Strategia PSD pentru putere. O zi până la moţiunea de cenzură. Ce ar mai putea obţine UDMR

După ce senatorii puterii au urgentat, în comisii, adoptarea proiectului care prevede ca 15 martie să fie declarată Ziua Maghiarilor din România, UDMR este la un pas să obțină noi victorii în Parlament.

În condiţiile în care cei 30 de parlamentari maghiari vor vota moțiunea de cenzură, Guvernul Grindeanu au urma să pice. Pe de altă parte, nu este exclus să se mai poarte negocieri cu alți parlamentari. Asta în timp ce  PSD-ALDE sancționează parlamentarii care au trecut de partea lui Grindeanu, scrie realitatea.net.

Pe de altă parte, pe ordinea de zi a Biroului Permanent există o solicitare din partea a trei comisii, juridică, pentru administrație publică și drepturile omului, de a lucra în paralel cu plenul Camerei Deputaților, începând cu ora 10.00. Cel mai probabil se vor urgenta proiectele pentru UDMR, cu precădere scaderea pragul de 20%, cât este în prezent, la 10% al numarului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unei localităţi necesar pentru ca autorităţile să asigure folosirea limbii materne.

Trei comisii din Camera Deputaților au fost convocate luni, din scurt, pentru a da undă verde unui alt proiect important pentru comunitatea maghiară, cel referitor la extinderea folosirii limbii materne și la posibilitatea arborării steagului secuiesc.

Proiectul UDMR de amendare a Legii administrației publice locale conține mai multe modificări importante. Una dintre ele privește pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorește redus la 10%.

Alte două articole aduc și ele modificări esențiale. Primul se referă la unitățile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% și prevede că autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”.

Al doilea articol prevede că autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (…) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.

sursa: realitatea.net