Ziua Naţională a Lecturii ar putea fi sărbătorită în România, pe 15 februarie. Proiect de lege, depus la Senat

Ziua Națională a Lecturii ar putea fi sărbătorită în România în fiecare an, pe 15 februarie. În acest sens, mai mulți parlamentari au depus la Senat un proiect legislativ. 

Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 februarie ca Zi Națională a Lecturii a fost înregistrată la Senat în data de 23 martie.

Potrivit inițiatorilor, un grup de deputați de la PNL și USR PLUS, românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi. 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte, deşi toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru dezvoltarea armonioasă şi reducerea stresului, la nivel individual, respectiv pentru progresul economic şi social, la nivel colectiv.

„Şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al Universităţii Sussex, alături de creşterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului şi creativităţii. O zi naţională a lecturii va crea cadrul necesar pentru derularea de activităţi de încurajare a cititului la nivel naţional, sărbătorind, în acelaşi timp, două mari personalităţi născute pe data de 15 februarie: Titu Maiorescu şi Spiru Haret”, se arată în expunerea de motive.

Conform studiilor statistice realizate la nivel naţional şi european, românii – în special copiii și tinerii — citesc foarte puţin

Iată câteva statistici relevante:

• 68,5% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an.
• Doar 20% dintre români citesc o dată pe lună şi 8% citesc zilnic.
• 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc. România se află pe penultima poziţie dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul „citire”.
• 40% este rata analfabetismului funcţional în România (elevul ştie să citească, dar nu reuşeşte să înţeleagă textul astfel încât să folosească informaţia dobândită pentru a rezolva probleme de zi cu zi).
• Aproape 50% dintre absolvenţii de studii liceale nu promovează examenul de bacalaureat şi au dificultăţi la evaluările naţionale.

Potrivit expunerii de motive, România se clasează printre ultimele ţări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcţional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informaţii pe baza unor criterii explicite şi nu pot reflecta asupra scopului unui text.

Studiile de specialitate arată că lectura este un obicei sănătos, nu doar de relaxare sau îmbogăţire a culturii generale şi cunoştinţelor. Astfel, un studiu al Universităţii Sussex arată că şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%. Şi Universitatea din Yale a studiat fenomenul pe 3.600 de adulți, timp de 12 ani. Concluzia este că cei care au citit cărţi minim jumătate de oră pe zi au trăit cu circa doi ani mai mult decât cei care au citit doar reviste sau ziare. Alte studii arată că lectura creşte nivelul de empatie, cunoştinţele generale şi dezvoltă vocabularul. De exemplu, citind 20 de minute pe zi, ajungi să citeşti 1,8 milioane de cuvinte pe an. De aceea, doar citind, copiii pot învăţa între 4.000 şi 12.000 de cuvinte noi în fiecare an.

„Urmând modelul altor state, care au ales zile naţionale de lectură care coincid cu zilele de naştere ale marilor scriitori, instituirea Zilei Naţionale a Lecturii pe 15 februarie este firească şi binevenită, fiind data naşterii a două mari personalităţi, cu un rol fundamental în dezvoltarea şcolii româneşti şi în promovarea lecturii în România, atât prin operele lor literare, cât şi prin activitatea politică şi socială: Titu Maiorescu (n. 15 f ebruarie 1840 – d. 18 iunie 1917, Bucureşti) şi Spiru Haret (n. 15 februarie 1851— d. 17 decembrie 1912).

… instituirea unui cadru pentru derularea de activităţi pentru încurajarea lecturii este, în ţara în care analfabetismul funcţional afectează sute de mii de copii, mai mult decât un gest simbolic. Este o necesitate de importanţă strategică pentru dezvoltarea societăţii româneşti. Legea pentru Ziua Naţională a Lecturii este, astfel, un început bun pentru promovarea lecturii drept catalizator pentru o societate dezvoltată şi educată”, se mai precizează în documentul citat.