Statutul poliţistului. AMENZI mai mari pentru refuz de legitimare şi alte abateri. Închisoare pentru jigniri

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat că organizează luni o dezbatere publică referitoare la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.

“În conformitate cu prevederile art.7, alin. (9) din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Afacerilor Interne organizează luni, 11 decembrie, ora 13.00, o dezbatere publică referitoare la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranței publice (Forma modificată a proiectului de lege, revizuită în baza propunerilor primite până acum”, se arată într-un comunicat MAI.

Printre măsurile propuse se află majorarea amenzii pentru cei care refuză să se legitimeze la solicitarea autorităţilor de ordine publică, de la cel mult 500 de lei la 1.500 de lei. De asemenea, persoana dusă la secţia de poliţie pentru verificare poate pleca după 24 de ore, chiar dacă nu i-a fost stabilită identitatea, această măsură având până acum doar caracter administrativ.

Altă propunere este pedeapsa cu închisoarea pentru ignorarea avertismentelor poliţiei în situaţii de fapte antisociale, precum şi pentru jignirea organelor de urmărire penale şi de ordine publică.

În actul normativ se prevede că va fi incriminată încălcarea repetată a legii, prin ignorarea avertismentelor poliţiei, fiind vizate faptele antisociale, care creează dinsconfort social. Legislaţia actuală prevede sancţionarea contravenţională, prin amenzi cuprinse între 200 şi 1.500 de lei, însă prin acest proiect de lege se propune ca repetarea faptei sau refuzul de a înceta după ce poliţistul a dat mai multe avertizări sau amenzi să fie infracţiune şi să se pedepsească cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Iniţiatorii proiectului spun că faptele prevăzute de Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice vor fi în continuare sancţionate contravenţonal, iar aplicarea amenzii sau avertismentului va fi instrumentul principal de restabilire a ordinii publice, însă consideră că repetarea sau refuzul de a înceta săvârşirea faptelor după avertizările poliţistului trebuie să aibă măsuri mai drastice, de natură penală. Tot infracţiune ar putea deveni şi împiedicarea poliţistului de a legitima sau a conduce o persoană la sediul poliţiei, fapta fiind pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Va fi considerată infracţiune şi folosirea cuvintelor sau expresiilor jignitoare sau obscene, în public, împotriva unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflat în timpul lucrului, fapta fiind pedepsită cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la un an.

Dacă poliţistul are un astfel de comportament jignitor, este purtare abuzivă şi intră sub incidenţa Codului penal.

Înainte de aplicarea pedepsei, poliţistul va avea obligaţia de a avertiza persoana respectivă prin cuvintele „Acţiunea dumneavoastră este ilegală, continuarea acesteia atrage răspunderea penală, potrivit legii”.

Vor fi mărite şi limitele amenzii pentru refuzul persoanei de a se legitima, de la 100 – 500 de lei la 500 – 1.500 de lei, cu motivaţia că acest refuz al cetăţenilor determină autorităţile statului la un consum de resurse suplimentare şi creează o problemă de eficienţă operaţională a activităţii poliţiei.

Sunt clarificate câteva dintre obligaţiile poliţistului – activităţile de negociere, asigurarea intervenţiei pentru eliberarea persoanelor sechestrate sau răpite, imobilizarea persoanelor care folosesc arme de foc sau alte mijloace care pot pune în pericol viaţa persoanei şi asigurarea ripostei imediate ca reacţie la un act de terorism iminent sau în desfăşurare.

Poliţia Română va asigura şi protecţia poliţiştilor, demnitarilor cu atribuţii în domeniul afacerilor interne şi a familiilor acestora, precum şi a conducătorilor autorităţilor străine cu atribuţii în domeniul afacerilor interne sau justiţiei, aflaţi în România în vizite oficiale sau în misiune.

Alte prevederi în dezbatere:

– poliţistul are dreptul de a legitima şi duce la secţie o persoană dacă: acea persoană încalcă legea sau are această intenţie, dacă există suspiciuni că a fost prezentă la locul în care a fost săvârşită o faptă ilegală sau ştie ceva despre asta, dacă solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţiei, dacă descrierea acesteia se potriveşte cu a unei persoane căutate de poliţie sau deţine bunuri a căror descriere se potriveşte cu cele căutate de poliţie

– persoana legitimată va avea dreptul de a fi informată verbal de către poliţist cu privire la motivul legitimării

– dacă legitimarea nu a putut fi făcută pe baza actelor de indentitate, poliţistul va avea dreptul să fotografieze persoana respectivă şi să îi ia amprentele, chiar fără consimţământul persoanei

– persoana care este dusă la secţie pentru verificare poate pleca după 24 de ore, chiar dacă nu i-a fost stabilită identitatea şi va avea dreptul de a fi informată cu privire la motivele conducerii la secţie, de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, de a fi asistată de un avocat, de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane cu privire la măsura luată, ori a reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă în cazul cetăţenilor străini sau de a fi consultată de un medic.

– poliţistul are dreptul să folosească forţa fizică, procedee de autoapărare sau lovituri, cătuşe sau alte mijloace adecvate de imobilizare, mijloace neletale, precum arme cu bile de cauciuc sau dispozitive cu electroşocuri, arme albe şi de foc, mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole, însă toate acestea se fac după avertizarea prealabilă asupra utilizării acestora şi după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor, după o „piramidă a pericolului”; o rezistenţă pasivă a cetăţeanului va determina utilizarea forţei fizice a poliţistului, o rezistenţă activă va determina folosirea tehnicilor de autoapărare şi lovituri, dacă este agresiv şi produce vătămări corporale vor fi utilizate mijloacele neletale, iar un comportament agresiv extrem va necesita implicit utilizarea armelor de foc

– poliţistul va avea dreptul de a pătrunde într-o locuinţă sau în orice alt spaţiu delimitat fără mandat, dacă sunt indicii că în locuinţă există o persoană în pericol, autorul unei infracţiuni flagrante comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată sau deghizată sau se află autorul unui act terrorist; însă anterior poliţistul are obligaţia de a raporta situaţia, iar, după înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii, trebuie să iasă din spaţiul respectiv fără a face percheziţii; la final, poliţistul va face un raport scris, ce poate fi oferit, la cerere, în copie, persoanelor cărora le aparţine sau care folosesc spaţiul

– acţiunile poliţistului vor putea fi înregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fără consimţământul persoanelor

– poliţistul va trebui să se legitimeze, să îşi facă cunoscută calitatea, în prealabil, dacă: este în uniformă (prin prezentarea verbală a numelui şi a unităţii de poliţie din care face parte); este îmbrăcat civil (prezentarea numelui, a unităţii de poliţie din care face parte şi a legitimaţiei de serviciu sau a insignei); excepţii sunt situaţiile în care siguranţa poliţistului sau rezultatul intervenţiei sunt puse în pericol.

Proiectul de lege a fost pus în dezbatere publică în 2 noiembrie.

surse: adevărul.ro, mai.gov.ro