Sentință RECORD la Curtea de Apel Alba Iulia: 241 de ani de închisoare pentru 31 de inculpaţi din reţeaua „Singer”

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat decizia definitivă în cel mai mare dosar de înşelăciune prin metoda maşinii de cusut „Singer” judecat în România. 31 de inculpaţi au fost condamnaţi la un total de 241 de ani de închisoare. Trei au primit câte 12 ani după gratii, iar 16 vor sta 10 ani la închisoare.

Sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia a fost pronunţată în 4 mai 2016. 31 de inculpaţi, majoritatea din judeţul Alba, au primit în total 241 de ani de închisoare. Doar patru dintre aceştia au primit pedepse cu suspendare, iar unul, minor la data faptei, va fi internat într-un centru de detenţie pentru 2 ani. Instanţa a aplicat pedepse cuprinse între 2 şi 12 ani de închisoare: trei inculpaţi au primit câte 12 ani după gratii, în timp ce 16, dintre care patru femei, au primit câte 10 ani de închisoare. Dosarul a fost instrumentat de structurile DIICOT, respectiv BCCO Alba Iulia. Cei mai mulţi dintre inculpaţi sunt recidivişti, lucru care explică şi pedepsele decise de judecători.

Curtea de Apel a menţinut, practic, condamnările decise la Tribunalul Alba în 2014, instanţa mărind doar suma confiscată de la inculpaţi, care se ridică la 925.486 lei. O familie întreagă, formată din cinci persoane, a primit în total 50 de ani de închisoare.

Gruparea a acţionat în perioada 2007 – 2008, fiind cea mai mare de acest gen descoperită în România. Inculpaţii au fost judecaţi pentru constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals şi uz de fals. Anchetatorii au stabilit că au fost înşelate 1.748 de persoane care au fost determinate să depună sume de bani în conturi deschise la bănci, suma totală obţinută ilegal fiind de circa 2,42 milioane de lei (peste 500.000 de euro). Inculpaţii au fost obligaţi la despăgubiri civile în favoarea a circa 180 de părţi vătămate şi a dispus confiscarea de la inculpaţi, pe lângă suma de bani benţionată, a unor bunuri, arme şi bani.

Dosarul a avut 224 de părţi, inculpaţi şi părţi vătămate şi un număr de 136 de volume. Dosarul a fost trimis în judecată în anul 2009. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2007 – 2008, inculpaţii au constituit o grupare de mari dimensiuni pentru a obţine venituri ilicite prin înşelarea oamenilor cu privire la achiziţionarea de maşini de cusut marca ”Singer”. Membrii reţelei publicau anunţuri în diferite ziare din ţară prin care ofereau sume mari de bani celor care deţineau maşini de cusut cu această marcă. În momentul în care potenţiala victimă îi suna pe inculpaţi aceştia îi transmiteau că pot să cumpere maşina de cusut numai dacă au şi perechea acesteia pe care o avea unul dintre membrii grupării. Victima cădea în capcană şi se decidea să cumpere maşina pereche depunând banii în contul oferit de inculpat. Ulterior, inculpaţii nu mai răspundeau la telefoanele victimelor şi se făceau nevăzuţi. Unele victime erau convinse să depună de mai multe ori bani printr-un certificat de autentificare fals pe care îl primeau pe fax. Un astfel de anunţ suna în felul următor: „Firmă austriacă colecţionez maşini de cusut de toate gamele. Plata la domiciliu. Oferim seriozitate. 305.000 Euro – 485.000 Euro“.

La momentul destructurării grupării au fost aresaţi preventiv 16 inculpaţi. Liderul grupului infracţional a fost Nicolae Iarnă, zis „Sacâzu“, din Alba Iulia, care a fost ajutat de “locotenenţii” Marian Cristea, Iulius Francisc şi Sorin Varga, dar şi de cetăţeanul italian Antonio Vitalie. Ceilalţi inculpaţi condamnaţi sunt Cristea Florian Dan, Cristea Elena Monica, Câmpean Pompei Alexandru, Ciurar Gabriel Petru, Gigoi Nicolae Marian, Stoica Nicoleta Gabriela, Varga Daniel Iosif, Turda Ioan Florin, Kovacs Geza, Mureşan Marcel Ioan, Vitanu Sorin, Cristea Nicolae Gavrilă, Cristea Petru, Stoica Gabriela Nicoleta, Petric Mirela Cristina, Dragomir Nelu, Iacob Olga Gonghi, Cristea Petru (junior), Kovacs Ştefan, Ciociu Ilie, Căldăraş Nicolae Ioan, Aloman Andrin, Sarkozi Sorin, Buta Andrei Ioan, Băieş Forin Călin, Iancu Mirel Ioan, Iancu Gheorghe Adrian, Ciurar Petru, Borca Elena Liana.

Pe parcursul procesului Cristea Petru senior a decedat.

Pedepsele rezultante la care au fost condamnaţi inculpaţii:

Iulius Francisc – 12 ani închisoare;

Gigoi Nicolae Marian – 12 ani închisoare;

Varga Sorin – 12 ani închisoare;

Iarnă Nicolae – 10 ani închisoare;

Cristea Marian – 10 ani închisoare;

Cristea Florian Dan – 10 ani închisoare;

Cristea Nicolae Gavrilă – 10 ani închisoare;

Cristea Elena Monica – 10 ani închisoare;

Stoica Nicoleta Gabriela – 10 ani închisoare;

Turda Ioan Florin – 10 ani închisoare;

Mureşan Marcel Ioan – 10 ani închisoare;

Ciurar Gabriel Petru – 10 ani închisoare;

Petric Mirela Cristina – 10 ani închisoare;

Dragomir Nelu – 10 ani închisoare;

Cristea Petru jr. – 10 ani închisoare;

Iacob Olga Gonghi – 10 ani închisoare;

Kovacs Ştefan – 10 ani închisoare;

Căldăraş Nicolae Ion – 10 ani închisoare;

Ciociu Ilie – 10 ani închisoare;

Vitanu Sorin – 6 ani închisoare;

Iancu Gheorghe Adrian – 6 ani închisoare;

Aloman Andrin – 5 ani închisoare;

Sarkozi Sorin – 5 ani închisoare;

Buta Andrei Ioan – 5 ani închisoare;

Ciurar Petru – 5 ani închisoare;

Borca Elena Liana – 5 ani închisoare.

Câmpean Pompei Alexandru – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Varga Daniel Iosif – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Băieş Florin Călin – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Iancu Mirel Ioan – 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată;

Kovacs Geza – măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe 2 ani.

Miturile promovate de zeci de ani susţin că în aceste maşini de cusut, înainte de Al Doilea Război Mondial, evreii au incripţionat codurile unor conturi bancare, ori că maşinile de cusut conţin anumite piese de platină. Prin intermediul unui anunţ în presă, “ţeparii” îşi precizează intenţia de a cumpăra astfel de maşini de cusut.

Prima metodă este cea a „certificatului de autentificare” şi presupune ca victima să plătească într-un cont care i se comunică telefonic o sumă de bani care reprezintă eliberarea unui certificat care dovedeşte că maşina este autentică sau plata diferitelor taxe pentru transferul banilor. A doua metodă este cea a maşinii „gemene”. „Colecţionarul” spune că este interesat de cumpărarea maşinii de cusut, dar există o problemă. El este dispus să ofere zeci sau sute de mii de euro pentru maşina în cauză, dar victima trebuie să cumpere şi maşina care are inscripţionată seria „pereche”. Din întîmplare, „colecţionarul” are numărul de telefon al celui care o vinde. Victima sună şi celălalt vânzător spune că vinde maşina cu câteva mii de euro. Aceasta  cumpără maşina „geamănă”, dar nu va mai fi sunată niciodată de „colecţionar”.