VIDEO: Secretele cimitirului evreiesc din Alba Iulia. Povestea unui obiectiv turistic pe care nu îl vizitează nimeni

Într-o zonă centrală a municipiului Alba Iulia, în spatele unui gard ușor deformat de vreme, cimitirul evreiesc își doarme somnul de sute de ani, în anonimat. Este monument istoric, identificat ca atare de primărie, dar nu îl vizitează nimeni.

Puțini locuitori ai orașului i-au trecut vreodată pragul, mai ales în ultimii 40 de ani și la fel de puțini știu ce moștenire importantă a orașului lor se ascunde acolo.

La câțiva metri de străzile zgomotoase, monumentele funerare și clădirile rămase în picioare din alte vremuri, reprezintă semnele unei civilizații cosmopolite și vorbesc despre un oraș în care trăiau toate națiunile din Transilvania.

Comunitatea de evrei din oraș era foarte mare. Acum, situația stă diferit, dar în ciuda acestui lucru, cimitirul pare să fie foarte bine îngrijit.

Cel mai vechi cimitir din Transilvania

Cimitirul este în mod oficial obiectiv turistic și reprezintă cea mai mare concentrație de monumente funerare din județ. Fiecare mormânt spune povestea unei familii prin decorațiunile și inscripțiile de pe pietrele funerare.

Există chiar o secțiune destinată copiilor, înmormântați în spatele cimitirului, pe ultimele rânduri.

”Parte integrantă a comunității izraelite din Alba Iulia este cimitirul secular de pe strada Vasile Alecsandri. Este cel mai vechi din Transilvania și printre cele mai vechi din România. Un record al cimitirului din Alba Iulia este că are o continuitate de aproape 300 de ani.

În plus, a fost folosit, deopotrivă, de comunitatea evreilor sefarzi, de rit spaniol, și de cea a evreilor așkenazi, din zona de influență germană” se arată într-o prezentare a obiectivului turistic.

Spre deosebire de celelalte cimitire din Alba Iulia, unde reînhumarea este posibilă și locurile de veci (sic!) se refolosesc, acest lucru nu este posibil în cimitirul evreiesc.

Dimensiunea sacrală a acestui lăcaș este una extrem de importantă, în sensul că monumentele de aici nu pot fi afectate de intervenția umană, nu există posibilitatea unei refolosiri a mormintelor.

Rabinul Iezechiel Paneth

Potrivit informațiilor disponibile, unul dintre cele mai importante monumente funerare este cel al rabinului Iezechiel Paneth (sau Yeheskel), cel care a ridicat în Alba Iulia prima sinangogă de zid din Transilvania, în 1840.

Rabinul Yeheskel Paneth fost o personalitate importantă. În fiecare an, câteva sunt persoane din diferite colţuri ale lumii, vin să îi viziteze mormântul. Aceștia sunt descendenţii familiei sale, răspândiți în toată lumea.

 

Sinagoga şi cimitirele sunt întreţinute şi cu ajutorul financiar al federaţiei comunităţilor evreieşti din ţară. Ar putea fi incluse într-un circuit turistic, având în vedere că reprezint bunuri istorice de mare valoare.

În fiecare an, cimitirul este vizitat de evrei din Israel şi SUA, care vin la Alba Iulia pentru a se reculege la mormintele unor membri de familie.

Vezi și poveștile unor familii de evrei din Alba Iulia, prin ochii unui copil: FOTO – VIDEO: Fotografii vechi de 80 de ani cu elitele orașului. Emoția unei femei din Israel după ce și-a revăzut tatăl pe Alba24

Rabinul Şef a păstorit comunitatea între 1823 şi 1845 și a avut un rol covârşitor în organizarea şcolilor religioase, instalarea de rabini în diferite localităţi din Transilvania, ridicarea de sinagogi noi şi modernizarea vieţii sociale şi a justiţiei comunitare.

A fost un mare gânditor. Evreii din Alba Iulia i-au păstrat amintirea, considerându-l unul dintre înţelepţii cu trecere în faţa lui Dumnezeu. Există credinţa că dorinţele înscrise pe bileţelele depuse în capela rabinului Paneth, vor fi îndeplinite.

Cimitirul

Atestat pe actualul amplasament (strada Vasile Alecsandri, nr. 43) de două planuri ale esplanadei fortificaţiei habsburgice din anii 1804 și 1858, cimitirul modern al comunităţii evreiești din Alba Iulia era, de fapt, funcţional încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Conform consemnării autorilor planului din anul 1804, terenul său fusese achiziţionat de la oraș în anul 1764, dar el apare ca loc de înmormântare a evreilor și într-un plan al orașului din anul 1752. Situarea lui la limita exterioară a esplanadei sud-estice a cetăţii, care corespundea străzii denumite până la începutul secolului XX.

Pietrele funerare din cimitirul evreiesc din Alba Iulia sunt interesante prin formă şi dimensiune, prin raportul dintre inscripţie şi ornamentare, dar și prin mesajul pe care-l transmit simbolurile zugrăvite de meșterii pietrari.

Cimitirul cuprinde 2038 de morminte și 1960 de monumente funerare. Stilistic, majoritatea conțin elemente baroce sau neoclasice, cu motive specifice culturii evreiești, cum ar fi: spălarea ritualică, steaua lui David, măslinul.

În contrast cu simplitatea tradițională a mormintelor evreiești, familiile cele mai prospere din orașul Alba Iulia au ridicat, la începutul anilor 1900, cripte monumentale.

Construcțiile reflectă și integrarea evreilor bogați în comunitatea maghiară a orașului Alba Iulia.

Inscripțiile funerare au păstrat, până la jumătatea secolului al XIX-lea, exclusiv limba ebraică, pentru ca mai apoi să fie dublate de texte în maghiară și germană, gravate pe spatele monumentelor.

Astfel de lucruri arată și modul în care societatea evreiească a evoluat în pas cu zorii modernității, de la tradiționalismul conservator la o societate mai deschisă.

Comunitatea evreiască din Alba Iulia

Comunitatea evreiască mai numără până într-o sută de membri, deşi, până la 1848, a fost cea mai mare comunitate din Ardeal, când era singura comunitate evreiască recunoscută de principii Transilvaniei. A fost foarte puternică și numeroasă până în perioada interbelică.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la Alba Iulia se găseşte una dintre cele mai frumoase sinagogi din ţară.

Evreii sosiţi la Alba Iulia în veacul al XVI-lea, erau de origine sefardă, fiind descendenţii celor expulzaţi din Spania şi stabiliţi la Constantinopol. Din acest motiv erau prigoniți de principi Transilvaniei. Sigismund Báthori a ordonat prinderea evreilor şi spânzurarea lor de-a lungul zidurilor cetăţii.

Sub domnia lui Gabriel Bethlen, lucrurile s-au schimbat: în 1623 le-a acordat evreilor sefarzi, sosiţi de la Constantinopol, dreptul de a se aşeza la Alba Iulia. Principele i-a sprijinit pe evrei pentru a impulsiona comerţul cu ţările limitrofe şi, în primul rând, cu Imperiul Otoman. Politica lui Bethlen a fost urmată şi de succesorii săi, care au înţeles importanţa acestui act.

După anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, în viaţa evreilor din Alba Iulia s-a petrecut o întorsătură majoră, fiind puşi sub jurisdicţia episcopului romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia.

Vezi și: Femeia din Alba Iulia care a supraviețuit infernului de la Auschwitz. Povestea tristă a Irinei Berenstein

Încă foarte prezenți în perioada interbelică, majoritatea evreilor din Alba Iulia și împrejurimi s-au mutat în Israel în perioada comunistă, când statul român le-a permis plecarea în schimbul unor sume de bani, exact ca și în cazul sașilor din Transilvania care au plecat în Germania.

Mulți însă s-au adaptat foarte greu în noua lor țară și au rămas cu sufletul la Alba Iulia, unde au continuat să țină legătura cu prietenii lor de aici, în general prin scrisori și prin vizite (foarte rare).

Surse: Evreii din Alba Iulia, o istorie în piatră – Daniel Dumitran, albaiuliaqr.ro, acum.tv