prosper!

Dragi români, de ziua noastră națională, pe data de 1 Decembrie, la începerea ceremoniilor, vă îndemn pe toți cei care simțiți și trăiți românește, să ne gândim împreună timp ce un minut la eroii neamului românesc care s-au jertfit pentru Marea Unire, un minut în care să ne regăsim cu toții, indiferent unde suntem, indiferent de conjunctură, indiferent de opțiunile politice.

Vom trece cu bine peste aceste grele încercări, la mai bine de un secol de la unirea tuturor românilor, având în suflet și în inimi reușita extraordinară a înaintașilor noștri. Prin determinare, unitate și sacrificii, au oferit sens vieții lor atunci și viitorului nostru astăzi.

La mulți ani, dragi români! Trăiască România!”

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

PROGRAM 1 Decembrie – Ziua Națională a României 2021 la Alba Iulia. Paradă militară, concerte, spectacol cu drone

Publicat

Parada militară cu peste 500 de soldați și tehnică militară, concerte transmise în mai multe locații din oraș, dar și un spectacol de drone – cele mai importante momente Zilei de 1 Decembrie la Alba Iulia. 

Primarul Gabriel Pleșa, președintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel, prefectul de Alba, Nicolae Albu și un reprezentant al armatei au prezentat programul complet al manifestărilor și cele mai importante momente.

Vezi Ziua Națională la Alba Iulia: Paradă militară cu peste 500 de participanți, elicoptere SOCAT și avioane MiG LanceR

Aproximativ 550 de militari vor participa la parada militară, ce se va desfășura pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, cu ocazia Zilei Naționale a României, la Alba Iulia.

De asemenea, pe lângă militari, vor trece prin fața celor prezenți la eveniment și vehicule de luptă, aparatură antiaeriană și terestră, dar și transportoare și autospeciale. 

Cerul va fi survolat elicoptere IAR 330 SOCAT și aeronave MIG 21 LanceR

În 1 Decembrie, parada militară cu trupe și tehnică de luptă se va desfășura în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918, după ora 15.00.

Vor participa:

  • 9 detașamente de defilare pe jos (aproximativ 550 de militari aparținând Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, Forțelor pentru Operații Speciale, Batalionului 136 Geniu „Apulum”/ Brigada 10 „Dunărea de Jos”, Batalionului 26 Cercetare Supraveghere „Avram Iancu”/ Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”, Grupării de Jandarmi Mobilă „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș și Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” al județului Alba)
  • 9 detașamente de defilare cu mijloace terestre (vehicule de luptă HUMVEE ale forțelor pentru operații speciale, complexe de artilerie antiaeriană și terestră GEPARD și HIMARS, transportoare PIRANHA III și PIRANHA V, autospeciale de intervenție ale celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională)
  • aeronave militare ale Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” (elicoptere IAR 330 SOCAT și avioane MiG 21 LanceR).

Dacă în 2020, din cauza pandemiei de COVID au lipsit aproape în totalitate manifestările, în 2021, acestea vor avea loc, în mai multe localții din oraș.

La unele dintre evenimentele tradiționale, precum ”Masa Populară” s-a renunțat în acest an din cauza pandemiei, dar vor exista comercianți în șanțurile Cetății.

La parada militară vor participa peste 500 de soldați, alături de tehnică militară. Dacă vremea va permite, cerul va fi survolat și de avioane militare.

Cel mai așteptat moment va fi cel al spectacolului de drone, unde 100 de drone vor lumina cerul municipiului Alba Iulia. Reprezentația va dura în jur de 10 minute.

De asemenea vor exista și concerte, care vor fi proiectate pe patru ecrane, montate în mai multe locații din oraș.

Ecranele vor fi amplasate: pe strada Muzeului, Piața Cetății, Parcul Unirii, Catedrala Reîntregirii spre poarta a IV-a și în curte la Centrul Augustin Bena.

Programul manifestărilor din 1 DECEMBRIE 2021 – actualizat

Orele 8.00-10.00 Marșul Unirii – itinerant – Autogara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării, tinerii basarabeni

Vezi LIVE VIDEO: Marșul Unirii de Ziua Națională, la Alba Iulia. Liderul AUR, George Simion, în fruntea participanților

Ora 11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun. Proclamația Unirii – Citirea ”Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Sala Unirii; reconstituire istorică, discursuri

Ora 12.00 Te Deum – esplanada Catedralei Încoronării

Ora 12.00 Sala 67 – „Micii muschetari”, regia artistică: Teodora Popa – spectacol de teatru 3+ . Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia

Ora 13.30 Declarația de la Alba Iulia. Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia – Biserica Română Unită cu Roma, Greco-catolică. Lansare de baloane tricolore – Monumentul Unirii

Ora 15.00 Ceremonie militară – depunere de coroane și jerbe de flori – Monumentul Unirii. Parada Militară pe Bulevardul 1 Decembrie – ceremonie, defilare

Ora 16.00 Povestea Armatei Române 1918-1922 – Intrarea Armatei Române în Alba Iulia. Paradă de front. Citirea Proclamației Încoronării – animație culturală cu participarea Fanfarei Județului Alba

Centrul de Cultură ”Augustin Bena” – Poarta I – Poarta a III-a Sala Unirii

Ora 17.00 Vernisaj – Expoziție anuală UAP Alba Iulia – Galeriile municipale de artă

Ora 19.00 Concert extraordinar ”Alba Unește România”. Lansarea Orchestrei Române de Folclor (prima orchestră de uniune națională) – difuzare în premieră pe ecranele din Cetatea Alba Carolina

Ora 20.00 La mulți ani, ROMÂNIA! Spectacol de drone – Parcul Unirii

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Operațiunea „Întregirea”: În 1918, la Alba Iulia s-a înfăptuit triumful libertății românești. Momentele care au precedat Unirea

Publicat

„Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului.

Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Cronologia evenimentelor care au marcat România în 1918:

Octombrie – noiembrie 1917:  Comuniştii ruşi ajung la putere.

27 ianuarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria şi Ucraina.

18 februarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietică şi Germania.

5 martie: Se semnează la Buftea (în apropiere de Bucureşti) Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti, tratativele în vederea încheierii păcii (9 martie).

24 aprilie: Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi şi să încheie convenţii economice dezavantajoase pentru ea.

Ecouri internaţionale

26-28 martie: Are loc la Roma un Congres al naţionalităţilor din monarhia austro-ungară, care votează o moţiune cerând recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional dacă acesta există
24 august: Se creează la Paris Consiliul Naţional al Unităţii Române, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 septembrie de guvernul francez, la 23 octombrie de guvernul SUA, la 29 octombrie de guvernul englez, iar la 9 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.
2 septembrie: Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor votează o moţiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor.

Ofensiva Antantei

12 septembrie: Armatele aliate din Balcani sparg frontul bulgar la Dobropolje şi înaintează spre Sofia
16 septembrie: Se semnează la Salonic actul de capitulare a Bulgariei
4 octombrie: Germania şi apoi, la 5 octombrie Austro-Ungaria fac oferte de pace Puterilor Aliate.

Unirea Basarabiei cu Regatul Român

27 martie: Sfatul Ţării de la Chişinău (capitala Basarabiei) hotăreşte unirea Basarabiei cu România

Unirea Transilvaniei cu Regatul Român

29 septembrie: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş prin care se dorea recunoaşterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Acţiune”, cu sediul la Arad, avându-l preşedinte pe Vasile Goldiş.
3 octombrie: Manifestul Împăratului Carol I de Habsburg – Către popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o Federaţie de şase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean).
3 octombrie: Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul lui Carol I de Habsburg, în care, aceştia proclamă unirea teritoriilor lor cu Regatul României.

Spre Marea Unire

Victoria Antantei, care începe să se contureze în 1918 în Apus, are urmări şi pe frontul din Balcani. Armata lui Sarrail de la Salonic înaintează în sfârşit şi străpunge liniile bulgare. Guvernul lui Marghiloman îşi dă demisia, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918.

Îi urmează guvernul generalului Coandă, care proclamă imediat mobilizarea generală şi, la 28 octombrie/10 noiembrie, România reintră în război. Un război care a doua zi încetează prin armistiţiul semnat la Compiegne.

Războiul încetează în Europa occidentală, nu şi în cea de răsărit, unde, după armistiţiu, la Belgrad, la 31 octombrie/13 noiembrie 1918, operaţiunile militare vor mai continua intermitent în Ungaria.
Înfrângerea militară aduce cu sine destrămarea imperiilor centrale.

Primul care se prăbuşeşte este, cum era de aşteptat, cel austro-ungar. La 18 octombrie împăratul Carol (Franz Joseph murise în 1916) anunţă printr-un manifest transformarea monarhiei austro-ungare într-un stat federal.

Era, fapt limpede, mult prea târziu. O salvare a imperiului nu mai putea veni decât de la diplomaţia învingătorilor (mai cu seamă de la cea a Marii Britanii).
Dar popoarele din imperiu o iau înaintea diplomaţilor şi decid ele însele asupra destinului lor. La fel şi românii. La 12 octombrie, Partidul Naţional Român din Transilvania adoptă Declaraţia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş, „în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi”.

Şase zile mai târziu, această Declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, în timp ce, la Viena, Iuliu Maniu concentra 70.000 de soldaţi transilvăneni din armata austro-ungară, cu care se îndreaptă spre Transilvania.

Consiliul National Român Central, înfiinţat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profitând şi de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar.

Între timp, fapte similare se petrec în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată în fapt, necondiţionat şi cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918.

Guvernul lui Károlyi Mihály, format la 31 octombrie la Budapesta şi în care ministrul naţionalităţilor este democratul Jászi Oszkar, încearcă să intre în negocieri cu Consiliul Naţional Român Central.

Negocierile sunt purtate la Arad, între 13-15 noiembrie, dar fără nici un rezultat. În acelaşi timp, guvernul maghiar semnează la 13 noiembrie armistiţiul de la Belgrad cu generalul Franchet d’Esperey, şeful armatei din Orient.

Se fixează o linie de demarcaţie arbitrară între Ungaria şi Transilvania, care lăsa sub autoritatea Budapestei oraşe ca Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi regiuni istorice ca Banat (încredinţat administraţiei sârbeşti), Crişana, Maramureş.

Faptul îi pune în gardă pe români. Consiliul Naţional decide să convoace, la 18 noiembrie/1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria.

Pentru această Adunare urmau a fi aleşi 600 de deputaţi pe bază de vot universal şi 628 reprezentanţi ai organizaţiilor şi societăţilor culturale. Participă la alegeri toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.

Într-o atmosferă de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, sunt aleşi câte 5 reprezentanţi de circumscripţie (în cadrul stabilit în 1910). Revendicările alegătorilor: unirea cu România, reformă agrară, vot universal.

Cei 1.228 de deputaţi s-au reunit în sala Cazinoului din Alba Iulia, în timp ce în oraş circa 100.000 de oameni (după mărturiile din epocă) le aşteptau hotărârile. Erau reprezentate toate categoriile sociale şi ambele biserici. Participau şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor istorice româneşti.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputaţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor.

La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu.

Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de sancţionare a unirii (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile.

Populaţia României Mari în 1930

Pentru perioada interbelică, singurul recensământ complet al populaţiei României a fost făcut în 1930, restul referinţelor statistice sunt numai estimative. Conform acestuia, populaţia ţării era de 18.052.896 de persoane, mai mult cu 2,5 milioane faţă de populaţia estimată a anului 1920.

Din punct de vedere al compoziţiei etnice, românii reprezentau majoritatea populaţiei, atât înainte de primul război mondial, cât şi după sfârşitul acestuia, reprezentând aproximativ 92% în Vechiul Regat şi circa 70% din totalul populaţiei României întregite în 1920.

În război au murit circa 335.000 de soldaţi, care împreună cu populaţia civilă ucisă în timpul luptelor, reprezenta o zecime din populaţia României.

Pierderile de populaţie datorate războiului au fost compensate de cele 8,5 milioane de locuitori care se adăugau la populaţia Vechiului Regat în urma Marii Uniri. Populaţia României număra în 1919 16.250.000 milioane de locuitori, dintre care 30% nu erau etnici români:

  • – maghiari 19,3%,
  • – evrei 5,3%
  • – ucraineni 4,7%
  • – germani 4,3%

Faţă de perioada de dinainte de război, numărul românilor care trăiau în afara frontierelor statului român scade semnificativ: 250.000 în U.R.S.S., 230.000 în Iugoslavia, 60.000 în Bulgaria, 24.000 în Ungaria.

Minorităţile naţionale se găseau preponderent în provinciile istorice revenite la patria mamă:

  • – maghiari: 29% din populaţia Transilvaniei şi 23% din cea a Crişanei şi Maramureşului;
  • – germani: 24% din locuitorii Banatului şi 8% din cei ai Transilvaniei;
  • – evrei: 30% din populaţia urbană din Bucovina, 27% în Basarabia şi 23% în Moldova.

După 1918 au avut loc şi emigrări în străinătate, nesemnificative totuşi:

  • – 200.000 de maghiari din Transilvania în Ungaria;
  • – 42.000 de turci din Dobrogea în Turcia;
  • – 67.646 de emigranţi au plecat în S.U.A, în deceniul 1921-1930, majoritatea fiind evrei.

A avut loc şi o imigraţie în România: 22.000 de evrei din U. R. S. S. au trecut între anii 1918-1921 în Basarabia; în anii ’20 aproximativ 20.000 de români, care emigraseră în S.U.A. înainte de război, au revenit în Transilvania şi Bucovina.

Populaţia României trăia în marea ei majoritate în mediul rural. Astfel, în 1920 ea reprezenta 77% din totalul populaţiei.

surse: Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 1996, pp. 104-107/ Keith Hitchins, România, 1866-1947, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, capitolul VIII. Societate şi economie/ cimec.ro ( Institutul de Memorie Culturală)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate