5 ianuarie - Ajunul Bobotezei: Zi de post aspru. Tradiții și superstiții. Pregătire pentru marea sărbătoare a Botezului Domnului

Ajunul Bobotezei, prăznuit pe 5 ianuarie, este una dintre cele mai importante zile de pregătire spirituală din calendarul creștin-ortodox. Ziua precede marea sărbătoare a Botezului Domnului (Boboteaza) și este rânduită de Biserică drept zi de post aspru sau chiar post negru, în semn de curățire trupească și sufletească.

Post aspru în Ajunul Bobotezei

Potrivit canoanelor bisericești, în Ajunul Bobotezei se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până seara. Credincioșii care pot țin post negru, iar a doua zi, de Bobotează, iau Agheasma Mare pe nemâncate.

Pentru cei care nu pot ține post total, sunt îngăduite doar alimente de post simple, considerate tradiționale:

• grâu fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu miez de nucă
• plăcinte umplute cu varză sau ceapă
• prune fierte

Semnificația postului din 5 ianuarie

Postul din Ajunul Bobotezei este legat de pregătirea pentru gustarea Agheasmei Mari, apa sfințită în ziua Bobotezei, când sunt binecuvântate și „reînnoite” apele.

Această rânduială datează din secolele IV–VI, când catehumenii (cei care urmau să primească botezul) se pregăteau prin post și rugăciune pentru a fi botezați și pentru a participa, pentru prima dată, la Sfânta Liturghie și la Împărtășanie, potrivit Agerpres.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de:

• Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie
• Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august

Slujbe și rânduieli bisericești

În Ajunul Bobotezei se săvârșește, pentru a doua oară de la începutul anului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia sărbătorii Botezului Domnului. După slujbă, în biserici are loc Sfințirea cea Mare a Apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare.

Agheasma Mare se sfințește:

• în Ajunul Bobotezei, apa fiind folosită de preoți la binecuvântarea caselor credincioșilor
• în ziua Bobotezei (6 ianuarie), pentru a fi dusă de credincioși în gospodării

Rânduiala liturgică diferă în funcție de ziua săptămânii:

• dacă Ajunul cade într-o zi lucrătoare, se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia
• dacă Ajunul cade sâmbăta sau duminica, se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar Liturghia Sfântului Vasile cel Mare are loc în ziua praznicului

De ce slujba se face în afara bisericii

Sfințirea cea Mare a Apei, atât în Ajun, cât și de Bobotează, se face de regulă în afara bisericii, pentru a vesti tuturor bucuria Botezului Domnului și arătarea Sfintei Treimi. Cu Agheasma Mare sunt binecuvântate crucile, troițele, clopotele, veșmintele și obiectele de cult. De asemenea, aceasta este folosită la sfințirea bisericilor, a picturii, a Marelui Mir și a antimiselor.

Ajunul Bobotezei în tradiția populară

În credința populară, se spune că cei care țin post negru în Ajunul Bobotezei vor avea parte de sănătate și vor fi feriți de necazuri în anul care urmează. Fetele nemăritate ar avea șanse mai mari să se căsătorească.

Totodată, Ajunul Bobotezei este considerat un timp ritual special, asociat cu:

• observații meteorologice
• legatul pomilor pentru rod bogat
• practici de ghicit și credințe legate de viitor

Superstiții în Ajunul Bobotezei

• nu se dă nimic cu împrumut
• se evită certurile
• nu se pedepsesc copiii.
• fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
• fetele tinere și femeile necăsătorite pun busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găsesc plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
• dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.