75 de ani de la desființarea ilegală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Manifestări la Blaj și la Cluj

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc anunță organizarea unei seriide manifestări științifice și culturale, care va marca trecerea a 75 de ani de la desființarea ilegală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Seria de manifestări se va desfășura la Blaj, în perioada 7-10 iunie 2023, și va avea drept eveniment central Conferința Internațională de Istorie a Comunismului, la care vor participa reputați specialiști în domeniu;

Conferința Internațională de Istorie a Comunismului beneficiază de înaltul patronaj al cardinalului Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Pe lângă Conferința Internațională de Istorie a Comunismului, pe parcursul celor 4 zile vor fi organizate, de asemenea, dezbateri științifice, workshop-uri, vernisaje de expoziții, lansări de carte, proiecții de film și mese rotunde, în parteneriat cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Facultatea de Istorie și Facultatea de Teologie Catolică ale Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Ororilor Comunismului din România, Primăria Municipiului Blaj și Asociația „Artis”.

La evenimente vor participa istorici, cercetători, muzeografi, critici de film, personalități ale Bisericii Greco-Catolice, reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale.

Această Serie de manifestări este singurul eveniment de asumare a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 75 de ani organizat, până în prezent, de o instituție a statului român.

Prin organizarea acestor evenimente, IICCMER intenționează să expună prima radiografie complexă a momentelor istorice petrecute în urmă cu 75 de ani și a consecințelor acestora.

,,Pregătim aceste evenimente de amploare de aproape un an de zile. Am considerat că, în cadrul Seriei de manifestări pe care o vom desfășura la Blaj împreună cu partenerii noștri instituționali, este de datoria IICCMER să organizeze, fie și tardiv, o conferință internațională în care specialiștii să dezbată ilegalitatea comisă de regimul ilegitim și criminal comunist, și anume desființarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Am convingerea că, prin organizarea acestor evenimente, se vor putea scrie noi pagini relevante despre istoria regimului comunist și a răului făcut de acesta’’, a declarat Florin Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER.

Cum a fost desființată Biserica Greco-Catolică

Biserica Română Unită cu Roma s-a format în urma unirii marii majorități a clerului și a credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal (Transilvania) cu Biserica Romei.

O mică parte din credincioși nu a aderat la actul de unire, dar cea mai mare parte a lor a rămas fidelă episcopilor uniți.

Din datele recensământului din anul 1930 reiese că 31,1% din populația din Transilvania era greco-catolică, iar 27,8% era ortodoxă.

În Crișana-Maramureș 36,8% din populație s-a declarat ortodoxă și 25,2% greco-catolică.

La 3 septembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu, considerat vârful rezistenței anticomuniste din BRU, a fost depus din funcție de Guvernul Petru Groza.

La 18 septembrie 1948 au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcopul-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj, considerați mai concesivi.

Autoritățile comuniste au organizat pentru data de 1 octombrie 1948 o adunare a clerului greco-catolic, răspândind știrea că întrunirea va fi prezidată la Cluj de episcopul Iuliu Hossu.

Acesta însă a reușit să trimită în data de 30 septembrie o scrisoare circulară prin care anunța excomunicarea latae sententiae a celor care vor participa la adunarea de trecere la Biserica Ortodoxă Română.

În aceste condiții întrunirea nu s-a desfășurat la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla, ci la mică distanță, în sala de sport a Liceului Barițiu.

La adunare a participat un singur protopop unit, Traian Belașcu, protopop de Țichindeal, și 37 de preoți de mir, dintre care doi au refuzat să semneze proclamația de trecere la BOR.

Cei 36 au fost primiți în după-masa zilei de 1 octombrie de episcopul ortodox Nicolae Colan, după care au plecat spre București, pentru primirea la Palatul Patriarhal, urmată de o slujbă la Biserica Sf. Spiridon Nou, prezidată de patriarhul Justinian Marina.