Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Se pregătește o taxă de mediu în agricultură. Guvernul vrea impozit pentru produsele care combat dăunătorii


Publicat

teren agricolAutoritățile pregătesc introducerea unei noi taxe în agricultură. Potrivit unei ordonanțe a Ministerului Mediului, fiecare produs folosit pentru a proteja culturile ar putea fi impozitat suplimentar cu 2%. Taxa ar urma să fie plătită de către companiile producătoare de pesticide însă acest lucru va duce la mărirea costurilor pentru fermieri și astfel, cerealele și legumele recoltate ar putea costa mai mult.

Taxa de 2% ce ar urma să fie plătită către stat de companiile de inputuri va duce la mărirea costurilor pentru fermieri. Sumele ce trebuiesc plătite nu sunt deloc mici deoarece aceste produse pentru protecția plantelor sunt deja scumpe și reprezintă, după sămânța bună, o condiție esențială pentru a obține o recoltă cât de cât. Astfel, cele mai mari cheltuieli sunt în ani secetoși cum este și 2015, când dăunătorii sunt cea mai mare problemă, apariția și ”activitatea” lor fiind favorizată de uscăciunea din aer și de vulnerabilitatea culturilor.

Carmen Botez, reprezentantul Asociaţiei Industriei de Protecţia a Plantelor din România a transmis că inițiativa Ministerului Mediului reprezintă o dublă taxare, deoarece substanțele active sunt deja taxate cu 2% din prețul de achiziție când intră în compoziția produselor de protecție a plantelor, a preparatelor, iar într-un final, prețul acesta se va regăsi la fermier. „Va scade competivitatea, pentru că va avea disponibilități financiare mai reduse pentru a investi în tehnologii moderne”, a mai precizat Carmen Botez.

Astfel, producătorii vor fi forţaţi să majoreze preţurile pentru a recupera taxa prevăzută într-o ordonanţă a Ministerului Mediului, aflată acum în dezbatere publică. În final, lanţul scumpirilor se va închide la cumpărători.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli a transmis că toate impozitele și taxele care se adaugă la cheltuieli nu fac decât să mărească prețurile produselor agricole și implicit se vor resimți în galantare.

Suma pe care o plătesc fermierii pentru produsele folosite pentru protecţia plantelor de mucegai sau şoareci este deja prea mare, spun aceştia. În anii cu secetă, cum este acesta, tratamentul culturilor îi costă mult pe agricultorii care au livezi şi solarii cu legume. Ion Cioroianu, vicepreşedinte Asociaţia Fermierilor din România a spus că suma este destul de ridicată, între 1.000-1.500 de lei pe hectar, ceea ce înseamnă între 35 și 50 la sută din costurile totale pe hectar.

Valoarea pieţei de pesticide se ridică, în total, la 318 milioane de euro. Ordonanţa Ministerului Mediului mai prevede o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri produsă în fermă.

sursa: digi24.ro, agrointel.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Premierul Florin Cîțu vrea amenzi pentru persoanele care nu poartă mască: Nu se ia în calcul un lockdown

Publicat

Premierul Florin Cîțu a declarat astăzi că va cere ca polițiștii să fie mai atenți și să aplice amenzi persoanelor care nu poartă mască, având în vedere că acest lucru este obligatoriu.

Cîțu a declarat, într-un interviu acordat pemtru G4Media.ro, că îi va cere ministrului de Interne ca cei care nu poartă corect masca să fie amendați de către polițiști, subliniind că a observat o relaxare și în rândul oamenilor legii, nu doar în ceea ce privește populația.

”Poate va trebui să vorbesc cu domnul ministru de Interne ca să fie mult mai atenți polițiștii și să dea poate amenzi pentru purtatul măștii pe stradă. Am văzut o relaxare și din partea ofițerilor de poliție”, a declarat Florin Cîțu pentru G4Media.ro.

El a precizat că nu autoritățile au relaxat condițiile, „ci oamenii încep să se relaxeze”.

„Mergi pe stradă și vezi foarte mulți oameni fără mască, deși în continuare e obligatoriu să porți mască. De aceea în fiecare ieșire publică transmit mesajul că purtarea măștii e obligatorie. Nu contează tulpina virusului, dacă ai mască – te protejează. Masca, dezinfectarea și distanțarea sunt cele trei lucuri elementare. Aceste lucruri ne-au salvat până acum”, a mai spus premierul.

Cîțu a mai declarat că ținta de vaccinare a 70% din populație până în luna iunie este un scenariu optimist al Guvernului și că cel mai probabil acest procent va fi atins în luna septembrie, cum s-a stabilit inițial.

Premierul a mai spus că este un lucru bun că a ținut ”economia deschisă” și că nu se ia în calcul un lockdown, chiar dacă experții se așteaptă ca numărul de cazuri de Covid-19 să crească în perioada următoare.

Interviul integral, pe G4Media.ro

Sursa: G4Media

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ORA de VARĂ 2021: Când vor fi date ceasurile cu o oră înainte. Ce se întâmplă cu ora de vară în România

Publicat

ora de vara

Ora de vară 2021, când ceasurile se vor da cu o oră înainte, va fi în noaptea de 27 spre 28 martie.

Duminică, 28 martie 2021, va fi cea mai scurtă zi din an: va avea 23 de ore în loc de 24. Ceasul se dă înainte cu o oră și, astfel ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie, când ora 3.00 devine ora 4.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (31 octombrie).

ORA DE VARĂ 2021: Va fi schimbat sistemul în România?

În 26 martie 2019, eurodeputații iau votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei.

Prin urmare, fiecare stat trebuie să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru a dat detalii despre schimbarea orei de vară, în acest context.

Pentru România, situația ar fi incertă pentru că țara noastră nu ar fi informat Uniunea Europeană.

”Statele care vor să rămână pe ora de vară schimbă ultima dată ora acum, în ultima duminică din martie, iar cei care vor să rămână pe ora de iarnă vor schimba ultima dată în octombrie.

Așa ar trebui să procedeze și România, iar țara noastră trebuia să anunțe Uniunea Europeană până în aprilie 2020. Toate statele membre trebuiau să anunțe.

Există niște măsuri care trebuie armonizate la nivel european, inclusiv ceea ce înseamnă transport transfrontalier, program avioane, etc.”, a declarat Tudor Ciuhodaru, pentru dcnews.ro.

O propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată, în 29 mai 2018.

La data respectivă, nici Guvernul României nu susţinea adoptarea acestei iniţiative legislative.

ORA DE VARĂ 2021: Când și de ce a fost introdus sistemul Ora de Vară

Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

ORA DE VARĂ 2021 în România

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.

În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.

În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

ORA DE VARĂ 2021: Cum ne afectează trecerea la Ora de Vară

Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.

Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai bine plătite joburi din Uniunea Europeană. Domeniile și țările în care se câștigă cel mai bine

Publicat

Industria informaţiei şi comunicaţiilor era în 2018 cel mai bine plătit sector în 12 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi al doilea cel mai bine plătit sector în alte patru ţări, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, un nivel ridicat al salarizării se înregistrează în domeniul activităţi financiare şi de asigurări. Deşi era în 2018 cel mai bine plătit sector în doar patru state membre ale UE (Franţa, Ungaria, Malta şi Suedia), acesta este pe locul doi în 16 ţări şi pe locul trei în şase state membre.

Un alt domeniu unde se obţin câştiguri ridicate este producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care este cel mai bine plătit sector în şase state membre UE şi al doilea în alte două ţări.

La polul opus, în 2018, cel mai scăzut nivel al salarizării se înregistra în activităţile legate de servicii de cazare şi alimentaţie publică în toate statele membre UE, exceptând Grecia, Malta şi Slovenia (unde este al doilea cel mai scăzut nivel al salarizării) şi Croaţia (al treilea cel mai scăzut nivel al salarizării).

Al doilea cel mai scăzut nivel al salarizării este în domeniul serviciilor administrative şi de asistenţă în 12 din cele 27 de state membre ale UE şi al treilea cel mai scăzut în trei ţări (Grecia, Croaţia şi Slovenia).

Educaţia este cea mai bine plătită activitate economică în Luxemburg şi a doua cea mai bine plătită în Cipru, în 2018.

Deşi sectorul comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţiile de autovehicule şi motociclete este în medie el mai bine plătit din Grecia, se situează printre industriile cu câştiguri scăzute în majoritatea statelor membre ale UE.

Câştigurile în construcţii se află la nivelul de mijloc în majoritatea statelor membre ale UE şi este al şaselea cel mai bine plătit sector în Polonia şi al şaptelea cel mai bine plătit sector în Estonia, Letonia, Olanda şi Suedia.

În contrast, în 2018, cel mai scăzut nivel al salarizării în sectorul construcţii s-a înregistrat în Malta şi a fost, de asemenea, printre cele mai scăzute în Croaţia şi România (al doilea cel mai scăzut), precum şi în Ungaria, Portugalia şi Slovenia (al treilea cel mai scăzut).

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA. Este acuzat că a luat mită 800.000 de dolari

Publicat

Dosarul în care fostul premier Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de luare de mită a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anunță reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii au propus și menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse asupra bunurilor fostului premier.

Potrivit procurorilor DNA, în anul 2007, pe când era premier, Călin Popescu Tăriceanu ar fi cerut și primit, în cursul anului 2008, în mod indirect, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari, în schimbul exercitării atribuțiilor sale de premier în așa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei.

„Suma totală de 800.000 USD, reprezentând comisionul plătit de reprezentanții firmei austriece, prin intermediul unor companii offshore, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată unei firme de consultanță”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Rechizitoriul întocmit de procurorii DNA, arată cau fost adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 şi 1451/2008.

„Fapta de pretindere a prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu s-ar fi realizat, în perioada aprilie – mai 2007, în mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri, trimis în judecată în anul 2019 pentru complicitate la luare de mită, care ar fi solicitat în numele prim-ministrului un comision de 10% din valoarea actelor adiţionale/plăţilor la un contract comercial derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării hotărârilor de guvern care urmau să permită acest lucru, conform intereselor companiei”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

Fapta de primire de către prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, în cursul anului 2008, în mod indirect, s-ar fi realizat prin două acţiuni. Astfel, el a primit suma de 500.000 de dolari în 07.11.2008, respectiv 300.000 de dolari în 25.11.2008.

„Suma totală de 800.000 de dolari, reprezentând comisionul plătit de reprezentanţii firmei austriece, prin intermediul unor companii offshore, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată unei firme de consultanţă”, precizează procurorii anticorupție.

În vederea confiscării obiectului infracţiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparţinând suspectului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton până la concurenţa sumei de 800.000 USD, echivalent în lei 3.204.640 de lei.

„Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, au arătat procurorii.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate