Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

STUDIU: Un cetățean la trei minute, viteza de emigrare din România. În capul listei, tinerii cu studii superioare


Publicat

oameni-cetateni

Un studiu arată că la fiecare trei minute un român pleacă din țară. Potrivit datelor oficiale, în 2017, 600 de români au emigrat în fiecare zi .

Dacă emigraţia va continua în acest ritm, până în 2020 populaţia va ajunge la aproximativ 19 milioane de cetăţeni. Şi asta nu este tot.

Statisticile arată că în 2018, 6 doctori pe zi au cerut certificate de conformitate pentru a putea profesa peste hotare.

Studiile arată că nu doar lipsa banilor îi împinge pe români peste graniţe. De exemplu, creşterile salariale semnificative pe care anul 2018 le-a adus în sistemul sanitar nu au reuşit să-i convingă pe medici să rămână să profeseze în ţară, arată o analiză Hotnews.

Astfel, chiar dacă salariile unora dintre doctori au crescut substanţial sau chiar s-au dublat începând din martie anul trecut, numărul celor care au făcut cerere pentru a obţine certificate de conformitate (documente care le permit să profeseze în afara ţării) a scăzut nesemnificativ în 2018.

Datele arată că România a pierdut, în medie, şase medici în fiecare zi anul trecut. În total, 2.312 medici au cerut eliberarea certificatelor de conformitate în anul 2018, în timp ce în 2017, numărul total a fost de 2.794 de medici.

Asta deşi salariile angajaţilor din sistemul sanitar, în special medici şi asistente, au crescut substanţial începând din martie 2018. Cei mai norocoşi au primit chiar salariile dublate după aplicarea noii legi a salarizării şi a noului regulament al sporurilor.

De ce pleacă românii

„În primul rând, tânărul din România pleacă dintr-un cumul de motive pragmatice (de la locul de muncă, la oportunităţi etc.). Apoi, românii pleacă acolo unde au prieteni, familie şi oportunităţi de educaţie şi pe locul trei (ceea ce ne interesează foarte tare atunci când ne gândim la soluţii) este motivaţia legată de cum funcţionează instituţiile publice din România.

Ceea este normal, pentru că România este o ţară cu foarte multe probleme. Motivaţia cumulativă vine din faptul că nu avem numai dificultăţi economice, avem simultan şi probleme instituţionale, nici nu le mai zic sociale. S-a format în spaţiul public românesc ideea că singura motivaţie a plecării este legată de loc de muncă, salariu mai mare, venituri mai mari.

Nu e corect. Sigur, este principala motivaţie, dar tot din sondaje ştiu că există o semnificativă parte din tineretul României care migrează nu numai pentru job, ci şi pentru stil de viaţă, se duce acolo unde găseşte loc de muncă şi mediu de viaţă cu instituţii care funcţionează aşa cum el şi-ar dori, dar şi cu climă potrivită“, explică sociologul Dumitru Sandu, specializat în domeniul demografiei.

Într-o prezentare pe care a făcut-o la Bruxelles despre fenomenul migraţiei românilor, Dumitru Sandu spune că 80% din diaspora României, care e emigrat după 1989, s-a stabilit în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, SUA şi Ungaria. Specialistul mai subliniază că după 2010, pe lângă ţările deja menţionate, românii au început să se îndrepte şi către ţările scandinave, Olanda şi Austria.

Prognozele Eurostat

Prognozele realizate de Eurostat despre populaţia din România se bazează pe două scenarii: unul în care emigraţia stagnează (scenariul de bază), şi celălalt – în care migraţia va continua să crească.

Astfel, în anul 2080, conform scenariului de bază luat în calcul de Eurostat, populaţia va ajunge la 14,5 milioane de locuitori. În schimb, în scenariul în care migraţia va fi una ridicată, populaţia ar urma să ajungă la 14 milioane de locuitori în 2080.

Aceeaşi sursă mai relevă că populaţia de nou-născuţi va scădea de la 191.867 de persoane, câte erau în 2015, la 151.253 de persoane în 2080. Asta înseamnă o scădere cu 21%. Totodată, potrivit celor două scenarii, până în 2030, România va pierde între 1,8 şi 2,2 milioane de locuitori faţă de anul 2015.

Ce efecte ar putea să aibă scăderea populaţiei Sociologul Barbu Mateescu afirmă că în lipsa unor investiţii care să atragă forţă de muncă, România va deveni o economie tot mai puţin competitivă şi irelevantă pe plan internaţional. În al doilea rând, sociologul atrage atenţia că scăderea populaţiei va veni în paralel cu creşterea procentului de persoane vârstnice.

Or, asta, după părerea sociologului, va însemna că instituţiile din sistemul de sănătate vor fi cu mult mai puternice în sensul de influenţare a politicilor publice. În acelaşi timp, sănătatea va fi în sine un aspect mult mai important în vieţile cetăţenilor, cât şi pentru economie.

Tinerii educaţi sunt mai dornici să plece Cu cât sunt mai educaţi, cu atât e mai mare predispoziţia oamenilor spre relocare pentru a câştiga mai bine de pe urma calificării lor, potrivit unui studiu UNESCO publicat recent. Preferinţele şi aspiraţiile oamenilor, ca rezultat al educaţiei, îi fac pe oameni să părăsească zonele rurale sau slab dezvoltate şi să migreze în căutarea câştigurilor potenţiale mai mari.

După ce au analizat 53 de state, specialiştii au ajuns la concluzia că probabilitatea migraţiei s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat în rândul celor cu educaţie secundară (liceu şi gimnaziu) şi s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educaţie.

Cât despre România în particular, datele recente arată că peste 20% din populaţia cu studii superioare a plecat la muncă în străinătate, iar jumătate dintre cei plecaţi în ultimii trei ani sunt tineri. România, codaşă la medici Grecia, Bulgaria, Slovenia, Letonia, Spania, Marea Britanie şi România sunt statele din Uniunea Europeană care în 2016 aveau cel mai mic număr de medici generalişti raportat la populaţie, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În majoritatea statelor membre, în 2016 existau între 60 şi 120 de medici generalişti la suta de mii de locuitori. Două ţări au raportat peste 160 de medici generalişti la suta de mii de locuitori: Portugalia (253) şi Irlanda (179). Acestea sunt urmate de Austria, Olanda şi Franţa, unde erau între 150 şi 160 de medici generalişti la suta de mii de locuitori. La polul opus, cel mai mic număr de medici generalişti raportat la suta de mii de locuitori se află în Grecia (42), Bulgaria (64), Slovenia (68), Letonia (72), Spania (75), Marea Britanie (76) şi România (77).

Vezi și MICA UNIRE – Unirea Principatelor Române de la 1859

sursă: adevărul.ro

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Noutăți: Înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor, simplificată. Vor fi suficienți doar doi membri fondatori. Alte prevederi

Publicat

business

Senatul a adoptat, miercuri, o propunere legislativă de modificare a OUG 26/2000 prin care înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor este simplificată, fiind necesari doar doi membri fondatori, față de cel puțin trei cum este în prezent.

O altă prevedere a actului normativ se referă la unificarea actul constitutiv cu statutul asociaţiei într-un document unic.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la USR şi PSD, a înregistrat, în plen, 96 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 30 de „abţineri”.

Senatorul USR Eugen Dircă, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative, a explicat că a primit din partea ONG-urilor mai multe solicitări pentru „a elimina birocraţia şi a facilita constituirea asociaţiilor şi fundaţiilor”.

„Proiectul de lege nu face altceva decât să încurajeze iniţiativa persoanei care vrea să intre în această zonă a asociaţiilor neguvernamentale”, a arătat Dircă.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Audieri online în procesul pentru proiectul minier eșuat de la Roșia Montană. România se judecă de 5 ani cu Gabriel Resources

Publicat

Completul de judecată al Tribunalului Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, în SUA, a programat pentru perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2020 o nouă audiere a părţilor implicate.

Procedura trebuia să aibă loc la Paris, cu reprezentanţii celor două părţi faţă în faă cu completul de jduecată, dar, din cauza pandemiei de coronavirus, s-a decis ca audierea să se desfăşoare online.

Statul Român se judecă cu societatea canadiană Gabriel Resources, de mai bine de 5 ani, pentru proiectul minier eşuat de la Roşia Montană.

Canadienii solicită României, la Tribunalul special al Băncii Mondiale de la Washington, suma de 5,75 de miliarde de dolari că urmare a blocării investiţiei ce ar fi trebuit să fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa.

La audierea din decembrie 2019 au participat avocaţii celor două părţi, precum şi martori chemaţi să susţină poziţia Statului Român şi a companiei canadiene.

Printre martorii Statului Român au fost şi foştii premieri Emil Boc şi Victor Ponta, şi foştii miniştri ai Economiei Ion Ariton (septembrie 2010 – februarie 2012) şi Lucian Bode (februarie – aprilie 2012), ultimul fiind, în prezent, ministru al Transporturilor în Guvernul condus de Ludovic Orban.

Pe siteul ICSID a fost publicat anunțul privind noile audieri.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Fondul „Locuinţe pentru tinerii români”, cu bani de la firme de construcții și imobiliare, aprobat de Senat. Condiții

Publicat

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă pentru înfiinţarea Fondului de solidaritate „Locuinţe pentru tinerii români”, constituit din sumele deductibile în cuantum de 1% din profitul brut de minimum 1 milion de lei, transferate de firme de dezvoltare imobiliară şi lucrări în construcţii.

Au fost înregistrate 76 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 21 „abţineri”.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari PSD şi ALDE, prevede că Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români este menit să finanţeze avansul necesar achiziţionării unei locuinţe de către tinerii sub 35 de ani, căsătoriţi, care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului, însă nu au posibilitatea de a achita avansul.

„Programul de finanţare a avansului necesar achiziţionării unei locuinţe se adresează tinerilor care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului şi va fi destinat acelor persoane care îndeplinesc condiţiile de creditare presupuse de programul de finanţare ‘O familie, o casă’ sau pe cele presupuse de creditare directă, prin bancă”, se stipulează în propunerea legislativă.

Senatorul PSD Radu Oprea, unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ, a subliniat că proiectul este menit ca prin sprijinirea tinerilor să-i determine pe aceştia să rămână în ţară.

„Dezvoltatorii imobiliari care au afaceri peste un milion de euro să fie solidari cu tinerii şi să se constituie sursă la acest fond de solidaritate”, a afirmat Oprea la dezbaterile din plenul Senatului.

Potrivit unui amendament adoptat de Senat, societăţile ale căror activităţi sunt încadrate la „dezvoltare imobiliară” şi „lucrări în construcţii în cazul clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale” care, la finalul ultimului an fiscal, au avut un profit brut minim de un milion de lei vor transfera 1% din acesta către Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români. Sumele transferate sunt cheltuieli deductibile.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Condiții

Din Fondul de Solidaritate, tinerii vor beneficia de plata avansului de până la 15% din valoarea locuinței, dar nu mai mult de 15.000 de euro, la cumpărarea acesteia. Vor avea prioritate cuplurile de medici, profesori, zootehniști, agronomi, absolvenți de teologie care se mută la sate, precum și cuplurile cu copii.

Lege privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români”

Art. 1 – (2) Fondul de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români” este destinat tinerilor sub 35 de ani, căsătoriti, care vor să îsi achiziţioneze o locuinţă în rate, dar nu au posibilitatea de a achita avansul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Modificări importante în drepturile grefierilor și a personalului auxiliar din Justiție. Cine va beneficia de pensie de serviciu

Publicat

Senatul va dezbate un proiect de modificare a legilor din justiție privind reglementarea carierei, a drepturilor şi obligaţiilor grefierilor, precum și prevederi referitoare la beneficiarii pensiilor de serviciu din categoria personalului auxiliar.

Propunerile de reglementare publicate de legestrat.ro vizează, în principal, următoarele aspecte:

  • Eliminarea sintagmei auxiliar pentru grefieri, având în vedere pregătirea eminamente juridică, precum și desfășurarea activității în mod direct împreună cu judecătorii şi/sau procurorii – categoria grefierilor se va numi „personal de specialitate”;
  • Repartizarea și recrutarea absolvenţilor Şcolii Naţionale de Grefieri prin concurs (nu prin numire, cum este acum), doar la nivelul unităţilor de bază ale sistemului (judecătorii, respectiv parchete de pe lângă judecătorii;
  • Reglementarea condiţiei de studii superioare juridice la numirea în funcţia de grefier;
  • Acordarea concediului anual de odihnă de 35 de zile lucrătoare;
  • Reglementarea posibilităţii sprijinirii acestei categorii profesionale pentru achiziţionarea unei locuinţe;
  • Completarea art. 93 din lege care defineşte noţiunea de vechime în specialitate;
  • Modificarea dispoziţiilor referitoare la dreptul personalului de specialitate judiciară şi al personalului care ocupă alte funcţii de specialitate la pensia de serviciu, acordarea unei pensii speciale de invaliditate şi de boală profesională pentru personalul anterior menţionat care şi-a pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, precum şi reglementarea situaţiei juridice a pensiei de urmaş care în actuala formă legislativă nu este reglementată.

Concret, prevederea nouă propusă, referitoare la pensia de serviciu se adresează pentru personalul de specialitate din instanţe şi parchete cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, din care cel puţin 15 ani în funcţie, la împlinirea vârstei de 55 de ani.

Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Titlul legii se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară, al personalului care ocupă alte funcţii de specialitate şi al personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea precum şi al personalului care funcţionează în cadrul institutului National de Expertize Criminalistice”

a) Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art.1 Prezenta lege reglementează statutul personalului de specialitate judiciară, al personalului care ocupă alte funcţii de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.”

La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins

“Art.38 – (1) Poate fi numită în funcţia de grefier arhivar sau grefier registrator persoana care are studii medii sau studii superioare şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).”

La articolul 38, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (l1), cu următorul cuprins:

“(l1) Poate fi numit în funcţia de agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).”

La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art.38 – (2) Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) şi (l1) se face pe bază de concurs.

La articolul 65, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 65 – (1) Personalul prevăzut la art. 3 beneficiază anual de un concediu de

odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.”

Articolul 67 alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

Art. 67 – (2) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

La art. 685, alineatele (l)-(28) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art.685 – (1) Personalul de specialitate judiciară şi cel care ocupă alte funcţii de specialitate, prevăzut la art. 3 alin. (2) şi (3), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31 precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, din care cel puţin 15 ani în funcţie, beneficiază de pensie de serviciu, la împlinirea vârstei de 55 ani, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 55 de ani, şi personalul de specialitate judiciară şi cel care ocupă alte funcţii de specialitate, prevăzut la art. 3 alin. (2) şi (3), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, din care 15 ani în funcţiile prevăzute la art. 3 alin. (2) şi (3), în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.

(10) Pensiile de serviciu ale personalului de specialitate judiciară şi ale personalului care ocupă alte funcţii de specialitate, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 685 alin. (9) şi (91) se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de încadrare brut lunar a personalului din activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul îşi poate păstra pensia aflată în plată.”

sursa: legestart.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate