15 martie, Ziua mondială a drepturilor consumatorilor. Tema din acest an: „produse smart de încredere”

Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor are loc la 15 martie, în fiecare an. Este  ziua internaţională de acţiune, de sensibilizare si lobby a organizaţiilor de consumatori din întreaga lume. Tema acestui an este „produse smart de încredere”.

Data de 15 martie marchează ziua în care preşedintele John F. Kennedy a declarat în faţa Congresului american: „Consumatorii, prin definiţie, suntem noi toţi. Ei sunt cel mai mare grup economic, afectat de aproape fiecare decizie economică publică şi privată. Cu toate acestea, ei sunt singurul grup important […] ale cărui opinii sunt de multe ori neauzite”.

Statisticile Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) indică o cifră sporită a petițiilor în ceea ce privește reclamarea produselor Smart (telefoane mobile, computere, laptopuri și alte accesorii ale acestor dispozitive – 210 petiții, cu 30 petiții mai multe față de anul 2017.

„Indiferent de situație sau de domeniu, consumatorii au drepturi, fapt pe care îl sărbătorim mâine, 15 martie 2019, cu prilejul Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor, zi care marchează aducerea la cunoștința publică a importanței cunoașterii și protejării drepturilor cetățenilor în calitatea lor de consumatori. Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor a fost marcată pentru prima dată pe 15 martie 1983 și, de atunci, a devenit o importantă ocazie pentru a sublinia rolul deosebit de important pe care îl joacă toți consumatorii în societate și de a atrage atenția asupra problemelor pe care aceștia le întâmpină, în scopul găsirii unor soluții comune, la nivel mondial”, a declarat președintele APC România, Costel Stanciu.

Câteva aspecte din istoricul mişcării consumatoriste

Prima organizaţie a consumatorilor s-a înfiinţat în SUA în anul 1891, The Consumers’ League din New York, care urmărea îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin educare, cercetare şi recomandarea anumitor magazine pentru consumatori. Un rol important în atragerea atenţiei publicului asupra problemelor întâmpinate de consumatorii din Statele Unite l-a jucat romanul Jungla al lui Upton Sinclair, publicat în 1906 (deşi autorul declara că, atunci când a descris condiţiile mizere din abatoarele oraşului Chicago, a intenţionat să stârnească interesul pentru ideile socialismului, şi nu pentru cele ale consumerismului). Anul 1926 este remarcabil: inginerul Frederick Schlink organizează un „club al consumatorilor”, unde distribuie liste cu produse de bună calitate, precum şi „produse pe care trebuie să le evitaţi, din cauza calităţii lor inferioare, a preţului lor nerezonabil, sau din cauza reclamei înşelătoare”. În 1928, el publică, împreună cu economistul Stuart Chase, volumul Valoarea banilor tăi, în care se descriu forţele care operează în lumea producţiei de masă, o lume în care „consumatorii rătăcesc [uimiţi] precum Alice în Ţara Minunilor”. Mulţimea de scrisori trimisă de cititori îl determină pe Schlink să înfiinţeze în 1929 „Consumers Research”, o organizaţie menită să efectueze teste comparative asupra bunurilor de consum, care distribuia rezultatele – într-o manieră confidenţială – membrilor săi. Ulterior, câţiva entuziaşti au înfiinţat asociaţia „Consumers Union”, în 1935, care a început să publice revista „Consumer Reports”, în care predomină testele comparative şi consilierea juridică. În prezent, peste 35 milioane de consumatori americani sunt abonaţi sau cumpără publicaţiile asociaţiei lor.

În 1919, la Bucureşti, se înfiinţa Liga Consumatorilor, la care au aderat sindicate profesionale şi diverse asociaţii, precum şi un mare număr de cetăţeni. Această organizaţie urmărea protecţia economică şi socială a consumatorilor, ea reprezentând o reacţie la creşterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte, era mai degrabă o cooperativă de consum. Dar criza economică din 1929, urmată apoi de cel de al doilea război mondial, au dus la dispariţia acestei timpurii iniţiative.

Organizaţiile de consumatori se extind

Dezvoltarea economică accelerată a ţărilor occidentale după anii 1950, combinată cu libertatea de exprimare a cetăţeanului, au condus la apariţia – într-o nouă formă – a asociaţiilor de consumatori din Europa. Astfel de organizaţii se înfiinţează, între 1950 şi 1960, în Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franţa, sau Germania. Ele evoluează de la activităţi punctuale, cu caracter revendicativ, la elaborarea de strategii de amploare, cu ecou atât în rândul parlamentarilor, cât şi al guvernelor. Ele câştigă milioane de aderenţi şi încep să publice reviste cu recomandări privind calitatea produselor, cu teste comparative între produse similare, dar realizate de companii diferite, cu consiliere juridică sau cu explicaţii privind sistemul de instituţii, adesea necunoscute de cei pentru care a fost creat.

Mişcarea consumeristă a prins rădăcini şi în alte ţări, precum India, unde prima asociaţie s-a constituit în 1959 şi unde in prezent activează în jur de 400 de astfel de organizaţii. Miscarea consumatorilor din China cuprinde 2800 de organizaţii. În Brazilia s-a adoptat un document unic, denumit “Codul drepturilor consumatorului”. În America de Sud, un număr de 10 ţări au decis să includă educarea consumatorului în programa şcolară. În Africa, asociaţiile consumatorilor sunt prezente în ţări diverse, precum Egipt, Zimbabwe, Burkina Faso, Africa de Sud şi multe altele. În Europa Centrală şi de Est activează organizaţii de consumatori în toate ţările, dar unele deja au câştigat o serioasă experienţă, precum în Polonia (prima din zonă, din 1980), în Cehia (cu revista dTest), Ungaria (încă din 1984), sau Slovenia (foarte activă şi respectată). Din 1990 există şi în Federaţia Rusă Uniunea Consumatorilor din Rusia, care grupează 100 de organizaţii, şi Konfop – Confederaţia Inter-republicană a Uniunilor de Consumatori, înfiinţată în 1991.

sursa: consumersinternational.org,