Eveniment
Prima biserică creştină din Transilvania, descoperită de arheologi în Cetatea Alba Carolina
Zidurile primei biserici creştine medievale din Alba Iulia au fost scoase la iveală în urma săpăturilor realizate în interiorul Cetăţii. Arheologii au descoperit, cu ocazia lucrărilor, absida vechii biserici, amplasată în fata actualei Catedrale Romano-Catolice din municipiu.
Dacă, până în prezent, existenţa unei biserici creştine medievale în acea zonă reprezenta doar o teorie, această descoperire confirmă ipoteza. Conducerea Muzeului Naţional al Unirii a organizat o conferinţă de presă pe această temă, în cadrul căreia au fost prezentate toate informaţiile referitoare la această ultimă şi importantă descoperire. La întâlnire au fost prezenţi directorul instituţiei de cultură, Gabriel Rustoiu, expertul arheolog dr. Dana Marcu, de la Arhiepiscopia Romano-Catolică şi directorul economic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Janos Szasz.
Prima biserică creştină din Alba Iulia datează de la sfârşitul primului mileniu, fiind ulterior dărâmată. În faţa acesteia a fost ridicată o altă biserică, pe locul căreia a fost construită mai târziu actuala Catedrala Romană-Catolică.
Lucrările de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina au reliefat şi alte artefacte. În zona Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, respectiv între cele două biserici, a fost descoperită o fântână medievală, iar, în interior, un schelet decapitat. Arheologii sunt de părere că omul ar fi putut fi omorât cu ocazia unei campanii turceşti.
Expertul arheolog Daniela Marcu, care se ocupă de realizarea lucrărilor arhologice din zona Catedralei Romano Catolice ne-a explicat, vineri, ce anume s-a descoperit în perimetrul respectiv: „Am găsit în jurul ruinelor bisericii şi aproximativ 40 de morminte ce datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, ceea ce este o dovadă că în jurul anului 1200 această biserică fusese demolată. Biserica se află la 24 de metri distanţă faţă de catedrala actuală, zidurile au o grosime de maxim 1,20 metri, ceea ce este enorm de mult pentru o construcţie medievală timpurie. Biserica în sine trebuia să fi fost de dimensiuni foarte mari şi desigur avea o elevaţie impresionantă. În prezent, am decis să stompăm lucrările şi să conservăm ruinele cu mijloace provizorii, urmând ca, în timpul acestei veri, să putem definitiva săpăturile”.
De precizat este faptul că Daniela Marcu cercetează arheologic zona din jurul Catedralei Romano-Catolice de mai bine de 10 ani. Aceasta susţine că biserica a fost descoperită cu totul accidental, iar în prezent nu beneficiază de condiţiile necesare pentru a se face o cercetare riguroasă în acel perimetru. „Din informaţiile pe care le deţinem în prezent, putem bănui că aceasta poate fi biserica construită de principele Gyula, cel care l-a adus pe episcopul Hieroteus la întoarcerea de la Constantinopol, unde fusese creştinat în credinţa creştină”, a completat aceasta.
Descoperirea ruinelor confirmă ipoteza arheologilor care au vehiculat de-a lungul timpului că, în faţa Catedralei Romano Catolice din Alba Iulia ar fi existat o altă biserică, ce dateazând cel mai probabil din perioada bizantină. Descoperirea absidei vechii biserici şi corelarea acesteia cu faptul că, după cum se ştie, creştinismul a apărut în Bizanţ îi determină pe arheologi să vorbească despre prezenţa, în interiorul Castrului roman şi, mai precis, în acea zonă, a primei biserici creştine din Transilvania.
Cronologia şi planul bisericii vor putea fi precizate cu exactitate doar după ce arheologii vor obţine fondurile necesare pentru a aprofunda cercetările.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
Guvernul a decis prelungirea termenului pentru amnistia fiscală. În ce condiții contribuabilii pot beneficia de facilități fiscale
Pensia minimă garantată se majorează din ianuarie 2025. Cu cât crește indemnizația socială pentru pensionarii cu venituri mici
Dan Agrisan
joi, 14.04.2011 at 17:05
Poate cu ocazia asta incepem si ne interesam si de straturile de dupa secolul IV d. Hr., nu doar de cele romane.
Dan Agrisan
vineri, 15.04.2011 at 16:12
Sau poate nu: iata un material autentic primit de la un grup de arheologi din Alba Iulia carora le e teama sa isi decline identitatea. Se poate verifica din 3 surse sau se poate vedea chiar la fatza locului:
„De astăzi, 15 aprilie 2011, au început săpăturile arheologice în parcul Custozza. Printre grămezile de piatră de pavaj nou nouţă de China, se strecoară, cu agilitate, dar nu din grija spaţiului verde, două unelte arheologice: un excavator şi o basculantă de mare tonaj. Între cele două monumente deja a început să se contureze o nouă groapă de mari dimensiuni, deja ajunsă la un metru adâncime. Arheologii Muzeului, cel mult doi, însoţiti de obişnuita deja în Cetate Poliţie Locală asigură o supraveghere foarte eficientă. Cred că observaţiile de până acum se reduc la numărul de basculante pline cu stratul arheologic medieval care se pare că nu există în opinia unora dintre specialiştii alba-iulieni. Cred că trebuie ajuns foarte repede în adâncime, dar nu către un strat roman extraordinar promis de muzeu ci către un argument al Primăriei pentru tăierea parcului, şi anume acela al vestigiilor de „importanţă turistică excepţională”. Acea promisiune de a se săpa cu atenţia cuvenită a fost din nou redusă la excavatoare…
Când vor fi implicaţi cu adevărat arheologii, iarăşi în ultimul moment, iarăşi doar atunci când se va ajunge la ziduri, singurele vizibile prin această metodă? Cei care ştiu câte ceva despre arheologie ştiu că utilitatea unui excavator pe o săpătură se reduce exclusiv la îndepărtarea stratului vegetal sau a umpluturii cu materiale de construcţie, în nici un caz el nu este o unealtă de descoperire a vestigiilor. Această situaţie se acceptă cel mult în cazul unor supravegheri arheologice, însă doar în cazul unor lucrări în zone ce nu prezintă indicii arheologice prelabile. În acest sit complex de interes naţional această metodă este innaceptabilă şi total neprofesionistă! Nu îl putem înţelege pe acel arheolog (sau grup de arheologi) care îşi asumă acest demers şi speră că totul va fi uitat odată cu trecerea timpului. Ce este şi mai grav este că această operaţiune se desfăşoară în văzul lumii, cu seninătate şi sub girul unei competenţe de „specialist”. Este şi mai ciudat că unii specialişti ai Muzeului, singurii cu doctorate pe epocă romană, NU participă la săpături! Poate ar fi pre incomozi sau s-ar mişca prea încet… Dar putem bănui că acei gestionari ai sitului de importanţă naţională Apulum (directorul Direcţiei Judeţene de Patrimoniu şi conducerea Muzeului Unirii) sunt liniştiţi, deşi şi-au încălcat grav responsabilităţile şi atribuţiile stabilite de lege, girând cu nonşalanţă toată această distrugere. Oare care a fost preţul?
În rest, totul trece repede, prea repede, cum deja ne-am obişnuit în Cetate în ultima lună… Iar nisipul şi uitarea deja se aşează peste vestigii importante precum cele din spatele Porţii a IV-a, acea extraordinară zonă sacră indicată de ultimele descoperiri… în ciuda promisiunilor cu jumătate de gură ale Primăriei că „vor fi puse în valoare”. Este mult mai important drumul pavat dintre Porţi decât orice vestigii mai vechi, se pare. Cred că în ceea ce se întâmplă pe Strada Mihai Viteazu şi pe celelate străzi (uitate şi ignorate) din Cetate trebuie să întrevedem adevăratele intenţii, ale Primăriei şi firmelor participante, cu privire la patrimoniu şi spaţii verzi, intenţii deloc lăudabile şi mai mult, foarte condamnabile…
Pentru ceea ce se întâmplă nu există nici o răspundere a autorităţilor, iar societăţii civile şi celorlalţi li se refuză dreptul de a riposta prin refuzul ferm de a da acces la o documentaţie de proiect pe care toţi o bănuim ilegală. Iar faptul ca posteritatea îi va judeca nu ne ajută pe noi cu nimic azi şi nici pe cei din viitor, care vor circula doar cu maşina prin Cetate…, o Cetate in care vestigiile vor sta la umbra pavelelor.”
moderatorul de serviciu
sâmbătă, 16.04.2011 at 12:57
@dan agrisan. interesante dezvaluiri. Totusi cineva ar trebui sa isi asume informatiile astea scandaloase. Eu le-as publica dar am nevoie de cineva care sa isi asume veridicitatea acestora. Chiar si sub protectia anonimatului.
Dan Agrisan
duminică, 17.04.2011 at 11:05
De acord si ne ocupam de asta. Altfel, as mai pune un link interesant pe care se gasesc informatii cum ca nu ar fi neaparat o biserica ceea ce se vede in imagine, ci, mai degraba o fantana sau cel mult o capela.
https://www.medievistica.ro/forum/viewtopic.php?f=21&t=174&p=566#p566
homer
sâmbătă, 16.04.2011 at 23:04
cine crezi ca va dezvalui ticalosia care se petrece prin distrugerea straturior arheologice? Prin celebra alee pietonal/auto si pietonii (inclusiv arheologi) si masinile vor circula pe aceeasi alee..fara trotuare.Deci masinile pot trece peste pietoni. mai ales peste arheologii care vorbesc ce nu convine autoritailor mafiote din oras…Daca esti ziarist adevarat….poti afla multe. Sper ca esti…pentru ca sint multe de scris
moderatorul de serviciu
duminică, 17.04.2011 at 00:57
@homer, tu ai impresia ca ziaristul este arheolog sau istoric? de unde dracu sa afle el daca nu-i spune ce se intampla , un specialist din domeniu? Ca vin altii 2 si ii dau peste nas ca scrie tampenii. Exempul cu proiectul scuarului facut de Lancranjan ar trebui sa va dea de gandit atata vreme cat imediat s-au strans in jurul lui sa ia atitudine cand profesorul Tiganas – presedintele ordinului arhitectilor i-a atras atentia ca a a facut o varza din zona aia. Pana nu vine unul din breasla lor, arheolog sau istoric bazat, sa spuna, sa furnizeze documente sau chiar sa consilieze un ziarist sa nu greseasca, nu o sa se afle nimic. Ori la astia le tremura chilotii de frica… Pot sa rupa aia cu buldozerul si mama vestigiilor istorice.
homer
duminică, 17.04.2011 at 11:25
esti moderator sau comentator?:)
Macarie
luni, 18.04.2011 at 19:28
Iar cuget:
– de o fi găsit cunoana (a catolicilor ori a muzeului, că naiba pricepe!) o biserică, aia trebuie să arate asa ca s-o pot şi eu recunoaşte. Dar, nu poci şi pace! Acolea e un ditamai zidul întors în semicerc.
– de aia e totuşi biserică (adică mă dau eu prost), de unde ştie că vine tocmai pe la primii creştini ori de la Giulea ăla.
– io mai ştiu şi că de dai de morţi prin jurul catedralei nu-i de mirare, că s-or tot pus la gropi sute de ani.
– de a fost cimitir, ce naiba caută fîtînă acolo?
– de s-a băgat decapitatul de turc, atunci înseamnă că ăl de l-a zvârlit acolo, a avut gaura deschisă. Ori o fi golit-o atunci?
– tot cunoana: „aia e enormă”. Păi cu ce compară, cu alte biserici din secolul nu-ştiu-care, pe care ea le ştie, noi nu? Dar pe vremela lui Giulea parcă nu erau biserici cu duiumul!?
Dan Agrisan
luni, 18.04.2011 at 23:00
Se pare ca e totusi vorba de o biserica, una de mici dimensiuni. Si a mai fost descoperita o data.
Macarie
marți, 19.04.2011 at 07:50
Și mai frumos atuncea!
Păi, prima dată, de a fost scoasă, de ce au ascuns-o pînâ acu? Chiar e greu de priceput. Au fost jocuri politice? Iar îmi vine greu să cred că cei de a scos-o întîi, au dosit-o cu dinadinsul. Că de am înţeles bine, găsitorul era unu Heitel şi venea din Bucureşti.
Adică găsitorul nr. 1 a simţit că-i ceva suspect acolo? L-a obligat Ceauşescu sau ortodocşii să nu facă conferinţă de presă şi să umple Alba şi Ţara de vestea asta?
Si vine ziua cind se ară toată cetatea cu mijloace de construit diguri, şi poc! iese din nou biserica! Aici e ceva foarte putred!
Mai aduceti si voi un luminător, că ce citim din ziare e incomplet, neexplicat cum trebuie, şi noi rămînem doar cu baloane. Ori ăsta-i rolul presei, să dea dureri de cap şi „probleme” la citirori?