Sentinţă finală pentru Toader Ignat în dosarul fraudei de la Jidvei: 7 ani de închisoare cu executare

Fostul director al societăţii viticole „Jidvei” SA Alba, Toader Ignat, a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani de închisoare cu executare pentru gestiune frauduloasă, în dosarul „fraudei de la Jidvei” care a adus firmei pe care o conducea un prejudiciu de peste 80 de miliarde lei vechi. Instanţa de la Bucureşti s-a pronunţat în data de 15 iunie, iar sentinţa este definitivă şi irevocabilă. După ani întregi în care Toader Ignat a încercat prin toate mijlocele posibile amânarea acestei soluţii, miercuri acesta a aflat că va trebui să se supună legii.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, magistraţii au dispus şi interzicerea dreptului de a alege şi de a fi ales în autorităţi publice sau funcţii elective şi dreptul de a ocupa o funcţie de autoritate. Toader Ignat a fost luat, vineri, de la domiciliu şi urmează să fie transportat, cel mai probabil, în Penitenciarul Aiud, unde îşi va ispăşi pedeapsa.

Demontarea fraudei pusă la cale de Toader Ignat a început în momentul în care patronii societăţii „Jidvei” l-au anunţat că urmează să fie demis din funcţia pe care o deţinea, deoarece au fost descoperite nereguli grave în activitatea acestuia. În rechizitoriul procurorilor se menţiona faptul că, în noaptea de 3 spre 4 mai 2001, Toader Ignat împreună cu Iulia Mihu, cea care ocupa funcţia de şefă de laborator, au încărcat în autoturismele de serviciu o parte din actele societăţii, medalii obţinute la concursurile de vinuri, dosare cu codurile de bare, corespondenţa cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci privind vinurile „Jidvei”, dar şi alte documente.

Între infracţiunile de care acesta a fost acuzat se numără şi crearea de plusuri în gestiune prin întocmirea unor evidenţe contabile duble, ce aveau ca obiectiv obţinerea de profituri de ordinul miliardelor de lei vechi. Una dintre metodele prin care Toader Ignat reuşea să facă averi din fotoliul de conducere era menţionarea unui randament de obţinere a mustului din struguri, mai mic faţă de cel real. Astfel se obţinea o cantitate semnificativă de vin neevidenţiată scriptic, ce era ulterior vândută în sticle înregistrate ca sparte, cu etichete şi dopuri menţionate ca „pierderi”. Mi mult decât atât, aprovizionarea societăţii cu etichete, dopuri şi sticle pentru produse se realiza de la firme „agreate”, la preţuri duble.

Anchetatorii au mai arătat că, referitor la gestiunea frauduloasă, s-au întocmit acte de intrare-ieşire din gestiuni false sau în neconcordanţă cu prevederile legale. Totodată, nu erau înregistrate cantităţile real îmbuteliate sau produse, fraude ce nu puteau fi constatate decât în momentul încărcării pe mijloacele de transport.

Prejudiciul total se ridică la suma de 8.756.978 lei, din care 7.257.375 lei realizat împreună cu ceilalţi inculpaţi, iar restul de 1.499.603 lei, pe cont propriu. Procurorii au arătat că prejudiciul a fost creat „prin funcţionarea întregului sistem organizatoric de evidenţiere tehnic-operativă a producţiei, livrarea produselor finite vinicole, precum şi de aprovizionare cu materiale, coordonat de Toader Ignat şi pus în aplicare prin implicarea personalului din subordine.”

În încercarea sa de a tărăgăna finalizarea procesului de judecată, Toader Ignat a contestat chiar şi calitatea în care a fost angajat la „Jidvei”, invocând că nu putea da ordine în complexul de vinificaţie. În această cauză, în decursul timpului au fost depuse peste 20 de cereri de strămutare, recuzare a magistraţilor, amânare a judecăţii, schimbare a încadrării juridice a faptei şi sesizări ale Curţii Constituţionale a României.