Studiu IPP: Parlamentul ales în 2012, cel mai ineficient din ultimii 25 de ani. Probleme cu justiţia şi traseism politic record

Doar 14% dintre iniţiativele parlamentarilor au devenit legi, 35 de senatori şi deputaţi au avut probleme cu justiţia, iar peste o treime şi-au schimbat afilierea politică. Sunt date dintr-un studiu publicat luni de Institutul pentru Politici Publice, despre activitatea Parlamentului ales în 2012.

Vezi şi TOPUL parlamentarilor de Alba. Cât de harnici au fost deputaţii, după patru ani de mandat. Iniţiative legislative, interpelări, moţiuni

IPP arată un dezechilibru între iniţiativele legislative ale Guvernului şi cele ale parlamentarilor, în sensul că procentajul de adoptare ale celor din urmă este mult mai redus. Potrivit datelor Institutului, au fost depuse 2.729 de iniţiative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca iniţiatori parlamentari şi 870 (32%) – Guvernul. Jumătate din proiectele senatorilor şi deputaţilor au fost respinse, peste o treime sunt încă în procesul legislative şi numai 14% au devenit legi, spre deosebire de Guvern, la care ponderea de reuşite legislative depăşeşte 80%.

De asemenea, cei mai prolifici parlamentari nu sunt şi cei mai eficienţi. Astfel, parlamentarii care au cele mai multe iniţiative legislative depuse nu se regăsesc printre cei cu cele mai mari procentaje de proiecte care au devenit legi. La Camera Deputaţilor cele mai multe proiecte de lege au fost depuse de Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, dintre care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, dintre care 21 devenite legi şi Petru Movilă (independent) – 142, dintre care 10 devenite legi. La Senat, cele mai multe iniţiative au depus Octavian Bumbu (UNPR) – 226, dintre care 30 devenite legi; Doina Federovici (PSD) – 146, dintre care 36 devenite legi şi Florian Coca (PSD) – 119, dintre care 23 devenite legi.

Clasamentul eficienţei are cu totul altă configuraţie: la Camera Deputaţilor primii sunt Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) şi Rovana Plumb (PSD); la Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD). La capătul a patru ani de mandat sunt şi trei deputaţi fără nicio iniţiativă legislativă: Sebastian Ghiţă (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD) şi Aurel Nechita (PSD).

O altă caracteristică a actualei legislaturi este numărul mare de parlamentari care nu şi-au încheiat mandatul. Dintrei cei 588 aleşi în 2012, 64 de deputaţi şi 25 de senatori nu au avut un mandat complet, adică 15%. O parte dintrei ei au avut probleme cu justiţia, 13 fiind condamnaţi definitiv, 16 arestaţi sau anchetaţi de DNS şi şase declaraţi incompatibili. Alţi 26 de parlamentari au obţinut funcţii în administraţia locală în vara acestui an, iar patru au renunţat la mandatul de la Bucureşti în favoarea mandatului de europarlamentar. În fine, 34 senatori şi deputaţi nu se mai regăsesc acum pe lista parlamentarilor din motive de boală, deces sau demisie. În majoritatea colegiilor vancate nu s-au organizat alegeri, astfel că o parte dintre cetăţeni nu sunt reprezentaţi în Parlament.

Traseismul politic a atins un nivel record în legislatura 2012-2016 întrucât 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt afiliaţi grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleşi în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleşi, iar la Camera Deputaţilor – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleşi pe listele PPDD migrând la alte partide. Potrivit IPP, migraţia a afectat PSD şi PNL în aceeaşi măsură, având un număr egal de parlamentari – 74, care au părăsit grupurile lor, însă numărul acoperă inclusiv situaţiile de demisie sau încetare de drept a mandatului.

”Problema «migraţiei» parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de «independenţă», la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleşii locali s-au grăbit să vină cu soluţii legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleşilor, modul în care Parlamentul ţine o evidenţă a acestor informaţii (între momentul anunţării publice a demisiei din grup şi până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanţă, în timp) este deficitar, pentru corecta înţelegere a fenomenului de către public”, se arată în studiul Institutului pentru Politici Publice.

surse: realitatea.net, news.ro