Zidurile primei biserici creştine medievale din Alba Iulia au fost scoase la iveală în urma săpăturilor realizate în interiorul Cetăţii. Arheologii au descoperit, cu ocazia lucrărilor, absida vechii biserici, amplasată în fata actualei Catedrale Romano-Catolice din municipiu.
Publicitate
Dacă, până în prezent, existenţa unei biserici creştine medievale în acea zonă reprezenta doar o teorie, această descoperire confirmă ipoteza. Conducerea Muzeului Naţional al Unirii a organizat o conferinţă de presă pe această temă, în cadrul căreia au fost prezentate toate informaţiile referitoare la această ultimă şi importantă descoperire. La întâlnire au fost prezenţi directorul instituţiei de cultură, Gabriel Rustoiu, expertul arheolog dr. Dana Marcu, de la Arhiepiscopia Romano-Catolică şi directorul economic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Janos Szasz.
Publicitate
Prima biserică creştină din Alba Iulia datează de la sfârşitul primului mileniu, fiind ulterior dărâmată. În faţa acesteia a fost ridicată o altă biserică, pe locul căreia a fost construită mai târziu actuala Catedrala Romană-Catolică.
Lucrările de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina au reliefat şi alte artefacte. În zona Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, respectiv între cele două biserici, a fost descoperită o fântână medievală, iar, în interior, un schelet decapitat. Arheologii sunt de părere că omul ar fi putut fi omorât cu ocazia unei campanii turceşti.
Publicitate
Expertul arheolog Daniela Marcu, care se ocupă de realizarea lucrărilor arhologice din zona Catedralei Romano Catolice ne-a explicat, vineri, ce anume s-a descoperit în perimetrul respectiv: "Am găsit în jurul ruinelor bisericii şi aproximativ 40 de morminte ce datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, ceea ce este o dovadă că în jurul anului 1200 această biserică fusese demolată. Biserica se află la 24 de metri distanţă faţă de catedrala actuală, zidurile au o grosime de maxim 1,20 metri, ceea ce este enorm de mult pentru o construcţie medievală timpurie. Biserica în sine trebuia să fi fost de dimensiuni foarte mari şi desigur avea o elevaţie impresionantă. În prezent, am decis să stompăm lucrările şi să conservăm ruinele cu mijloace provizorii, urmând ca, în timpul acestei veri, să putem definitiva săpăturile".
Publicitate
De precizat este faptul că Daniela Marcu cercetează arheologic zona din jurul Catedralei Romano-Catolice de mai bine de 10 ani. Aceasta susţine că biserica a fost descoperită cu totul accidental, iar în prezent nu beneficiază de condiţiile necesare pentru a se face o cercetare riguroasă în acel perimetru. "Din informaţiile pe care le deţinem în prezent, putem bănui că aceasta poate fi biserica construită de principele Gyula, cel care l-a adus pe episcopul Hieroteus la întoarcerea de la Constantinopol, unde fusese creştinat în credinţa creştină", a completat aceasta.
Descoperirea ruinelor confirmă ipoteza arheologilor care au vehiculat de-a lungul timpului că, în faţa Catedralei Romano Catolice din Alba Iulia ar fi existat o altă biserică, ce dateazând cel mai probabil din perioada bizantină. Descoperirea absidei vechii biserici şi corelarea acesteia cu faptul că, după cum se ştie, creştinismul a apărut în Bizanţ îi determină pe arheologi să vorbească despre prezenţa, în interiorul Castrului roman şi, mai precis, în acea zonă, a primei biserici creştine din Transilvania.
Publicitate
Cronologia şi planul bisericii vor putea fi precizate cu exactitate doar după ce arheologii vor obţine fondurile necesare pentru a aprofunda cercetările.
Redacția Alba24 este semnătura comună utilizată de redactori pentru articole realizate în colaborare sau pentru conținut preluat și adaptat din surse externe. Alba24 este primul portal de știri non-stop din județul Alba, activ din 2010. Echipa editorială este formată din ziariști profesioniști, coordonați de Florin vezi mai mult ...
Comentarii (10)
M
Macarie19 aprilie 2011
Și mai frumos atuncea!
Păi, prima dată, de a fost scoasă, de ce au ascuns-o pînâ acu? Chiar e greu de priceput. Au fost jocuri politice? Iar îmi vine greu să cred că cei de a scos-o întîi, au dosit-o cu dinadinsul. Că de am înţeles bine, găsitorul era unu Heitel şi venea din Bucureşti.
Adică găsitorul nr. 1 a simţit că-i ceva suspect acolo? L-a obligat Ceauşescu sau ortodocşii să nu facă conferinţă de presă şi să umple Alba şi Ţara de vestea asta?
Si vine ziua cind se ară toată cetatea cu mijloace de construit diguri, şi poc! iese din nou biserica! Aici e ceva foarte putred!
Mai aduceti si voi un luminător, că ce citim din ziare e incomplet, neexplicat cum trebuie, şi noi rămînem doar cu baloane. Ori ăsta-i rolul presei, să dea dureri de cap şi "probleme" la citirori?
D
Dan Agrisan18 aprilie 2011
Se pare ca e totusi vorba de o biserica, una de mici dimensiuni. Si a mai fost descoperita o data.
M
Macarie18 aprilie 2011
Iar cuget:
- de o fi găsit cunoana (a catolicilor ori a muzeului, că naiba pricepe!) o biserică, aia trebuie să arate asa ca s-o pot şi eu recunoaşte. Dar, nu poci şi pace! Acolea e un ditamai zidul întors în semicerc.
- de aia e totuşi biserică (adică mă dau eu prost), de unde ştie că vine tocmai pe la primii creştini ori de la Giulea ăla.
- io mai ştiu şi că de dai de morţi prin jurul catedralei nu-i de mirare, că s-or tot pus la gropi sute de ani.
- de a fost cimitir, ce naiba caută fîtînă acolo?
- de s-a băgat decapitatul de turc, atunci înseamnă că ăl de l-a zvârlit acolo, a avut gaura deschisă. Ori o fi golit-o atunci?
- tot cunoana: "aia e enormă". Păi cu ce compară, cu alte biserici din secolul nu-ştiu-care, pe care ea le ştie, noi nu? Dar pe vremela lui Giulea parcă nu erau biserici cu duiumul!?
Comentarii (10)