Educație
9 mai, Ziua Europei – dedicată păcii și unității pe continent. Ziua Victoriei și Ziua Independenței. Semnificații
În fiecare an, la 9 mai, este sărbătorită Ziua Europei, o zi dedicată păcii şi unităţii în Europa. Aceeași dată marchează Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial. Tot pe 9 mai, este Ziua Independenței de stat a României.
Data de 9 mai marchează aniversarea ”Declarației Schuman”, considerată a fi piatra e temelie a Uniunii Europene.
Ideea privind marcarea unei Zile a Europei a fost introdusă de Consiliul Europei în 1964. Comunităţile Europene au luat decizia, în 1985, de a institui această zi la data de 9 mai.
Ziua Europei este sărbătorită în toate cele 27 de state membre ale UE şi în întreaga lume, de către instituţiile UE, împreună cu partenerii şi reţelele lor.
9 mai, Ziua Europei. Originile Uniunii Europene
În urmă cu 73 de ani, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman (1948-1952), propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune. Se evita astfel izbucnirea unui nou conflict militar între naţiunile Europei.
La 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, potrivit Agerpres. Acesta instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos.
La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Acestui amplu proiect i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene:
- Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973)
- Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986)
- Suedia, Austria şi Finlanda (1995)
- Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004)
- Bulgaria şi România (2007)
- Croaţia (2013).
Aceasta a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă).
La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.
Comunitatea Economică Europeană (CEE) a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.
9 mai, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial
Data reprezintă semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste. Acesta a dus la încheierea în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial. În 2024, se împlinesc 79 de ani de la încheierea în Europa a celui mai mare conflict militar din istoria lumii.
La 7 mai 1945, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa (Reims), şefii armatei germane au semnat capitularea necondiţionată a Germaniei. Înaltul comandament al armatei germane se obliga să dea ordin imediat de încetare a oricăror lupte.
A doua zi, preşedintele american Harry S. Truman, premierul britanic Winston Churchill şi generalul francez Charles De Gaulle au anunţat oficial victoria. Preşedintele Truman amintea că victoria nu este totală, americanii continuând războiul împotriva japonezilor.
Actul l-a nemulţumit pe liderul sovietic Iosif V. Stalin. Acesta dorise o capitulare în capitala Germaniei învinse şi ocupate de Armata Roşie. De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului, semna capitularea germană (a doua capitulare) la sediul Statului Major al armatei sovietice.
ceastă dată a fost proclamată Ziua Victoriei.
Acesta este motivul pentru care aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai.
În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie. În acesta şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare.
Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august). Armistiţiul a fost semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.
9 mai, Ziua Independenței de stat a României
După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat.
Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa. Implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.
A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.
Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
Iuliu
joi, 09.05.2024 at 12:29
În fiecare an, la 9 mai, este sarbatorita „Ziua Europei”, cunoscută ca Ziua Schuman, amintind de Declaraţia rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, care prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse, fapt pentru care a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept „declaraţia Schuman”. De aceea, textul Declaraţiei Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută sub numele de Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. În cadrul Consiliului European de la Milano, din 1985, s-a luat decizia ca serbarea Zilei Europei să aibă loc în fiecare an la 9 mai, iar Parlamentul European a recunoscut Ziua Europei de 9 mai, ca sărbătoare oficială în octombrie 2008.
Totusi, încă de pe 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Winston Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat și distrus dupa cel de al-II-lea război mondial: “Doresc să vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase părintești ale lumii occidentale, fundamentul credinței și eticii creștine, originea majorității culturii, artelor, filozofiei și științei, atât din antichitate, cât și din timpurile moderne. Dacă Europa ar fi fost odată unită în împărtășirea moștenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limită pentru fericire, prosperitate și glorie”. Pentru a nu mai permite ca o astfel de tragedie să se repete, Churchill a pledat pentru construirea unui fel de „Statele Unite ale Europei”, având drept nucleu reconcilierea Germaniei și Franței și a propus crearea Consiliului Europei, prima organizație pan-europeană edificată după cel de-al doilea Război Mondial, înființată în 1949.
La mai bine de 75 de ani de la celebrul discurs al lui Churchill, desi lucrurile au evoluat, Europa a ajuns din nou intr-un impas.
Cauzele sunt multiple si ele tin de slaba calitate a clasei conducatoare. Totul porneste de la educatie . Asa cum spunea Eminescu, „Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român.”
Articolul 148 din Constituția României reglementează – Integrarea în Uniunea Europeană, raporturile cu UE, stabilind, în alineatul 2, că în urma aderării, ”prevederile tratatelor constitutive ale uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
La nivelul Uniunii Europene, şi pe scena internaţională în general, statele sunt suverane. Totusi, Uniunea Europeană reprezintă astfel o juxtapunere a suveranităţilor statelor membre, ceea ce limitează suveranitatea fiecăruia. Prin urmare, suveranitatea nu poate fi absolută, ci fiecare stat trebuie să
respecte suveranitatea celorlalte state, precum şi normele dreptului
comunitar.
Există 3 principii pornind de la care se stabilesc domeniile în care are voie să acționeze UE și cum anume o poate face:
1) principiul atribuirii de competențe – Uniunea Europeană are doar competențele conferite de tratatele UE, tratate care au fost ratificate de toate statele membre
2) principiul proporționalității – acțiunile UE trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor tratatelor UE
3) principiul subsidiarității – în domeniile în care pot acționa atât guvernele statelor membre, cât și Uniunea Europeană, UE poate interveni doar dacă acțiunile sale ar fi mai eficiente decât cele naționale.
În anumite domenii, singurul legiuitor este Uniunea Europeană. Rolul statelor membre este limitat la aplicarea normelor (fac excepție cazurile în care UE autorizează guvernele naționale să adopte singure anumite reglementări). Pentru aceste domenii, UE are ceea ce tratatele numesc „competențe exclusive”:
-uniunea vamală;
-normele în materie de concurență aplicabile pe piața unică;
-politica monetară pentru țările din zona euro;
-comerțul și acordurile internaționale (în anumite condiții);
-flora și fauna marină reglementată de politica comună în domeniul pescuitului;
Uniunea Europeană are „competențe speciale” care îi permit să joace un rol special și să depășească atribuțiile conferite de tratate în cazul:
-coordonării politicilor economice și de ocupare a forței de muncă;
-definirii și punerii în aplicare a politicii externe și de securitate comune;
-utilizării „clauzei de flexibilitate”, care se aplică în condiții foarte stricte și îi permite UE să acționeze în afara domeniilor sale obișnuite de competență.
In prezent se vehiculează din ce ince mai mult conceptul de Statele Unite ale Europei sub forma unor scenarii similare ipotetice de unificare a Europei, ca o singură națiune europeană și ca o singură federație de state, similar cu Statele Unite ale Americii.