Totul despre impozitul pe construcții introdus în 2025. La ce se aplică și când trebuie plătit

Totul despre impozitul pe construcții introdus în 2025: Companiile datorează din anul 2025, pe lângă impozitul pe clădiri și impozit pentru anumite categorii de construcții, cu declarare în luna mai și plată în două tranșe (iunie și octombrie).

Nu trebuie confundat cu impozitul pe clădiri

Acest articol readuce în atenția companiilor obligația de a declara și plăti, începând cu anul 2025, impozitul pe construcții.

Impozitul pe construcții nu trebuie confundat cu impozitul pe clădiri – sunt două categorii distincte de impozite.

Pe de o parte, impozitul pe clădiri este datorat bugetelor locale ale comunelor, orașelor sau municipiilor și se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii (sau o cotă de 0,4% pentru clădirile folosite pentru activități din domeniul agricol).

Dacă valoarea impozabilă a clădirii nu se actualizează o dată la 5 ani (cu raport de evaluare a clădirii realizat de un evaluator autorizat, depus la organul fiscal local), atunci cota impozitului pe clădiri este de 5%.

Termene de declarare și plată a impozitului pe construcții

Impozitul pe construcții este datorat bugetului consolidat al statului, respectiv informațiile privind acesta se comunică de către companii la ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală).

Este un impozit aplicabil doar din anul 2025 și este reglementat de Codul fiscal (art. 496-499).

Contribuabilii trebuie să calculeze și să declare (prin declarația 100) impozitul pe construcții până la data de 25 mai inclusiv, pentru anul 2025 (pentru care datorează impozitul).

Impozitul pe construcții se plătește în două rate egale, prima până la data de 30 iunie și cea de a doua până la data de 31 octombrie inclusiv.

Datorează impozitul pe construcții persoanele juridice române (cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare), persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România și persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Cota de impozit pe construcții

Impozitul pe construcții reprezintă 1% din valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri.

Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.

Din păcate, prevederile legale nu precizează clar ce se înțelege prin „valoarea construcțiilor existente”, asupra cărora se va aplica procentul de impozit – dacă se referă cumva la cost de achiziție sau producție, valoare de piață, valoare netă contabilă (rămasă neamortizată), valoare reevaluată etc.

De asemenea, legiuitorul nu precizează nicio sursă de informații din care se stabilește valoarea construcțiilor existente, ceea ce va conduce, inevitabil la eternele interpretări fiscale și aplicarea neunitară a legislației în domeniu.

Dacă în cursul unui an, valoarea construcțiilor se majorează sau diminuează, impozitul nu se recalculează, ci modificările se iau în considerare la stabilirea impozitului datorat în următorul an.

Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.

Contribuabilii care încetează să existe în cursul anului au obligaţia de a declara şi a plăti impozitul determinat, până la data încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat.

În această ultimă situație, cazul unei persoane juridice care își încetează activitatea în luna ianuarie 2025 și datorează impozit pentru anul 2025 și îl plătește integral, reprezintă un exemplu la care merită să reflectăm.

Totul despre impozitul pe construcții introdus în 2025: La ce se aplică impozitul pe construcții?

Există o grupă specială de construcții care intră sub incidența prevederilor impozitului pe construcții și anume Grupa 1 – Construcții, din catalogul de clasificare a mijloacelor fixe (HG nr. 2139/2004 actualizat):

Construcții industriale

• Clădiri industriale în afară de clădirile din industria alimentară, industria materialelor de construcţii, industria metalurgică şi industria siderurgică, respectiv industria chimică;
• Construcţii uşoare cu structuri metalice (hale de producţie, hale de montaj, etc.) în afară de barăci, şoproane – etc.

Construcții agricole

• Clădiri agrozootehnice;
• Construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane);
• Depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de compostare);
• Silozuri pentru furaje;
• Silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor;
• Pătule pentru depozitarea porumbului;
• Construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri,
• Heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultură;
• Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole;
• Sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării din zidărie, beton, metal sau lemn şi sticlă sau construcţie uşoară din lemn şi folie din masă plastic etc.

Construcţii pentru transporturi poştă şi telecomunicaţii

• Clădiri pentru transporturi: autogări, gări, staţii pentru metrou, aeroporturi, porturi, hangare, depouri, garaje, ateliere, în afară de clădiri uşoare cu structură metalică;
• Infrastructură pentru transport feroviar etc.,
• Infrastructură drumuri (publice, industriale, agricole), alei, străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulaţie) cu îmbrăcăminte din balast, pământ stabilizat sau macadam, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic sau pavaj pe fundaţie suplă, cu îmbrăcăminte din beton de ciment, infrastructură drumuri forestiere etc.

Construcţii hidrotehnice

• Baraje şi construcţii accesorii baraje (ecluze, deversoare, porturi şi fronturi de aşteptare, disipatoare de energie, goliri de fund, canale de derivaţie);
• Diguri (de apărare; de compartimentare; de dirijare a curenţilor), consolidări de maluri, praguri; pinteni; anrocamente şi căsoaie; cleonaje din fascine; lemn cu bolovan sau piatră; din piatră brută; blocuri de beton; zidărie de piatră; beton armat etc.;
• Lacuri artificiale de acumulare etc.

Construcţii pentru afaceri, comerţ, depozitare

• Centre de afaceri, Clădiri comerciale pentru depozitare-comercializare şi distribuţie.
• Magazine, Construcţii pentru depozitarea mărfurilor de larg consum, a mărfurilor industriale, a materialelor de construcţii şi a produselor agricole;
• Construcţii pentru depozitarea şi comercializarea produselor petrolifere (benzinării etc.);
• Construcţii pentru depozitarea explozibililor, carburanţilor şi lubrifianţilor;
• Silozuri pentru agregate minerale, minereuri, cărbuni, materiale pulverulente (ciment, var, ipsos) etc.;
• Depozite frigorifice pentru alimente. Gheţării;
• Platforme pentru depozitare şi activităţi comerciale;
• Tancuri, rezervoare, bidoane şi butoaie pentru depozitarea băuturilor;
• Rampe de încărcare;
• Construcţii uşoare pentru afaceri, comerţ, depozitare (barăci, magazii, şoproane, etc.);
• Camere de tezaur pentru depozitarea valorilor şi datelor etc.

Construcţii de locuinţe şi social-culturale

• Clădiri de locuit, hoteluri şi cămine, în afară de clădiri pentru locuinţe sociale, moteluri şi cămine amplasate în centre industriale. WC publice;
• Construcţii pentru învăţământ; ştiinţă; cultură şi artă; ocrotirea sănătăţii; asistenţă socială; cultură fizică şi agrement, în afară de case de sănătate, băi publice şi baze de tratament;
• Împrejmuiri din lemn, zidărie, beton armat, metal;
• Clădiri administrative;
• Construcţii pentru centrale termice şi puncte termice;
• Construcţii suport pentru panouri de afişare şi publicitate;
• Construcţii pentru turnuri de ceas, turnuri de pază şi alte amenajări asemănătoare etc.

Construcţii pentru transportul energiei electrice:

Reţele de alimentare, de iluminat şi linii de transport a energiei electrice:

• aeriene pe stâlpi din lemn,
• aeriene pe stâlpi metalici sau din beton armat ori subterane;

Instalaţii electrice de forţă aeriene sau aparente, îngropate sau în tub, canal sau tunel de protecţie etc.

Construcţii pentru alimentare cu apă, canalizare şi îmbunătăţiri funciare –

• Puţuri săpate sau forate;
• Drenuri pentru alimentări cu apă;
• Captări şi prize de apă;
• Canale pentru alimentare cu apă şi evacuarea apelor;
• Galerii pentru alimentare cu apă şi evacuarea apelor;
• Conducte pentru alimentare cu apă, inclusiv traversările; reţele de distribuţie.
• Galerii subterane pentru instalaţii tehnico-edilitare;
• Conducte pentru canalizare, în afară de conducte tehnologice pentru ape acide;
• Staţii de tratare, de neutralizare şi de epurare a apelor;
• Castele de apă;
• Iazuri de depozitare;
• paturi de uscare a nămolului;
• câmpuri de irigare şi infiltrare, în afară de canale de irigaţii;
• Rezervoare din beton armat pentru înmagazinarea apei;
• Staţii de pompare şi separare a apei, în afară de staţii de pompare plutitoare;
• Construcţii şi instalaţii tehnologice pentru alimentare cu apă şi canalizare;
• Construcţii uşoare (barăci, magazii, şoproane, etc.) etc.

Construcţii pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat şi pentru termoficare

• Conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor şi a lichidelor industriale, inclusiv traversările şi instalaţiile tehnologice, în afară de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere prevăzute cu protecţie catodică;
• Conducte de termoficare aeriene sau în canale de protecţie vizitabile în canale nevizitabile etc.

Cheltuieli suplimentare pentru companii cu impozitul pe construcții

Chiar dacă valoarea cheltuielilor cu impozitul pe construcții datorat de companii este deductibil la stabilirea rezultatului fiscal, din păcate, acest nou tip de impozit presupune ieșiri de numerar ale entităților în beneficiul bugetului de stat.

În condițiile în care valorile construcțiilor din patrimoniul entităților asupra cărora se aplică cota de impozit sunt foarte mari (dat fiind caracterul tehnic special al acestor construcții), putem înregistra situații în care povara fiscală asupra companiilor este însemnată.

Deciziile manageriale prin care prețurile finale ale bunurilor și serviciilor respectivelor companii includ și această nouă categorie de impozit sunt la un pas distanță.

Efectul este facil de intuit: asistăm la modificări fiscale cu impact în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor ori la scăderi ale marjelor de profitabilitate ale companiilor.

Prof. Univ. Dr. Adela Socol – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – contributor Alba24

Adela Socol este profesor universitar și conducător de doctorat în domeniul contabilității la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu o experiență de peste 25 de ani în învățământul superior și cercetare. Este autoare a numeroase lucrări științifice, cărți și articole publicate în reviste de prestigiu internațional. Activitatea sa se concentrează pe audit financiar, tehnică bancară și finanțe.