Ziua Culturii Naționale la Alba Iulia. ”Eminescu – Muzica unui dor”. Evenimente la Depozitul de ceramică veche

Ziua Culturii Naționale va fi sărbătorită la Alba Iulia prin mai multe evenimente organizate la Depozitul de ceramică veche. Proiectul ”Eminescu – Muzica unui dor”, propune ateliere interactive, degustare de vinuri și un concert-concept în patru tablouri tematice.

Evenimentele sunt organizate de Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba,sub egida Consiliului Județean Alba.

Depozitul de Ceramică Veche propune o scenografie naturală a memoriei: obiecte, materie, urme ale îndemânării și ale timpului. Într-o asemenea ambianță, Eminescu nu mai apare ca „autor obligatoriu”, ci ca o respirație firească a patrimoniului: limba, sensibilitatea, verticalitatea, transmit organizatorii.

De altfel, întregul concept al serii mizează pe o ideea: cultura înseamnă și artă înaltă, și meșteșug, și gustul locului, toate articulate cu decență și măsură.

Ateliere interactive de olărit tradițional

Programul începe la ora 17.00, cu ”Din lut, ca din cuvânt. Olărit tradițional” – ateliere interactive pentru copii și adulți.

”Este, în fond, o analogie discretă cu actul artistic: și poezia, și muzica, și olaritul pornesc dintr-o tensiune între libertate și rânduială”, spun organizatorii.

Degustare de vinuri

La ora 17.30, în foyer, se deschide componenta de ”degustare de terroir: vinuri din Alba” (18+).

” În logica unei cronici de specialitate, merită subliniat că acest tip de asociere îl încadrează într-o civilizație a serii: un preludiu social, un timp de întâlnire, apoi reculegerea estetică în timpul concertului, urmată de un epilog relaxat în foyer”, potrivit surselor citate.

Concertul-concept ”Eminescu – Muzica unui dor”

De la ora 18.00, va fi ”Eminescu – Muzica unui dor”, concert-concept: dramaturgie în patru tablouri tematice.

”Această formulă fixează o intenție de regie muzicală: programul este un traseu în care muzica, vocea și rostirea se susțin reciproc”, mai transmit organizatorii.

Descrierea concertului

Prologul: ”Liniștea înaintea cuvântului”

Într-un concert dedicat lui Eminescu, această pregătire este esențială: publicul trebuie liniștit de zgomotul zilei, înainte ca poezia să-și poată face loc. În această zonă de atmosferă, selecțiile instrumentale de tip cameristic, de la miniaturi lirice la pagini cu respirație amplă, sunt cheia. Prezența unui repertoriu precum „Salut d’amour” (Elgar), pus în dialog cu un „Dansul bătrânesc” (Ciprian Porumbescu), funcționează exact ca o punte: eleganța occidentală și fibra românească se întâlnesc fără ostentație, ca două politeți care se înțeleg din priviri.

Tabloul I: ”Luceafărul: cosmos și destin”

Un moment precum aria „Ebben, ne’andò lontana” din La Wally (Alfredo Catalani) devine un arc interior, o distanță, o decizie, o singurătate cu demnitate, perfect compatibilă cu ideea eminesciană de destin și de imposibilitate a împăcării dintre absolut și uman. Tot în acest tablou, o lucrare precum o „Baladă” (de Enescu și apoi de Porumbescu) își poate asuma rolul de „coloană de lumină”: linie cantabilă, gravitate, acel tip de lirism care nu cere aplauze, ci atenție.

Tabloul II: ”Floare albastră: erosul, nostalgia”

Romanța „Mai am un singur dor” (muzica Guilelm Șorban, versuri Mihai Eminescu), o piesă emblematicăc. În aceeași zonă de lirism, „La serenada” (Francesco Paolo Tosti) aduce acel parfum de canțonetă care nu trivializează serata, ci îi oferă respirație și grație. Practic, Tosti este „îngerul politeții musicale”.

Tabloul III: ”Codru și țara. România interioară”

Osuită precum „Dansurile Românești” de Béla Bartók este o alegere excelentă pentru că îl arată folclorul transfigurat, trecut printr-un filtru de artă, cu respect față de materialul originar. În același spirit se așază o „Suită Românească”, segment de consistență, care poate funcționa ca miez instrumental al serii. Iar lângă ea, o miniatură precum „Valsa – Un pescăruș” de Boulanger introduce o delicatețe de salon cu finețe poetică.

În acest tablou, vocile capătă un rol de identitate: „Ochiul tău iubit” (Eugen Doga, versuri Eminescu) este un exemplu de cântec care poate emoționa fără să cadă în dulcegărie, iar „Pasăre cu pene albastre” (Eugen Doga, versuri Veronica Micle) oferă un contrapunct afectiv de mare valoare: Eminescu în contextul său afectiv și cultural, cu ecouri și răspunsuri.

Tabloul IV: ”Sara pe deal: trecerea”

O piesă precum „Muzica” din opereta Valurile Dunării (George Grigoriu) poate funcționa ca moment de lirism popular rafinat, oferind o ieșire blândă din densitatea poetică.

Finalul: ”Limba română, patrimoniu viu”

O concluzie potrivită pentru Ziua Culturii Naționale: limba ca infrastructură a demnității.

Într-un asemenea proiect, cheia reușitei stă în calitatea interpreților și în echilibrul între discurs și muzică. Evenimentul propune o echipă cu profil cameristic clar: Dan-Liviu Cernat (vioară), Mădălin Danciu (vioară), Mădălina Gherman-Neag (violă), Cătălina Tincu (violoncel), alături de Andrei Dragomir (pian).

Prezența vocală este asigurată de Georgeta Plută (soprană). Componenta de rostire, indispensabilă unui concert dedicat lui Eminescu, revine Andreei Bogdan (narator).

Epilog social: toast cultural după concert

La ora 19.15, proiectul continuă cu ”After-concert: toast cultural” (degustare de vinuri după concert).

Accesul este liber, în limita locurilor disponibile.