1 Mai muncitoresc la Alba Iulia, în comunism: Omagii aduse „celui mai iubit fiu al României socialiste”. Defilări și dansuri patriotice

1 Mai Muncitoresc în perioada comunismului era momentul reunirii elevilor atât de gimnaziu, cât şi de liceu şi al angajaţilor de la fabricile din Alba. Partidul organiza la Alba Iulia, cu mare atenție, toate ceremoniile, de la  defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Chiar dacă presa nu a consemnat cum se organizau acele momente, cei care le-au trăit au spus că plecau ori din faţa fabricii unde lucrau ori erau aduşi de la şcolile de unde învăţau să defileze prin faţa Tribunei, care era amenajată în faţa fostei Poşte din oraş, lângă sediul IPJ Alba.

În perioada comunismului apărea în presa scrisă, de exemplu, în 1985, că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.” Acum, în 2014, de la defilările comuniste românii văd prin 1 Mai cel mai bun moment pentru un grătar şi o bere și ziua liberă stabilită prin lege.

În data de 1 mai, în perioada comunismului, toţi românii serveau patria în modul pe care Nicolae Ceauşescu şi l-a dorit, încolonaţi la defilare, frumos îmbrăcaţi, elevii purtând costumele de pionieri, iar muncitorii cu pancarte în mână, la care lucrau cu mult timp înainte de marele eveniment. Era ziua în care nimeni nu muncea, dar erau obligaţi să defileze, chiar şi elevii care făceau şcoala în alte oraşe din judeţ veneau la Alba Iulia pentru această manifestare.

Defilarea muncitorilor şi a elevilor se oprea pe stadionul din oraş, în zona unde acum se află centrul comercial Alba Mall.

 

 

 

Cei care nu treceau de selecția activiștilor pentru defilare erau încolonați, primeau pancarte și erau plasați, ordonat, în rândurile celor care trebuiau să aplaude coloanele muncitorești.

Muncitorii de la fabrici din Alba Iulia precum Mecanica, Utilajul, Refractara, Ardeleana, Porţelanul, Uzina „Ardealul” erau scoşi  la „repetiții” cu două săptămâni înainte de 1 Mai .

Aceştia, la fel ca şi elevii, treceau prin faţa Tribunei, care era amenajată în faţa fostului sediu al Poştei din Alba Iulia, lângă sediul IPJ Alba, de unde erau priviţi de fruntașii nomenclaturii P.C.R. Nu oricine avea acces la tribuna oficială. Cei mai bine cotați activiști aveau locuri rezervate în primul rând alături de prim-secretarul județului.

În anii în care P.C.R sărbătorea mari „victorii socialiste”, manifestările erau organizate pe stadion unde erau prezentate momente artistice grandioase ale șoimilor patriei, pionierilor, uteciștilor și  ale clasei muncitoare, cu dansuri tematice  pe fundalul muzicii patriotice. Coregrafia era special făcută de profesori și supervizată de activiștii de partid. Fiecare mișcare, dar și aranjarea grupurilor de  dansatori erau analizate atent, pentru ca nu cumva să conțină elemente subversive sau să pună într-o lumină proastă partidul și prea iubiții conducători.

Elevii se pregăteau cu câteva săptămâni înainte de 1 Mai, pentru aceste dansuri tematice şi erau aduşi de la şcoală pentru repetiţii pe stadion, astfel ca în ziua respectivă totul să fie perfect.

În 1977, Ziarul „Unirea” consemna că participanţii adunării festive au putut urmări cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai un spectacol tematic muzical – coregrafic. Formaţiile corale din Alba Iulia şi dansatorii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia şi ai Liceului „Bethlen Gabor” din Aiud, ai Casei de Cultură din Ocna Mureş , Căminelor Culturale din Pianu de Jos şi Feisa, grupul folcloric al şcolarilor din Vinerea, taraful şi soliştii sindicatului învăţământ din Alba Iulia şi recitatorii casei de cultură a sindicatelor au deschis spectacolul cu un imn glorios închinat muncii libere şi creatoare, „Cântecul de 1 Mai” al compozitorului Ciprian Porumbescu.

În anul 1985, Ziarul „Unirea” scria că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.” Aceştia au sărbătorit la serbările câmpeneşti, unde „şi-au dat concurs” formaţiile artistice ale caselor de cultură, ale întreprinderilor, liceelor şi şcolilor generale,

Prin 1988, adunarea festivă din Alba Iulia consacrată Zilei Muncitoreşti s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în cadrul spectacolului sugestiv numit „Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare”. În cadrul acestui spectacol pe scenă îşi făceau apariţia copii şi tineri îmbrăcaţ în costume populare specifice zonei din care veneau, costume pioniereşti şi pentru dansuri moderne şi în „costume sobre de cor”.

De asemenea, a fost adus şi nelipsitul omagiu „celui mai iubit fiu al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei sale de viaţă şi luptă revoluţionară, academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, dar şi muncitorilor din întreaga ţară cu un cântec, a căror versuri erau următoarele:

„În strînsă unitate, Partid, Popor şi Ţară

Avînd un brav erou conducător

Înfăptuind a muncii măreaţă primăvară

Păşim cutezător spre viitor

Ni-i Ceauşescu simbol de virtute

Îndemnul lui clarvăzător mereu

În epopeea muncii pe-ntrecut

Îl vor uma la bine şi la greu

Alături, frunte de savant deplină

Elena Ceauşescu – zi de zi

Avem aceste flamuri de lumină

Spre-a le urma mereu şi-a birui”.

1 Mai Muncitoresc, din timpurile noastre are în comun cu cel din perioada comunismului mititeii, cârnăciorii şi grătarele de porc, care sunt nelipsite de pe masa românilor în această zi. Astfel că pentru români, în 2014,  Ziua Muncii este una din zilele în care sfârâie grătarele la iarbă verde.

sursa foto: Ziarul „Unirea” din 1976, 1988