Sărbătoarea evreiască Purim la Alba Iulia. Programul evenimentului, găzduit de sinagogă

Sărbătoarea evreiască Purim la Alba Iulia: Sinagoga din Alba Iulia găzduiește duminică, 24 martie, sărbătoarea de Purim.

În program va fi și un concert organizat de Centrul de Cultură ”Augustin Bena” și Comunitatea Evreilor Alba Iulia (sub patronajul Federației comunităților evreiești din România, cultul mozaic).

Program Purim, duminică, 24 martie, Sinagoga Mareh Yezekiel Alba Iulia

• Ora 18.00. Citirea MEGHILAT ESTER (Faibiș Avram)
• Ora 19.00 Concert de Purim
• Ora 19.45 HUMENTASHEN

Sărbătoarea evreiască Purim la Alba Iulia: programul concertului

Artiștii lirici:

• Diana Ispas
• Nicolas Bogdan Velicea
• Claudio Zahan
• Georgeta Plută
• Ioan Chiciudean
• Cvartetul de coarde al județului Alba
• Corepetitori: Lilia Pârjol, Ruben Morar

Prezintă: George Popa

Purim: obiceiuri și tradiții

Purim este marcat de evreii din întreaga lume la 14 Adar. De Purim se citeşte Meghilat Ester în toate sinagogile, începând cu seara de 13 Adar.

Israeliţii obişnuiesc să-şi trimită unii altora Mişloach Manot (cadouri). Copiii primesc în dar tot felul de dulciuri delicioase.

Vezi și VIDEO: ”Rabinul de Alba Iulia” a murit la New York. Străbunicul său a condus comunitatea din oraș și a construit Sinagoga

Prăjitura favorită este hamăntaşul, un aluat gustos cu miere, nuci sau mac, care trebuie să aibă forma urechilor lui Haman cel rău.

Au loc aşa-numitele jocuri de Purim (când se pune în scenă povestea Esterei) şi carnavaluri cu felurite măşti (în special în comunităţile aşkenazine).

Modul în care se comemorează o asemenea sărbatoare se raportează la Fiul lui Adonai, Mântuitorul lumii, revelat evreilor şi neevreilor în Brit Chadaşah/Noul Testament.

Vezi și VIDEO: Secretele cimitirului evreiesc din Alba Iulia. Povestea unui obiectiv turistic pe care nu îl vizitează nimeni

El i-a eliberat pe toți oamenii, cu preţul sângelui Său, din mâinile celui mai necruţător Haman, Lucifer, îngerul răzvrătit şi domnul întunericului.

L-a deposedat la Cruce de toată puterea lui morbidă, putere pe care i-o oferise, prin neascultare, Adam, strămoşul tuturor oamenilor (Daniela Reghina Onu).

Comunitatea evreiască din Alba Iulia

Comunitatea evreiască mai numără până într-o sută de membri, deşi, până la 1848, a fost cea mai mare comunitate din Ardeal, când era singura comunitate evreiască recunoscută de principii Transilvaniei. A fost foarte puternică și numeroasă până în perioada interbelică.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la Alba Iulia se găseşte una dintre cele mai frumoase sinagogi din ţară.

Evreii sosiţi la Alba Iulia în veacul al XVI-lea, erau de origine sefardă, fiind descendenţii celor expulzaţi din Spania şi stabiliţi la Constantinopol.

Vezi și: Femeia din Alba Iulia care a supraviețuit infernului de la Auschwitz. Povestea tristă a Irinei Berenstein

Din acest motiv erau prigoniți de principi Transilvaniei. Sigismund Báthori a ordonat prinderea evreilor şi spânzurarea lor de-a lungul zidurilor cetăţii.

Sub domnia lui Gabriel Bethlen, lucrurile s-au schimbat: în 1623 le-a acordat evreilor sefarzi, sosiţi de la Constantinopol, dreptul de a se aşeza la Alba Iulia.

Principele i-a sprijinit pe evrei pentru a impulsiona comerţul cu ţările limitrofe şi, în primul rând, cu Imperiul Otoman.

Politica lui Bethlen a fost urmată şi de succesorii săi, care au înţeles importanţa acestui act.

După anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, în viaţa evreilor din Alba Iulia s-a petrecut o întorsătură majoră, fiind puşi sub jurisdicţia episcopului romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia.