România, cea mai mare rată de decese provocate de fulgere din Europa. Zona expusă la fenomene extreme cuprinde si județul Alba

Suntem în plin sezon al furtunilor de vară, cu multe descărcări electrice, cantități mari de precipitații, vânt puternic și fulgere. România are cea mai mare rată de decese produse se trăsnete din Europa.

Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, a explicat la DIGI 24,  cum stau, de fapt, lucrurile şi de ce ţara noastră are cea mai mare mortalitate din Europa.

Expertul a tras un semnal de alarmă, precizând că, în plin sezon al furtunilor violente, cu multe descărcări electrice, oamenii nu ştiu ce să facă în astfel de situaţii, lucru care duce la înregistrarea a cât mai multor tragedii.

Bogdan Antonescu explică cum se pe larg cum se produc aceste fenomene: ”Legat de furtuni, și mai precis de apariția norilor, pentru că particulele de nori se formează pe anumite particule de aerosoli din atmosferă, iar poluarea contribuie la concentrației de aerosoli și atunci crește concentrația de particule.

Cumva există o influență între aerosoli, poluare, să spunem, și apariția norilor.

Este un lucru destul de studiat în prezent, în special din punct de vedere al schimbărilor climatice, sau mai bine zis bilanțul radioactiv al Pământului, toate legăturile acestea dintre poluare, aerosoli, nori și bilanțul radioactiv, deci cantitatea de radiații pe care o primim de la soare sunt foarte importante.

Regiunea de sud-vest a României, cea mai expusă

Noi am studiat o bază de date a mortalității produse de trăsnete. Între 1999 și 2015 am avut cam 40 de victime pe an.

Numărul acesta a scăzut, și în prezent cred că sunt undeva la 20 de persoane care mor în fiecare an din cauza trăsnetelor.

Regiunea de sud-vest a României e cea mai expusă la aceste fenomene. De ce? Pentru că acolo avem o concentrație mare de trăsnete.

Acolo se produc multe furtuni care produc descărcări electrice. Și atunci, combinația dintre descărcări electrice, cu o proporție mare a populației în mediul rural, duce la apariția unui exces în mortalitate.

E cea mai mare mortalitate cauzată de trăsnete. Când am făcut studiul nu am realizat acest lucru, dar apoi, comparând cu alte țări din Europa, am realizat că avem practic cea mai mare mortalitate.

Legat de fulgere, trăsnete. Ni se pare că nu ni se întâmplă nouă, pentru că sunt punctuale, nu ne lovesc, dar sunt periculoase și publicul larg nu știe ce să facă. Este un fenomen periculos, este a doua cauză de mortalitate, după inundații.

Cele mai periculoase sunt descărcările electrice între nori și suprafața pământului. Sunt de două feluri – trăsnete pozitive și trăsnete negative.

Cele pozitive au o energie mai mare transportată de la nori către pământ.

De aceea, ele nu numai că produc victime, dar pot să inițieze și incendii de pădure. Sunt destul de rare.

O furtună are cam 10% astfel de descărcări electrice. Marea majoritate sunt trăsnete negative și se produc în orice furtună.

Cum se produc trăsnetele

Bogdan Antonescu: Noi nu știm foarte bine cum se produc. Comunitatea științifică are o mulțime de teorii.

La ora actuală, cel mai răspândit mecanism, cel mai des folosit în comunitate, este că există o interacțiune între cristalele de gheață care există în interiorul norului, pentru că avem cristale mai mari, cum ar fi grindina, și cristale mai mici de gheață.

Grindina fiind mai grea, se ciocnește mai des cu cristalele mai mici de gheață. Grindina grea cade la baza furtunii, iar cristalele mici urcă la vârful norului.

Interacțiunile dintre cristalele mari și cristalele mici de gheață le încarcă cu sarcini diferite. Și atunci, cristalele mici urcă sus în furtună și au sarcină pozitivă, iar cristalele mai mari care ajung la baza furtunii, cum ar fi grindina, se încarcă cu sarcină negativă.

În general, trăsnetele se produc din zona joasă, cea cu sarcini negative.

Furtuni violente și decese în județul Alba, în ultimii 10 ani

Furtunile din ce în ce mai violente care se manifestă în ultima perioadă readuc în atenţie riscul major pe care îl reprezintă aceste fenomene meteorologice pentru viaţa celor care desfăşoară activităţi în aer liber.

Chiar dacă unii dintre noi suntem obişnuiţi cu momente capricioase ale vremii, fie pentru că petrecem mult timp pe terenurile agricole ori ne relaxăm pur şi simplu în natură, ar trebui să ştim să ne protejăm de episoadele în care instabilitatea atmosferică este la maximum.

În ultimii ani în judeţul Alba mai multe persoane au decedat din cauza acestui fenomen, în timp ce se aflau pe păşune cu animalele.

Fulgerele au ajuns să lovească chiar și în orașe. Două astfel de fenomene au avut loc în Alba Iulia în mijlocul orașului. În urmă cu câțiva ani un fulger a lovit un stâlp de la Poarta a doua a Cetății Alba Carolina.

În iulie 2017 un fulger a lovit chiar în mijlocul orașului, la Alba Iulia. Fenomenul a fost filmat de mai multi localnici.

Dar cele mai multe cazuri tragice au fost înregistrate în zonele rurale, mai ales pe pășuni.

O femeie de 61 de ani din comuna Arieşeni şi-a pierdut viaţa, în luna iunie, în timpul unei furtuni. Aceasta a murit lovită de fulger pe o păşune din zona Vârtop, în timp ce se afla cu vitele la păscut.

În luna iulie, un băiat de 12 ani din Henig, comuna Berghin a avut aceeaşi soartă, fiind lovit de fulger în timp ce se întorcea cu animalele de la păşune.

În urmă cu trei ani un fulger a lovit șura unei case din localitatea Tărtăria și a provocat un incendiu.

Cele mai periculoase locuri în timpul furtunilor

Pentru că este sezonul de vară, este şi perioada în care majoritatea preferă să petreacă mult timp în aer liber, fie pentru că sunt pasionaţi de anumite sporturi – golf, fotbal, fie că ieşirile la munte, cu cortul, la picnic sau la plajă ori pe malul apei, la pescuit, le oferă momente de relaxare sau distracţie.

Vremea în această perioadă este instabilă, iar iubitorii de drumeţii care optează pentru o excursie pe Transalpina sau în Apuseni trebuie să aibă grijă să nu fie surprinşi de o furtună cu descărcări electrice.

Cei care aleg să meargă la pescuit în zona râului Mureş sau la bălţile private din judeţul Alba trebuie să fie şi mai atenţi pe timp de furtună. Un studiu al National Weather Service arată că pe primul loc în clasamentul celor mai riscante activităţi desfăşurate în aer liber este… pescuitul.

Alergatul sau înotul sunt sporturi preferate de mulţi dintre noi, dar acestea devin periculoase în timpul furtunilor. Un alt dezavantaj al acestor activităţi în aer liber este şi imposibilitatea de a te adăposti într-un loc sigur.

Reprezentanţii NWS au precizat că fulgerul poate lovi de la 16 kilometri,  iar cea mai bună locaţie în care puteţi fi protejaţi de furtună este o clădire cu patru pereţi şi un acoperiş sau o maşină.

Important: Ce trebuie să știți ca să vă protejați de trăsnete

Pentru a ne proteja, cea mai sigură soluție este să ne adăpostim când auzim tunetul, pentru că asta înseamnă că furtuna este aproape.

Este foarte important să știm că nu este bine să ne adăpostim sub copaci. Nu trebuie să stăm în câmp deschis, pentru că astfel am fi cea mai înaltă structură din zona respectivă.

De asemenea, să nu ne adăpostim sub copaci, în special dacă sunt copaci izolați. Ăsta e un lucru care ar trebui să îl știe toată lumea.

În Statele Unite mai este o recomandare – dacă suntem într-un grup, ar trebui să ne separăm, fiecare să-și caute adăpost separat, pentru că reduce riscul ca cineva să fie lovit de trăsnet și să îi afecteze apoi și pe cei din jur.

În România sunt studii care arată clar unde avem cele mai multe descărcări electrice. Este vorba de sud-vestul țării, și tot acolo se înregistrează cele mai multe victime în urma trăsnetelor.

Acolo este vorba despre o populație care 40% trăiește în mediul rural și cumva sunt mai expuși acestui fenomen.

Cele mai afectate sunt persoanele de sex masculin cu vârste cuprinse între 10 și 39 de ani.

Explicația noastră a fost că sunt doritori să-și asume anumite riscuri, pe care o persoană mai rațională nu și le asumă.

surse: digi24.ro,