UPDATE: Lista miniștrilor din guvernul Cîțu. PNL și USR PLUS, în ședințe interne de validare până la miezul nopții

În urma desemnării de către Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Florin Cîțu, Biroul Politic Național a fost convocat marți seara pentru desemnarea miniștrilor. 

Mai mult de atât și liderii USR PLUS sunt în ședință de mai multe ore, principalul subiect fiind tot stabilirea oamenilor care vor ocupa portofoliile în viitorul guvern. UPDATE: Marți, la miezul nopții au fost anunțați ministri validați de BPN al PNL:

Numele de miniștri vehiculate în PNL:

• Alexandru Nazare la Ministerul de Finanţe
• Raluca Turcan la Ministerul Muncii
• Adrian Oros la Ministerul Agriculturii
• Sorin Cîmpeanu la Ministerul Educaţiei
• Lucian Bode la Ministerul de Interne
• Nicolae Ciucă la Ministerul Apărării
• Virgil Popescu la Ministerul Energiei
• Bogdan Aurescu la Ministerul de Externe
• Bogdan Gheorghiu la Ministerul Culturii

UDMR a luat această decizie încă de luni seara.

•  Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și a Administrației: Cseke Attila
•  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Tánczos Barna
•  Ministerul Tineretului și Sportului: Novak Eduard.

Ministri  USR Plus:

• Dan Barna (Viceprim-ministru),
• Cătălin Drulă (Ministerul Transporturilor),
• Claudiu Năsui (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului),
• Stelian Ion (Ministerul Justiţiei), Cristian Ghinea (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)
• Vlad Voiculescu (Ministerul Sănătăţii)
• Ciprian Teleman (Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării).

Cine sunt ministri USR

Dan Barna este copreşedintele USR PLUS şi deputat de Sibiu la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020, Dan Barna a fost vicepreşedinte al comisiei de politică externă şi membru în comisia de afaceri europene din Camera Deputaţilor. În calitate de preşedinte USR a coordonat proiectul Fără Penali, care a reuşit să strângă peste un milion de semnături pentru schimbarea Constituţiei. Cu o experienţă vastă ca expert în finanţări europene înainte de a intra în politică, Dan Barna a făcut parte din guvernul tehnocrat în 2016 şi a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Cătălin Drulă este deputat de Timiş la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020 a fost membru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Cătălin este de profesie inginer software, a studiat în Canada, la University of Toronto, iar după ce a terminat facultatea, a revenit în ţară şi a lucrat pentru diverse proiecte antreprenoriale în domeniul IT. Este unul dintre fondatorii Asociaţiei Pro Infrastructură, care realizează filmări aeriene ale şantierelor de construcţii şi monitorizează progresul lor.

Claudiu Năsui este deputat de Bucureşti la al doilea mandat. În primul mandat de deputat a fost membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi a promovat mai multe legi pentru debirocratizare. În 2016, Claudiu a fost consilier al ministrului Finanţelor în guvernul condus de Dacian Cioloş, având experienţă în consultanţă financiară şi în sectorul bancar. Claudiu a absolvit Facultatea de finanţe a Universităţii Paris-Dauphine şi a terminat un Master la universitatea Bocconi, în Italia, tot în domeniul finanţelor. Este fondator al platformei Open Budget, o platformă de transparenţă bugetară.

Stelian Ion este deputat de Constanţa la al doilea mandat. În legislatura 2016-2020 a fost membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dar şi membru în Comisia specială în care s-au dezbătut legile justiţiei şi codurile penale şi a luptat împotriva modificărilor nocive propuse de PSD. Stelian a contribuit la redactarea textului care a stat la baza proiectului Fără penali în funcţii publice. A redactat şi iniţiat mai multe propuneri legislative de corectare a legilor justiţiei, dar şi proiectul de înfiinţare a DNA-ului pădurilor.

Cristian Ghinea, europarlamentar din 2019, este vice-preşedinte al Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI), membru în Comisia de Control Bugetat şi Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. În 2016 a fost ales deputat de Bucureşti, după mandatul ca Ministru al Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat, perioadă în care a transparentizat contractele cu fonduri europene ale României, o premieră pentru ţara noastră.

Vlad Voiculescu a fost ministrul Sănătăţii în Guvernul Cioloş între mai 2016 şi ianuarie 2017, numele său fiind legat de proiecte precum mecanismul electronic de feedback al pacientului, platforma de raportare a lipsei medicamentelor, iniţiative pentru depolitizarea managementului de spital şi demararea pregătirii proiectelor spitalelor regionale.Este economist, absolvent al Vienna University of Economics and Business Administration, cu peste 10 ani experienţă de lucru internaţională în companii de top. Vlad este, de asemenea, iniţiatorul unor proiecte non-profit, precum Reţeaua, MagiCAMP, MagicHOME şi altele. De ajutorul concret oferit prin aceste proiecte au beneficiat câteva zeci de mii de familii cu copii cu afecţiuni grave de sănătate. Vlad este unul dintre iniţiatorii mişcării politice care a demarat în 2017 cu Platforma România 100, devenind mai târziu PLUS şi mai apoi USR PLUS. În prezent, el este copreşedinte al USR PLUS Bucureşti şi membru al Biroului Naţional PLUS.

Ciprian Teleman şi-a început activitatea profesională ca cercetător ştiinţific la Institutul Geologic al României, unde a lucrat opt ani, urmând apoi o carieră în domeniul consultanţei de management şi al antreprenoriatului. În ultimii 15 ani a lucrat cu peste 400 de companii antreprenoriale româneşti sau multinaţionale pentru creşterea nivelului de performanţă a echipelor şi implementarea unor sisteme moderne de definire şi măsurare a performanţei.

În 2017, după absolvirea unor cursuri cu tema „Digital Strategies for Business” la Columbia Business School/EMERITUS Institute of Management, a cofondat Max-BA, o platformă de business pentru digitalizarea activităţii financiar-contabile a întreprinderilor mici şi mijlocii. Pasiunea lui Ciprian Teleman este transformarea sistemelor organizaţionale prin creşterea gradului de cooperare, conectarea la inovaţie şi la dezvoltările globale din domeniile respective de activitate. În prezent, este preşedintele PLUS Ilfov.

Noii ministri propuși de PNL

Sorin Mihai Cîmpeanu s-a născut la 18 aprilie 1968. A absolvit Colegiul Naţional ”Sf. Sava” din Bucureşti, în 1986, apoi Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) (1991). În anul 2000, şi-a susţinut doctoratul în cadrul aceleiaşi facultăţi, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.usamv.ro.

A urmat numeroase cursuri postuniversitare, printre care „Comunicare managerială în structurile publice şi private”, SNSPA (2001), stagiul „Implementarea standardelor europene de mediu”, ISA Lille, Franţa (2004), certificat de formare „Auditor sisteme de managementul calităţii”, SEMQ Management (2007), programul de studii postuniversitare „Managementul situaţiilor de criză”, la Colegiul Naţional de Afaceri Interne, Academia de Poliţie „Al.I. Cuza” din Bucureşti (2009), certificat de formare „Management universitar”, ASE Bucureşti (2010), certificat de formare „Soil Quality Assessment”, la Universitatea din Molise – Italia (2011), programul de studii postuniversitare în domeniul „Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine publică”, la Colegiul Naţional de Informaţii, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (2013), programul de studii postuniversitare „Securitate şi bună guvernare”, la Colegiul Naţional de Apărare/Departamentul pentru Studii de Securitate şi Leadership, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” (2016).

A lucrat ca inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF) (1991-1992); coordonator al Centrului Experimental Periş-Ilfov, din cadrul USAMV Bucureşti (1992-1999); expert coordonator la Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Centrul Naţional pentru Programul european Leonardo da Vinci (2000-2003); expert coordonator la Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Agenţia Naţională pentru Parteneriatul universităţilor cu mediul economico-social (APART) (2003-2004); vicepreşedinte la Centrul de Excelenţă în Cercetare Biotehnol (2003-2014); director la Irrifrance România (2005-2008).

Şi-a început cariera universitară în 1992, parcurgând toate treptele: preparator universitar (1992-1995); asistent universitar (1995-1997); şef de lucrări (1997-2001); conferenţiar (2001-2006); profesor (din 2006), în cadrul Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, USAMV Bucureşti. Este conducător de doctorat din 2006.

A fost prodecan (2004-2008), apoi decan (2008-2012) al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, USAMV Bucureşti şi rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (mart. 2012-dec. 2014; din nov. 2015). A fost preşedinte al Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (2013-2014), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România (iul. 2013-dec. 2014; din nov. 2015, reales la 18 sept. 2020).

Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (din 2012); membru corespondent (2012-2016), apoi membru titular (din nov. 2016) al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti”, membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (din 2015). A primit titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi (2014), al USAMV a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara (2015), al Universităţii din Craiova (2017), al Academiei Forţelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu (2018), al Universităţii ”Ovidius” din Constanţa (2018), al Academia de Ştiinţe Economice (2018), al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj (2018).

A fost membru (apr. 2011 – sept. 2012), apoi preşedinte (sept. 2012 – ian. 2015; nov. 2015 – iun. 2016) al Comisiei IRVA, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi secretar general (oct. 2012 – dec. 2014) al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

La 14 decembrie 2014, premierul Victor Ponta l-a propus pe Sorin Cîmpeanu pentru ocuparea portofoliului de ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. A depus jurământul de învestitură la 17 decembrie 2014, la Palatul Cotroceni, deţinând această funcţie până la 17 noiembrie 2015. A fost viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne, interimar (9-17 nov. 2015) şi prim-ministru interimar al Guvernului României (5-17 nov. 2015).

În urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, a obţinut un mandat de deputat în Bucureşti, pe listele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din România.

Şi-a înaintat demisia din ALDE la 23 mai 2017 anunţând, totodată, public intenţia de a se alătura noii construcţii politice – Partidul PRO România. În perioada iunie 2017-mai 2019, a fost deputat neafiliat, potrivit site-ului www.cdep.ro, apoi membru al Grupului parlamentar PRO România (mai 2019 – ian. 2020). De asemenea, a fost prim-vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. A demisionat din PRO România în decembrie 2019, iar în ianuarie 2020 s-a alăturat Partidului Naţional Liberal, de la aceeaşi dată devenind membru al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.

În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator, fiind ales pe listele Partidului Naţional Liberal.

La 12 mai 2017, Sorin Cîmpeanu a fost ales preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), în cadrul celei de-a 17-a Adunări Generale a AUF, desfăşurată în Maroc, la Marrakech, în perioada 10-12 mai, potrivit unui comunicat de presă al UPB remis AGERPRES.

Este autor/coautor a 108 articole ştiinţifice, din care 26 indexate ISI şi 50 indexate în baze de date internaţionale (BDI), şi a 16 cărţi/capitole în cărţi/manuale. A asigurat, în calitate de director sau de responsabil de proiect, managementul a 31 de proiecte, din care 10 proiecte internaţionale. Totodată, a participat, în calitate de membru în colectiv sau de expert consultant, la 60 de proiecte, din care 3 proiecte internaţionale.

A fost distins cu Premiul naţional ”In Hoc Signo Vinces”, acordat pentru întreaga activitate de cercetare, în anul 2002, de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi cu Medalia ”Meritul pentru Învăţământ”, acordată în anul 2004, de către Preşedinţia României. De asemenea, a primit distincţia „Personalitatea anului pentru o Românie europeană”, acordată de EUROLINK – CASA EUROPEI (2013).

Alexandru Nazare s-a născut la 25 iunie 1980, în Oneşti, judeţul Bacău.

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, în 2005. În perioada 2002-2004, a absolvit European College of Liberal Arts din Berlin, specialitatea Relaţii Internaţionale, Afaceri Europene, Teorie Politică, Neoconservatorism, conform CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Din septembrie 2005 până în septembrie 2007 a fost consilier de ministru la Ministerul Integrării Europene.

A lucrat la Parlamentul European (PE), unde a deţinut următoarele funcţii: consilier în cadrul Delegaţiei Partidului Democrat Liberal – Grupul Partidului Popular European (septembrie 2007 – februarie 2008); europarlamentar (decembrie 2008 – iulie 2009); consilier parlamentar la PE (august – octombrie 2009).

În perioada octombrie 2009 – aprilie 2010 a deţinut funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de Afaceri Europene din cadrul Guvernului, iar în intervalul aprilie – noiembrie 2010, a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Din noiembrie 2010 până în februarie 2012, a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Între 9 februarie şi 7 mai 2012 a fost ministrul Transporturilor şi Infrastructurii în Guvernul Mihai Ungureanu.

A făcut parte din PDL începând cu 2008, iar din 2015 face parte din PNL, scrie site-ul www.cdep.ro.

În urma alegerilor parlamentare din 2012, a obţinut un mandat de deputat pe listele PDL, în circumscripţia electorală Brăila. Astfel, până în februarie 2015 a activat în grupul parlamentar al PDL, iar începând cu această dată a făcut parte din grupul parlamentar al PNL. În legislatura 2012-2016, a făcut parte din comisiile parlamentare pentru afaceri europene, pentru transporturi şi infrastructură şi pentru politică economică, reformă şi privatizare, notează sursa citată.

A obţinut un mandat de senator în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, pe listele PNL, în circumscripţia electorală Prahova. În această calitate, este membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, al Comisiei pentru afaceri europene şi al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură

Bogdan Gheorghiu s-a născut la 1 iulie 1975.

A absolvit Facultatea de compoziţie, muzicologie, pedagogie muzicală şi teatru, specializarea universitară Actorie, din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, precum şi Facultatea de Arte, specializarea universitară Actorie, din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti, conform www.cdep.ro.

În 1999 a pus bazele Teatrului Dramatic ”Bucovina”, proiect propriu, iniţiat după absolvirea Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti. A fost realizator de emisiuni la postul tv Tele7ABC (iun.-sept. 2000) şi realizator de emisiuni în cadrul postului Radio AS Suceava (2000-2007).

A fost manager al postului Radio Gold Rădăuţi (2004-2006), manager al postului TV Rădăuţi (2005-2006), realizator, director de programe, manager şi proprietar al Bucovina TV (2007-2014). A fost inspector de specialitate în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava (2001-2003). Între 2002-2003 a înfiinţat o firmă de producţie pentru realizarea unor programe de televiziune, obiectivul principal fiind realizarea de programe TV axate pe zona Moldovei pentru televiziuni regionale şi naţionale. În 2014 se retrage din televiziune. În perioada 2012-2016 a fost preşedinte al „Asociaţiei Televiziunilor Locale şi Regionale”, potrivit sursei citate.

În ianuarie 2016 s-a înscris în Partidului Naţional Liberal (PNL).

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 a candidat pe listele PNL pentru un loc în Camera Deputaţilor şi fost ales în circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, fiind validat în funcţie la 21 decembrie 2016. În legislatura 2016-2020 a fost membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Începând din noiembrie 2019 a deţinut funcţia de ministru al Culturii în Guvernul condus de Ludovic Orban.

La alegerile legislative din 6 decembrie 2020 a fost reales deputat în circumscripţia electorală nr. 35 Suceava.

(în actualizare)

sursa: Agerpres