Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

11 septembrie 2021: 20 de ani de la atacurile teroriste din SUA. Cine sunt cetățenii de origine română care și-au pierdut viața


Publicat

Cel mai mare atac terorist din Statele Unite, comis în urmă cu 20 ani, s-a soldat cu moartea a aproximativ 3.000 de oameni, printre ei numărându-se şi cinci cetăţeni americani de origine română.

Unul dintre aceștia emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din Abrud.

În perioada atentatelor din 2001, în America se afla și un grup de 40 de copii din Alba.

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA au constat într-o serie de deturnări de linii aeriene şi atacuri sinucigaşe comise de 19 militanţi asociaţi grupului extremist islamic Al-Qaida.

Atacurile împotriva oraşului New York şi Washington, D.C., care au declanşat un efort enorm al Statelor Unite de combatere a terorismului, au fost considerate cele mai letale atacuri teroriste asupra solului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările şi operaţiunile antiteroriste din SUA şi din întreaga lume, menţionează site-ul https://www.fbi.gov/.

Filmul evenimentelor

La 11 septembrie 2001, la ora locală 8.46 (15.45 – ora României), un avion de pasageri B-767 al companiei American Airlines (zbor 11) loveşte unul dintre turnurile gemene de 110 etaje al complexului World Trade Center din New York (Turnul de Nord), toate persoanele aflate la bord murind pe loc, conform site-urilor https://millercenter.org/ şi https://www.aarp.org/.

În aceeaşi zi, la ora 9.03, un al doilea avion deturnat, un B-737 al companiei United Airlines (zbor 175), loveşte cel de-al doilea turn – Turnul de Sud, provocând moartea tuturor pasagerilor de la bord.

Un al treilea avion (zborul 77) se prăbuşeşte în Pentagon la ora locală 9.37, toţi pasagerii de la bord fiind ucişi instantaneu, alături de personalul civil şi militar din clădire, mai scriu sursele citate.

La ora 10.03, în apropiere de Shanksville, Pennsylvania, 40 de pasageri şi membri ai echipajului de la bordul zborului 93 al United Airlines au murit, atunci când avionul s-a prăbuşit într-un câmp, conform https://edition.cnn.com/.

În total, la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 2.977 persoane în New York City, Washington, Pennsylvania, conform https://edition.cnn.com/ şi https://www.bbc.com/.

Români care și-au pierdut viața în atentatele de la World Trade Center

Cinci cetăţeni americani de origine română și-au pierdut viața în atentatele din 11 septembrie: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris.

Eugen Gabriel Lazar s-a născut în anul 1974 și a emigrat în New York în anul 1985, împreună cu familia sa, din cauza opresiunilor regimului comunist din România acelei perioade. Copil curios, elev și student merituos, acesta a absolvit Summa Cum Laude Universitatea Coper Union din statul New York, obținând titlul de inginer. El era angajat ca programator al firmei de software eSpeed, ce avea sediul într-unul din Turnurile Gemene.

În momentul atacului, Eugen se afla în biroul său de la etajul 103 și astepta un răspuns prin e-mail din partea iubitei sale, Siu.

Potrivit caracterizării realizate de cotidianul The New York Times, Eugen a fost o persoană curioasă. ”Mereu își punea întrebarea cum funcționează lucrurile, era în mod continuu în căutarea cunoașterii”, spune Siu, prietena sa, designer grafic, pe care o cunoscuse cu ani în urmă, în timpul unei excursii cu cortul în munții Catskills.

Era fascinat de muzică și de felul în care aceasta este percepută de către oameni. Bucătar și brutar priceput, obișnuia să gătească mereu clătite împreună cu Siu. În ultimul weekend petrecut împreună, cei doi au fost la o cină la restaurantul lor preferat din cartierul Soho.

Corina (31 de ani) si Alexandru Liviu Stan (34 de ani) lucrau împreună la compania americană Cantor Fitzgerald, care deținea și firma eSpeed. Cei doi ajunseseră în Statele Unite în anul 1995, prin programul Loteria Vizelor. Se căsătoriseră în 1996, iar cu putin timp înaintea atentatului își reînoiseră jurămintele, avuseseră o petrecere, iar apoi a urmat o vacanță.

Corina și Alex se făceau mereu remarcați de către oamenii din jur prin seriozitatea și sârguința de care dădeau dovadă. Munceau foarte mult și se bucurau de ceea ce considerau a fi șansa de a putea trăi ”visul american”. ”Am lucrat cu Alex și Corina la Cantor Fitzgerald. Amândoi erau oameni buni, inteligenți și plăcuți. Este greu să nu te gândești la ei din când în când, mai ales din cauza tragediei pe care au înfruntat-o împreună, ca soț și soție”, mărturisește una dintre persoanele care i-a cunoscut, pe site-ul 9-11 Heroes.

Joshua Poptean, în vârstă de 37 de ani, emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din Abrud. Înainte de a se muta în statul New York, a locuit în Portland, Oregon. Joshua a fost inițial șofer de taxi, apoi a învățat tâmplărie și a devenit coordonator de proiect al firmei de construcții Bronx Builders. Se afla în interiorul clădirii World Trade Center pentru a participa la o întâlnire cu niște posibili clienți.

The New York Times îl descrie ca fiind un om credincios, cunoscut pentru dorința sa de a munci, corectitudinea, loialitatea și simțul său al umorului. Joshua a fost membru al Gărzii Naționale vreme de patru ani, lucru cu care se mândrea.

Ana Fosteris (58 de ani) lucra ca agent de asigurări la compania Aon Corp. Conform unui interviu luat soțului său, Michael, de postul de televiziune News 12 Long Island, Ana ”considera New York-ul drept cel mai grozav loc din lume”. Cei doi se cunoscuseră în România și erau căsătoriți de aproximativ treizeci de ani.

Alături de cei cinci a murit și un cetățean moldovean, Arkady Zaltsman, celebru architect, după ale cărui planuri a fost construit Palatul Parlamentului din Chișinău. Arkady emigrase în New York împreună cu soția, Zhanna Galperina și fiica lor Laura, în anii 1990. Cei trei se stabiliseră apoi în Midwood, Brooklyn. El era angajat al firmei Skidmore, Owings & Merrill, o importantă firmă de arhitectură.

Copii din Alba, prezenți în America, în perioada atentatelor

În 2001, în perioada atentatelor, în America se afla și un grup de 42 de copii din Alba, membri ai unui cor ce făcea un turneu în Statele Unite. Aceștia fuseseră în vizită la World Trade Center, cu câteva zile înainte de tragedie, la aproximativ aceeași oră a atentatelor.

În 11 septembrie, se aflau la circa 70 de kilometri de New York. Imediat după atentate, liniile de comunicație nu puteau fi utilizate, astfel încât nu au putut lua legătura cu familiile, pentru a-i asigura că sunt în siguranță. De asemenea, au fost nevoiți să mai rămână în Statele Unite încă zece zile după data de 13 septembrie, când era programată revenirea în țară.

Între timp, s-au implicat în acțiunile caritabile organizate în sprijinul familiilor celor decedați în atentate. Au susținut concerte caritabile pentru familiile pompierilor care și-au pierdut viața în perioada intervențiilor de atunci.

Pierderi de miliarde de dolari după prăbușirea turnurilor gemene

Costul estimat pentru execuţia planului atacurilor de pe 11 septembrie ar fi fost, potrivit CNN, de 500.000 de dolari. De asemenea, pierderea estimată în primele 4 săptămâni, după ce turnurile gemene s-au prăbuşit, a fost de 123 de miliarde de dolari. 40 de miliarde de dolari au fost direcţionate către pachetele de urgenţă pentru combaterea terorismului, aprobate de Congresul Statelor Unite pe 14 septembrie 2001. Alte 15 miliarde de dolari au reprezentat ajutor financiar pentru companiile aeriene şi 9,3 miliarde de dolari, costul asigurărilor după atacurile de pe 11 septembrie, potrivit sursei citate.

În 2006, au început lucrările de construcţie la noul World Trade Center pe locul fostului World Trade Center. Clădirea a fost deschisă oficial la 3 noiembrie 2014. S-au construit, de asemenea, Muzeul Naţional 11 Septembrie din New York City, Memorialul Pentagon din comitatul Arlington, Virginia, şi Memorialul Naţional Flight 93 pe un câmp de lângă Shanksville, Pennsylvania, conform https://www.911memorial.org/.

Teroriști capturați sau uciși

S-a aflat de la pasageri care au telefonat din avioane că, în timpul deturnării aparatelor de zbor, teroriştii ar fi folosit armele pentru a înjunghia sau ucide piloţii de avion, stewarzi şi pasageri şi că s-au utilizat gaze lacrimogene, conform New York Times şi CNN.

La mai puţin de o lună după atacurile din 11 septembrie, preşedintele american George W. Bush a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare împreună cu Marea Britanie, susţinută ulterior de o coaliţie internaţională, în vederea eradicării Al-Qaida şi prinderii lui Osama Bin Laden, consideraţi responsabili de atentate. Cu toate acestea, abia în 2011, trupele americane l-au localizat şi l-au ucis pe Bin Laden în Pakistan. Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammad, a fost, la rândul său, arestat în Pakistan, în 2003. De atunci a fost ţinut în custodia SUA şi încă aşteaptă procesul, scrie https://www.bbc.com/.

La rândul său, Consiliul NATO a precizat, la 12 septembrie 2001, că, dacă se stabileşte că acest atac a fost îndreptat din străinătate împotriva Statelor Unite, acesta va fi tratat ca o acţiune în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliaţi sau ţări din Europa sau America de Nord vor fi considerate un atac îndreptat împotriva tuturor aliaţilor. La scurt timp, în octombrie 2001, NATO a decis invocarea art. 5 din Tratat, conform https://www.nato.int/. Numeroase state, inclusiv România, s-au alăturat efortului Statelor Unite de a elimina fenomenul terorist.

Numeroşi terorişti au fost capturaţi sau ucişi în timpul operaţiunilor militare, iar în mai multe state, persoane implicate în activităţi teroriste au fost trimise în faţa justiţiei, mai scrie sursa citată.

La sfârşitul anului 2002, s-a înfiinţat, în SUA, Comisia Naţională de Anchetă a Atentatelor Teroriste împotriva Statelor Unite (Comisia 9/11). La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final prin care a concluzionat că 15 dintre cei 19 atacatori provin din Arabia Saudită, dar că „nu a găsit dovezi că guvernul saudit sau înalţi oficiali saudiţi au finanţat în mod individual organizaţia”, pentru a conspira în atacuri, aşa cum s-a crezut. Mohamed Atta, liderul atacurilor, era din Egipt, alţi doi terorişti erau din Emiratele Arabe Unite, iar unul din Liban. Toţi cei 19 atacatori erau membri ai organizaţiei teroriste Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden.

În plus, în timp ce au avut loc întâlniri între reprezentanţii Al-Qaida şi oficiali ai guvernului irakian, grupul nu a avut dovezi credibile că Saddam Hussein a asistat Al-Qaida la pregătirea sau executarea atacurilor din 11 septembrie, s-a mai arătat în raport, conform https://www.9-11commission.gov/.

Prezența americană în Afganistan și retragerea ultimelor trupe

Prezenţa americană în Afganistan a fost consfiinţită prin misiunea de securitate condusă de NATO, Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate. ISAF a fost stabilită prin Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU la 20 decembrie 2001, în urma Acordului de la Bonn, notează https://www.nato.int/. ISAF a avut, la început, misiunea de a asigura securitatea Kabulului şi a zonelor înconjurătoare, înlăturând prezenţa talibanilor, Al-Qaida şi a facţiunilor în conflict şi de a permite stabilirea Administraţiei Afgane de Tranziţie, conduse de Hamid Karzai.

În octombrie 2003, misiunea ISAF s-a extins în tot Afganistanul. Din 2006, ISAF a fost implicată în operaţiuni de luptă mai intense în sudul Afganistanului, tendinţă ce a continuat în 2007 şi 2008. Misiunea s-a încheiat în 2014, când s-a considerat că procesul de tranziţie în Afganistan s-a finalizat, conform sursei citate. A fost lansată, astfel, o nouă misiune mai mică, non-combat („Resolute Support”), pentru a oferi instruire suplimentară, sfaturi şi asistenţă forţelor şi instituţiilor de securitate afgane.

După aproape 20 de ani de prezenţă în Afganistan, Statele Unite şi NATO au început, la 1 mai 2021, retragerea ultimelor trupe din Afganistan, din cadrul misiunii de instruire „Resolute Support” (instituită în 2015 şi finalizată la 30 august 2021), lăsând ţara într-un viitor incert, pe fondul atacurilor în creştere ale insurgenţilor talibani, conform relatării DPA. Talibanii au lansat ofensiva în Afganistan după ce preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit din ţară, guvernul afgan a căzut, iar talibanii au preluat complet controlul ţării. Aceştia au ocupat, pe 15 august 2021, capitala Kabul, după ce au acaparat restul ţării.

În 16 august 2021, preşedintele american Joe Biden a declarat, în prima sa intervenţie publică după ce Afganistanul a căzut în mâna talibanilor, că „apără ferm” decizia retragerii trupelor americane, conform AFP. „Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o naţiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democraţie centralizată unificată”, a susţinut preşedintele SUA, care a adăugat că singurul obiectiv, care este valabil şi astăzi, şi a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american.

Atenție! Imagini cu puternic impact emoțional

surse: Agerpres, Mediafax

sursă foto: captură video Youtube



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Pontaj pe cartelă din toamna asta, la Primăria Alba Iulia. Angajații instituției nu vor mai putea întârzia sau lipsi la serviciu

Publicat

De la 1 noiembrie Primăria Alba Iulia va renunța la condica de prezență pentru angajați. Verificarea programului de lucru al acestora se va face cu ajutorul unui sistem de pontaj electronic cu cartele, ce va începe să fie testat de la începutul lunii octombrie. 

Primăria Alba Iulia a cumpărat luni, 20 septembrie, mai multe componente necesare implementării unui sistem pentru pontaj electronic al angajaților instituției. Este vorba despre abonamente lunare pentru o aplicație de pontaj și două kit-uri de pontaj electronic, compuse dintr-un mini PC și un cititor de cartele RFID. 

Reprezentanții instituției au precizat pentru Alba24.ro că în jurul datei de 1 octombrie va începe testarea sistemului și încărcarea bazei de date, iar din 1 noiembrie se va renunța la condica de prezență.

Valorea componentelor este de 3.100 de lei. Achiziția a fost făcută prin cumpărare directă pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), ofertantul fiind Electronista SRL din Alba Iulia.

În viitorul apropiat, angajații Primăriei Alba Iulia vor mai avea acces în clădirea instituției doar pe baza unui card de pontaj. Mai exact, fiecare angajat va primi un card pe care îl va scana dimineața când ajunge la muncă, în momentul în care iese în pauză și automat când i se va termina programul de lucru și va părăsi clădirea.

Potrivit descrierii publicate pe SEAP, fiecare abonament lunar oferă posibilitatea introducerii unui număr de până la 200 angajați/utilizatori/responsabili. Acest abonament include suportul tehnic pentru aplicație, telefonic, pe email sau prin intermediul chat-ului din aplicație.

KIT-ul de pontaj electronic va cuprinde:

  • mini PC X8S, Quad-Core 1.84 GHz, 2 GB Full HD 1080P Windows 10 + Android 4.4
  • cititor cartele RFID

Reamintim faptul că în 15 februarie, Primăria a lansat o licitație publică pentru achiziția a 1 .000 de carduri și a unei imprimante pentru carduri, iar pentru aceastea a alocat un buget de 12.000 de lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Numărul pacienților COVID internați în spitale, de șapte ori mai mare față de acum 2 săptămâni

Publicat

pat spital

Numărul persoanelor spitalizate din cauza COVID-19 în spitalele din Alba a crescut de peste 7 ori faţă de acum aproape două săptămâni.

Dacă în 8 septembrie erau internaţi în Alba 19 bolnavi de COVID-19, dintre care 2 la ATI, luni, 20 septembrie, numărul acestora a ajuns, potrivit directorului executiv al DSP, Alexandru Sinea, la 138, din care 18 la ATI.

Vezi și GRAFIC: Evoluția numărului de pacienți internați la ATI, în ultimele 14 zile. Doar 19 paturi libere mai există la nivel național

Acesta a precizat că sunt ocupate toate paturile ATI şi pentru terapie acută, respectiv 14 la Aiud şi câte două la Blaj şi Alba Iulia.

Alexandru Sinea a precizat că, în caz de nevoie, ar putea fi suplimentat numărul paturilor de la ATI, pentru a asigura astfel tuturor pacienţilor acces la serviciile de sănătate necesare, dar că principala problemă este cea cauzată de numărul insuficient de medici ATI.

Luni, în Alba erau internaţi în total 138 de bolnavi de COVID-19:

  • 34 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia (Secţia Infecţioase)
  • 17 la Spitalul Municipal Blaj
  • 14 la Spitalul Orăşenesc Cugir
  • 13 la Spitalul Orăşenesc Abrud
  • 12 la spitalul din Câmpeni
  • 12 la Spitalul TBC Aiud
  • 10 la Spitalul Municipal Aiud
  • 8 la Spitalul Municipal Sebeş.

Acestora li se adaugă cele 18 persoane spitalizate la ATI în Aiud, Alba Iulia şi Blaj, a adăugat directorul executiv al DSP Alba.

Citește și ALBA: 32 de cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore. Localitățile de unde provin persoanele infectate. Situația pe județ

Datele au fost transmise luni, de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba, la solicitarea Agerpres.

De la începutul pandemiei, în martie anul trecut, în Alba au fost depistate cu COVID-19 22.150 de persoane, după efectuarea a 255.822 de teste. Au fost declarate vindecate 20.717 persoane, iar 682 au decedat.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Loteria de vaccinare: când încep extragerile și câte premii vor fi acordate

Publicat

Loteria pentru vaccinați se desfășoară în perioada 1 octombrie – 31 decembrie. Vor avea loc 19 extrageri, iar fiecare român vaccinat are 4 șanse de câștig.

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a semnat luni după-amiază, ordinul privind condiţiile de înscriere la Loteria de vaccinare și stabilirea atribuțiilor instituțiilor implicate.

Loteria de Vaccinare constă în extragerea pentru acordarea de premii în bani a tuturor persoanelor vaccinate cu schema completă de vaccinare, care și-au generat certificatul digital al UE privind COVID-19 pe baza CNP-ului și care se înscriu pentru participare în aplicația accesată de pe site-ul https://certificat-covid.gov.ro.

„În acest context epidemiologic, cu creșteri semnificative ale numărului persoanelor infectate cu noul coronavirus, este deosebit de importantă susținerea procesului de vaccinare, inclusiv prin acordarea de recompense.

Într-o perioadă scurtă, am reușit să finalizăm cadrul legislativ pentru aceste măsuri recompensatorii. Odată semnat și de ministrul Economiei, actul normativ poate fi publicat în Monitorul Oficial, astfel încât să producă efecte”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății.

19 extrageri, în zilele de duminică sau vineri

Loteria de Vaccinare se va desfășura în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2021 și constă în 19 extrageri organizate în zilele de duminică/vineri, pe parcursul a 14 săptămâni, astfel:

– 14 extrageri, respectiv câte 1 extragere pe săptămână

– 3 extrageri, respectiv câte 1 extragere în fiecare lună

– 2 extrageri organizate în săptămâna 14, respectiv în ultima săptămână a acțiunii.

Premii în valoare totală de 15 milioane lei

La Loteria de Vaccinare se acordă un număr total de 1.139 premii, în valoare totală de 15.000.000 lei, după cum urmează:

– 81 de premii săptămânale (80 premii săptămânale în valoare de 10 000 lei + 1 premiu mare săptămânal în valoare de 300.000 lei)

– 3 premii lunare, ( câte 1 premiu în ultima săptămână a fiecărei luniîn valoare de 100.000 lei)

– 2 premii la finalul Loteriei Programului Național de Vaccinare, în valoare de 500 000 lei, respectiv 1.000.000 lei.

Fiecare participant la Loteria de Vaccinare va avea 4 șanse de câștig, respectiv posibilitatea de a câștiga 4 premii: 1 premiu în valoare de 10.000 lei sau de 100.000 lei, 1 premiu de 300.000 lei, 1 premiu de 500.000 lei și premiul cel mare în valoare de 1.000.000 lei, adică premii în valoare maximă cumulată de 1.910.000 lei.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Probleme la campania de vaccinare în școli: blocaj legat de formularul de acord pentru imunizarea elevilor

Publicat

scrisoare

Probleme la campania de vaccinare în școli. Ministrul Educației a confirmat un blocaj legat de colectarea de către școli a formularelor pentru acordul de vaccinare de la părinți.

În acest context, unitățile de învățământ nu au cerut deocamdată echipe mobile pentru imunizare.

Teoretic, campania de vaccinare a început din 13 septembrie.

„Școlile nu au solicitat încă echipe mobile deoarece sunt neclarități cu privire la baza legală, cu privire la formularul prin care poate fi solicitată intenția de vaccinare. Este vorba despre capacitatea școlilor de a prelucra date cu interes personal în domeniul medical.

Suntem în discuții cu Ministerul Sănătății și DSP pentru a stabili din punct de vedere legal cine are calitatea de operator de date în acest domeniu.

Din punctul meu de vedere aceste formulare sunt foarte importante pentru că ele ne dau intenția de vaccinare, subliniez intenția, iar aceia care vor să răspundă trebuie să aibă posibilitatea să răspundă cu „da”, „nu” sau, dacă sunt indeciși, să aibă și această posibilitate de exprimare. Acest lucru ne ajută la programarea vaccinării acelora care doresc să se vaccineze și care beneficiază de acordul expres și informat al părinților pentru a se putea vaccina în școli.

Dorim să venim în sprijinul celor care doresc să se vaccineze prin a aduce vaccinarea mai aproape de școală pentru a menține activitatea școlilor cu prezență fizică și a nu fi nevoiți să trecem activitatea școlilor în online”, a spus Sorin Cîmpeanu, citat de edupedu.ro.

Din 13 septembrie, școlile ar fi trebuit să colecteze de la părinți formularele prin care aceștia își exprimă acordul sau dezacordul pentru vaccinarea elevilor de peste 12 ani.

sursă: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate