Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

11 septembrie 2021: 20 de ani de la atacurile teroriste din SUA. Cine sunt cetățenii de origine română care și-au pierdut viața

Publicat

YouTube video

Cel mai mare atac terorist din Statele Unite, comis în urmă cu 20 ani, s-a soldat cu moartea a aproximativ 3.000 de oameni, printre ei numărându-se şi cinci cetăţeni americani de origine română.

Unul dintre aceștia emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din Abrud.

În perioada atentatelor din 2001, în America se afla și un grup de 40 de copii din Alba.

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA au constat într-o serie de deturnări de linii aeriene şi atacuri sinucigaşe comise de 19 militanţi asociaţi grupului extremist islamic Al-Qaida.

Atacurile împotriva oraşului New York şi Washington, D.C., care au declanşat un efort enorm al Statelor Unite de combatere a terorismului, au fost considerate cele mai letale atacuri teroriste asupra solului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările şi operaţiunile antiteroriste din SUA şi din întreaga lume, menţionează site-ul https://www.fbi.gov/.

Filmul evenimentelor

La 11 septembrie 2001, la ora locală 8.46 (15.45 – ora României), un avion de pasageri B-767 al companiei American Airlines (zbor 11) loveşte unul dintre turnurile gemene de 110 etaje al complexului World Trade Center din New York (Turnul de Nord), toate persoanele aflate la bord murind pe loc, conform site-urilor https://millercenter.org/ şi https://www.aarp.org/.

În aceeaşi zi, la ora 9.03, un al doilea avion deturnat, un B-737 al companiei United Airlines (zbor 175), loveşte cel de-al doilea turn – Turnul de Sud, provocând moartea tuturor pasagerilor de la bord.

Un al treilea avion (zborul 77) se prăbuşeşte în Pentagon la ora locală 9.37, toţi pasagerii de la bord fiind ucişi instantaneu, alături de personalul civil şi militar din clădire, mai scriu sursele citate.

La ora 10.03, în apropiere de Shanksville, Pennsylvania, 40 de pasageri şi membri ai echipajului de la bordul zborului 93 al United Airlines au murit, atunci când avionul s-a prăbuşit într-un câmp, conform https://edition.cnn.com/.

În total, la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 2.977 persoane în New York City, Washington, Pennsylvania, conform https://edition.cnn.com/ şi https://www.bbc.com/.

Români care și-au pierdut viața în atentatele de la World Trade Center

Cinci cetăţeni americani de origine română și-au pierdut viața în atentatele din 11 septembrie: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris.

Eugen Gabriel Lazar s-a născut în anul 1974 și a emigrat în New York în anul 1985, împreună cu familia sa, din cauza opresiunilor regimului comunist din România acelei perioade. Copil curios, elev și student merituos, acesta a absolvit Summa Cum Laude Universitatea Coper Union din statul New York, obținând titlul de inginer. El era angajat ca programator al firmei de software eSpeed, ce avea sediul într-unul din Turnurile Gemene.

În momentul atacului, Eugen se afla în biroul său de la etajul 103 și astepta un răspuns prin e-mail din partea iubitei sale, Siu.

Potrivit caracterizării realizate de cotidianul The New York Times, Eugen a fost o persoană curioasă. ”Mereu își punea întrebarea cum funcționează lucrurile, era în mod continuu în căutarea cunoașterii”, spune Siu, prietena sa, designer grafic, pe care o cunoscuse cu ani în urmă, în timpul unei excursii cu cortul în munții Catskills.

Era fascinat de muzică și de felul în care aceasta este percepută de către oameni. Bucătar și brutar priceput, obișnuia să gătească mereu clătite împreună cu Siu. În ultimul weekend petrecut împreună, cei doi au fost la o cină la restaurantul lor preferat din cartierul Soho.

Corina (31 de ani) si Alexandru Liviu Stan (34 de ani) lucrau împreună la compania americană Cantor Fitzgerald, care deținea și firma eSpeed. Cei doi ajunseseră în Statele Unite în anul 1995, prin programul Loteria Vizelor. Se căsătoriseră în 1996, iar cu putin timp înaintea atentatului își reînoiseră jurămintele, avuseseră o petrecere, iar apoi a urmat o vacanță.

Corina și Alex se făceau mereu remarcați de către oamenii din jur prin seriozitatea și sârguința de care dădeau dovadă. Munceau foarte mult și se bucurau de ceea ce considerau a fi șansa de a putea trăi ”visul american”. ”Am lucrat cu Alex și Corina la Cantor Fitzgerald. Amândoi erau oameni buni, inteligenți și plăcuți. Este greu să nu te gândești la ei din când în când, mai ales din cauza tragediei pe care au înfruntat-o împreună, ca soț și soție”, mărturisește una dintre persoanele care i-a cunoscut, pe site-ul 9-11 Heroes.

Joshua Poptean, în vârstă de 37 de ani, emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din Abrud. Înainte de a se muta în statul New York, a locuit în Portland, Oregon. Joshua a fost inițial șofer de taxi, apoi a învățat tâmplărie și a devenit coordonator de proiect al firmei de construcții Bronx Builders. Se afla în interiorul clădirii World Trade Center pentru a participa la o întâlnire cu niște posibili clienți.

The New York Times îl descrie ca fiind un om credincios, cunoscut pentru dorința sa de a munci, corectitudinea, loialitatea și simțul său al umorului. Joshua a fost membru al Gărzii Naționale vreme de patru ani, lucru cu care se mândrea.

Ana Fosteris (58 de ani) lucra ca agent de asigurări la compania Aon Corp. Conform unui interviu luat soțului său, Michael, de postul de televiziune News 12 Long Island, Ana ”considera New York-ul drept cel mai grozav loc din lume”. Cei doi se cunoscuseră în România și erau căsătoriți de aproximativ treizeci de ani.

Alături de cei cinci a murit și un cetățean moldovean, Arkady Zaltsman, celebru architect, după ale cărui planuri a fost construit Palatul Parlamentului din Chișinău. Arkady emigrase în New York împreună cu soția, Zhanna Galperina și fiica lor Laura, în anii 1990. Cei trei se stabiliseră apoi în Midwood, Brooklyn. El era angajat al firmei Skidmore, Owings & Merrill, o importantă firmă de arhitectură.

Copii din Alba, prezenți în America, în perioada atentatelor

În 2001, în perioada atentatelor, în America se afla și un grup de 42 de copii din Alba, membri ai unui cor ce făcea un turneu în Statele Unite. Aceștia fuseseră în vizită la World Trade Center, cu câteva zile înainte de tragedie, la aproximativ aceeași oră a atentatelor.

În 11 septembrie, se aflau la circa 70 de kilometri de New York. Imediat după atentate, liniile de comunicație nu puteau fi utilizate, astfel încât nu au putut lua legătura cu familiile, pentru a-i asigura că sunt în siguranță. De asemenea, au fost nevoiți să mai rămână în Statele Unite încă zece zile după data de 13 septembrie, când era programată revenirea în țară.

Între timp, s-au implicat în acțiunile caritabile organizate în sprijinul familiilor celor decedați în atentate. Au susținut concerte caritabile pentru familiile pompierilor care și-au pierdut viața în perioada intervențiilor de atunci.

Pierderi de miliarde de dolari după prăbușirea turnurilor gemene

Costul estimat pentru execuţia planului atacurilor de pe 11 septembrie ar fi fost, potrivit CNN, de 500.000 de dolari. De asemenea, pierderea estimată în primele 4 săptămâni, după ce turnurile gemene s-au prăbuşit, a fost de 123 de miliarde de dolari. 40 de miliarde de dolari au fost direcţionate către pachetele de urgenţă pentru combaterea terorismului, aprobate de Congresul Statelor Unite pe 14 septembrie 2001. Alte 15 miliarde de dolari au reprezentat ajutor financiar pentru companiile aeriene şi 9,3 miliarde de dolari, costul asigurărilor după atacurile de pe 11 septembrie, potrivit sursei citate.

În 2006, au început lucrările de construcţie la noul World Trade Center pe locul fostului World Trade Center. Clădirea a fost deschisă oficial la 3 noiembrie 2014. S-au construit, de asemenea, Muzeul Naţional 11 Septembrie din New York City, Memorialul Pentagon din comitatul Arlington, Virginia, şi Memorialul Naţional Flight 93 pe un câmp de lângă Shanksville, Pennsylvania, conform https://www.911memorial.org/.

Teroriști capturați sau uciși

S-a aflat de la pasageri care au telefonat din avioane că, în timpul deturnării aparatelor de zbor, teroriştii ar fi folosit armele pentru a înjunghia sau ucide piloţii de avion, stewarzi şi pasageri şi că s-au utilizat gaze lacrimogene, conform New York Times şi CNN.

La mai puţin de o lună după atacurile din 11 septembrie, preşedintele american George W. Bush a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare împreună cu Marea Britanie, susţinută ulterior de o coaliţie internaţională, în vederea eradicării Al-Qaida şi prinderii lui Osama Bin Laden, consideraţi responsabili de atentate. Cu toate acestea, abia în 2011, trupele americane l-au localizat şi l-au ucis pe Bin Laden în Pakistan. Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammad, a fost, la rândul său, arestat în Pakistan, în 2003. De atunci a fost ţinut în custodia SUA şi încă aşteaptă procesul, scrie https://www.bbc.com/.

La rândul său, Consiliul NATO a precizat, la 12 septembrie 2001, că, dacă se stabileşte că acest atac a fost îndreptat din străinătate împotriva Statelor Unite, acesta va fi tratat ca o acţiune în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliaţi sau ţări din Europa sau America de Nord vor fi considerate un atac îndreptat împotriva tuturor aliaţilor. La scurt timp, în octombrie 2001, NATO a decis invocarea art. 5 din Tratat, conform https://www.nato.int/. Numeroase state, inclusiv România, s-au alăturat efortului Statelor Unite de a elimina fenomenul terorist.

Numeroşi terorişti au fost capturaţi sau ucişi în timpul operaţiunilor militare, iar în mai multe state, persoane implicate în activităţi teroriste au fost trimise în faţa justiţiei, mai scrie sursa citată.

La sfârşitul anului 2002, s-a înfiinţat, în SUA, Comisia Naţională de Anchetă a Atentatelor Teroriste împotriva Statelor Unite (Comisia 9/11). La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final prin care a concluzionat că 15 dintre cei 19 atacatori provin din Arabia Saudită, dar că „nu a găsit dovezi că guvernul saudit sau înalţi oficiali saudiţi au finanţat în mod individual organizaţia”, pentru a conspira în atacuri, aşa cum s-a crezut. Mohamed Atta, liderul atacurilor, era din Egipt, alţi doi terorişti erau din Emiratele Arabe Unite, iar unul din Liban. Toţi cei 19 atacatori erau membri ai organizaţiei teroriste Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden.

În plus, în timp ce au avut loc întâlniri între reprezentanţii Al-Qaida şi oficiali ai guvernului irakian, grupul nu a avut dovezi credibile că Saddam Hussein a asistat Al-Qaida la pregătirea sau executarea atacurilor din 11 septembrie, s-a mai arătat în raport, conform https://www.9-11commission.gov/.

Prezența americană în Afganistan și retragerea ultimelor trupe

Prezenţa americană în Afganistan a fost consfiinţită prin misiunea de securitate condusă de NATO, Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate. ISAF a fost stabilită prin Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU la 20 decembrie 2001, în urma Acordului de la Bonn, notează https://www.nato.int/. ISAF a avut, la început, misiunea de a asigura securitatea Kabulului şi a zonelor înconjurătoare, înlăturând prezenţa talibanilor, Al-Qaida şi a facţiunilor în conflict şi de a permite stabilirea Administraţiei Afgane de Tranziţie, conduse de Hamid Karzai.

În octombrie 2003, misiunea ISAF s-a extins în tot Afganistanul. Din 2006, ISAF a fost implicată în operaţiuni de luptă mai intense în sudul Afganistanului, tendinţă ce a continuat în 2007 şi 2008. Misiunea s-a încheiat în 2014, când s-a considerat că procesul de tranziţie în Afganistan s-a finalizat, conform sursei citate. A fost lansată, astfel, o nouă misiune mai mică, non-combat („Resolute Support”), pentru a oferi instruire suplimentară, sfaturi şi asistenţă forţelor şi instituţiilor de securitate afgane.

După aproape 20 de ani de prezenţă în Afganistan, Statele Unite şi NATO au început, la 1 mai 2021, retragerea ultimelor trupe din Afganistan, din cadrul misiunii de instruire „Resolute Support” (instituită în 2015 şi finalizată la 30 august 2021), lăsând ţara într-un viitor incert, pe fondul atacurilor în creştere ale insurgenţilor talibani, conform relatării DPA. Talibanii au lansat ofensiva în Afganistan după ce preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit din ţară, guvernul afgan a căzut, iar talibanii au preluat complet controlul ţării. Aceştia au ocupat, pe 15 august 2021, capitala Kabul, după ce au acaparat restul ţării.

În 16 august 2021, preşedintele american Joe Biden a declarat, în prima sa intervenţie publică după ce Afganistanul a căzut în mâna talibanilor, că „apără ferm” decizia retragerii trupelor americane, conform AFP. „Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o naţiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democraţie centralizată unificată”, a susţinut preşedintele SUA, care a adăugat că singurul obiectiv, care este valabil şi astăzi, şi a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american.

Atenție! Imagini cu puternic impact emoțional

surse: Agerpres, Mediafax

sursă foto: captură video Youtube

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Trusa medicală, triunghiul reflectorizant și extinctorul nu vor mai fi obligatorii la motociclete. Amendamente aprobate în Senat

Publicat

foto: motociclism.ro

Senatul României a adoptat o propunere legislativă de completare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, propunere prin care conducătorii de mopede şi motociclete nu mai sunt obligaţi să aibă asupra lor trusa de prim-ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu omologate.

Iniţiatorii propunerii legislative au aprecuat ca fiind „îngrijorător” faptul că legea română lasă loc la interpretare, obligând şi şoferii de mopede şi motociclete să se echipeze cu extinctor triunghiuri şi trusă de prim ajutor.

Iniţiatorii amintesc, în expunerea de motive, cazul unui echipaj de poliţie din judeţul Cluj, care folosea acest tip de amendă ca pedeapsă pentru motocicliştii asupra cărora nu se putea reţine o altă ilegalitate.

Modificările complete din lege pot fi consultate AICI

Conform proiectului de act normativ amendat de Senat, iniţiat de un grup de parlamentari preponderent USR, art 8 al OUG 195/2002 stipulează că „pentru a fi conduse pe drumurile publice autovehiculele, cu excepţia celor din categoria AM, A1, A2 şi A, tractoarele agricole sau forestiere şi tramvaiele trebuie să fie dotate cu trusă medicală de prim ajutor două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu omologate”.

„Beneficiile pe care o obligarea şoferilor de motociclete şi mopede de a avea asupra lor triunghiul reflectorizante, trusă de prim ajutor şi extinctor este una lipsită de utilitate şi poate avea un impact negativ asupra cetăţenilor care se încadrează în această categorie”, se mai arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Vehicule exceptate de la deținerea trusei de prim ajutor, tiunghi reflectorizant și extinctor:

  • categoria AM – pentru vehicule cu două și cu trei roți, având o viteză maximă proiectată care nu depășește 45 km/h, precum și pentru cvadriciclurile ușoare;
  • categoria A1 – pentru motociclete ușoare cu capacitate cilindrică maximă de 125 de centimetri cubi și cu puterea nominală mai mică de 11 kW;
  • categoria A2 – pentru motociclete cu puterea nominală mai mică de 35 kW;
  • categoria A – pentru motociclete grele, fără restricții în ceea ce privește puterea.

În prezent, persoanele care conduc un autovehicul care nu este echipat cu trusa medicală, triunghiuri reflectorizante și stingător pentru incendii, pot primi amenzi între 580 și 725 de lei, conform Codului rutier actual. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, cei care circulă cu mopede și motociclete vor scăpa de aceste amenzi.

Modificările se vor aplica doar după ce proiectul de lege va trece Camera Deputaților, va fi promulgat de către șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz de modificare a OUG 195/2002.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

UDMR vrea să schimbe legea pentru obținerea permisului auto: la proba practică, polițiștii sa fie înlocuiți cu examinatori civil

Publicat

scoala soferi

UDMR vrea sa modifice legislația care reglementează examinarea pentru obținerea permisului auto astfel încât examinatorii să nu mai fie din polițiști din cadrul MAI ci examinatori civili. Demersul UDMR ar putea crea chiar și o nouă profesie: cea de examinator auto.

Unul dintre inițiatorii proiectului de lege deputatul UDMR de Sibiu Benedek Zacharie  a explicat pentru turnulsfatului.ro noile modificări propuse.

Examinator civil pentru examenul auto

Astfel, viitorul examinator civil auto ar trebui să aibă peste 23 de ani, să nu fi avut permisul de conducere anulat, să fie apt medical și psihologic, să nu dețină o funcție la vreo școală de șoferi, să urmeze un curs de formare profesională și să treacă un examen. În plus, se mai solicită că aibă cel puțin 5 ani vechime de conducător auto la categoria unde urmează să fie examinator.

”Dezvăluirile periodice din presa românească despre corupția din sistem ridică semne de întrebare asupra statutului examinatorilor, așa cum această profesie este practicată în multe state membre.

Regula examinării candidaților de către cadre ale Ministerului Afacerilor Interne este specifică statelor din fostul bloc comunist și reprezintă o rămășiță a modului în care statul asigură controlul absolut în toate domeniile”, susține Benedek în expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege.

”Obținerea unui permis de conducere în România continuă să fie un demers greoi, iar cazurile de corupție din ultimii ani au dezvăluit problemele unui sistem lipsit de echilibru și control reciproc”, mai spune deputatul. ”Soluțiile legislative propuse sunt menite să aducă un plus de transparență actualului sistem”

Proba teoretica rămâne la MAI

Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ar continua să rămână, însă doar ca entitate de testare pentru proba teoretică de verificare a cunoștințelor, de emitere a permiselor de conducere și de evidență a acestora.

Același serviciu ar urma să acorde avizul pentru viitorii examinatori auto.

De asemenea, se propune în proiectul de lege ca instructorul auto să fie prezent în mașină, alături de examinator pe perioada de desfășurare a examenului practic.

”Măsura este menită să reducă gradul de intimidare resimțit de candidați și să demonstreze cu adevărat dacă și-au însușit cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a conduce autovehicule în condiții de siguranță pe drumurile publice”, mai spune Benedek.

Totodată, noua lege ar permite libertatea candidaților de a alege centre de examinare diferite pentru cele două probe ale examenului, în funcție de domiciliul și sau reședința de facto a acestora.

”Soluțiile legislative propuse sunt menite să aducă un plus de transparență actualului sistem, să înlesenască procedurile administrative de obținere a permisului de conducere fără a face rabat de la calitatea sistemului de inițiere și pregătire a candidaților la obținerea unui permis de conducere”, mai precizează Benedek Zacharie.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Agenții care fac masteratul la Academia de Poliție vor primi salariu pe durata cursurilor. În ce condiții vor da banii înapoi

Publicat

Agenții de poliție care vor urma programul de master din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, vor primi salariu pe durata cursurilor, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, în vederea reducerii deficitului de personal a fost operaționalizat la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, începând cu acest an universitar, programul de master profesional, ca formă de pregătire inițială a ofițerilor de poliție.

În urma susținerii concursului de admitere, aproximativ 90% dintre participanți sunt agenți de poliție încadrați în unități ale MAI.

„Având în vedere această situație, la nivelul structurilor de specialitate a fost realizată o analiză în scopul identificării soluțiilor de reglementare pentru gestionarea corespunzătoare a raporturilor de serviciu ale acestora, ținând cont de faptul că participarea la programul de master profesional presupune prezența obligatorie în instituția de învățământ pe toată durata lui”, se arată în comunicat.

Conducerea MAI anunță că a fost elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență care să modifice Statutul Polițistului, fiind reglementată astfel posibilitatea frecventării acestor cursuri cu scoatere de la locul de muncă, cu acordarea drepturilor bănești prevăzute de Legea salarizării pentru asemenea situații.

La final, absolvenții vor fi încadrați în funcție de nevoi, cu obligația să-și desfășoare activitatea pentru o perioadă de 5 ani în cadrul inspectoratelor județene de poliție, respectiv Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, unde au fost repartizați după absolvire.

Nerespectarea angajamentului atrage obligația restituirii cheltuielilor efectuate în total pe timpul școlarizării, inclusiv a drepturilor financiare acordate pe perioada cursurilor cu scoatere de la locul de muncă, arată ministerul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un bărbat din Alba care avea 200 de litri de vin în pivniță, pentru nunta fiului, s-a trezit cu poliția la ușă. Ce a urmat

Publicat

Un bărbat din Alba a mers în instanță pentru a-și face dreptate după ce s-a ales cu o amendă de 5000 de lei, din partea Direcției Regionale Vamale, pentru că avea în pivniță 200 de litri de vin. 

Motivul pentru care a fost amendat este acela că nu ar fi fost înregistrat ca mic producător de vin. Vinul a fost descoperit după o percheziție a polițiștilor din Alba, din anul 2020. 

Însă, bărbatul a atacat în instanță amenda de la DRV din simplul motiv că inspectorii nu au putut să precizeze dacă vinul era dintr-o singură producție, sau din mai mulți ani, mai mult de atât, procesul verbal a fost realizat într-un mod deficitar, iar asta a cântărit greu în ochii judecătorilor.

În fața instanței bărbatul a spus că vinul era făcut pentru nunta fiului său. În data de 26 septembrie 2022 magistrații Judecătoriei Alba Iulia au dat o decizie în acest caz. De asemenea motivarea a fost făcută public.

”(…) petentului i s-a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale de 5000 lei reţinându-se că urmare a unei percheziţii efectuată  împreună cu lucrători SICE – IPJ Alba a fost identificată în pivniţa imobilului cantitatea de aproximativ 200 litri de vin alb liniştit, fără ca acesta să fie înregistrat ca mic producător de vin la autoritatea vamală teritorială”, se arată în documentul citat.

În apărare bărbatul a suținut ”că actul de sancţionare este nelegal şi netemeinic cât timp nu se poate face deducţia doar pe baza împrejurării că a deţinut 200 litri vin alb, că petentul a produs vinul în vederea comercializării.

Simpla deţinere a unei cantităţi de vin nu fundamentează concluzia că este producător de vin şi urma să comercializeze respectiva cantitate. În cuprinsul procesului verbal nu s-a menţionat anul producţiei vinului, nefiind exclusă păstrarea unei cantităţi de vin provenită din producţia mai multor ani. Chiar petentul a explicat că vinul era păstrat pentru nunta fiului său şi că nu este destinat comercializării”, se arată în motivarea instanței.

Mai mult de atât au existat mai multe contradicții în procesul verbal al autorității vamale, drept pentru care magistrații au anulat amenda. Mai exact au admis plângerea bărbatului și au dispus anularea amenzii.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la instanța superioară.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax